Page 12 - Calauza_2002_658
P. 12

r g g   săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor


             CONFESIUNI  INCONFORTABILE
                  D A TO R II U ITA TE   '               centrul medico! proctologk
          Omul  liniştit,  aşezat la casa lui,  cu  teamă  de  Dumnezeu  şi  de             .  ;  ,  :nW .y*-
       poliţist, ruşinos în faţa preotului, nu ştie cum să procedeze, unde să
       se ascundă şi ce să mai facă atunci când peste el, evident, numai din   O feră p o sibilit a t ea t r at ăr ii d e:
       greşeală, accidental, a dat o frumuşică sumă de dolari. Şi cum cămaşa              ’  Ts y
       ţi-o pui singur dar ai nevoie de ajutor ca să rămâi teafăr după ce ţi-o
       scoţi, meditativ şi contemplând apusul insular, omul nostru se felicită
       că  are  prieteni  care  l-au  votat,  care  au  avut  grijă  de  el,  care  l-au
       pieptănat şi i-au periat hainele, i-au dat bani de buzunar şi i-au făcut
       asigurări nenumărate, încât din gol-goluţ cum era a devenit impunător
       şi pedant, încântător şi fericit. Cât este de bine să-ţi laşi prietenii să te
       ajutel  Mai întâi vin la tine cu un ou pe care îl păstrezi, a doua zi te
       ajută  la  curăţenie,  a  treia  zi  un  plic  voluminos  îţi  dă  curaj  iar  în
       următoarele, sticla de wisky îţi ascunde minunata viaţă pe care o duci.
       Peste un timp, neştiind pe unde merge şi de ce, deschide portbagajul
       maşinii, intră şi închizându-se în culcuşul cald. nederanjat de nimeni,
       omul - marionetă îşi spune: „Aşa începe, ca într-un vis...”  F Ă R Ă  O P E R A Ţ I li   fără SPITALIZARE!
                                         Isabela Susanyl
                                                                 ^ ^ ^ j j P J ^ T Ă R Ă  AFECTAREA VIEţll  PRIVATEI
         ALIM ENTE CU A C ŢIU N E BACTER/GENĂ               ^ g B ^ F Ă R Ă A F E C T A R E A  ACTIVITĂŢI» PROFESIONALEI
          în vechime existau popoare care foloseau în combaterea infecţiilor,
       diverse alimente,  pâinea mucegăită fiind socotită o sursă importantă   RRBGĂTIRjE PREOPERATORIE  (ClISM Ă ETC.Jl
       de penicilină. în zilele noastre însă cele mai cunoscute plante bacteri-
       cide suni usturoiul şi ceapa. De asemenea, ca produse antiseptice, în
       cazul rănilor grave, sunt mierea şi vinul, la spălarea rănilor.  Informaţii şt progr^ k^ ri la telefon:
          Alte plante cu putere bactericidă sunt: merele, bananele, busuiocul,
       sfecla, murele, varza, morcovii, ţelina, piperul, afinele, chimenul, hreanul,
       mărarul, măslinele, teiul, muştarul, iaurtul şi v.nul roşu.
                                                        BUCUREŞTI.021  311.t9.69      BRAŞOV     oaţjp 333.985
                                                        BAIA MARE  <#62 433.303       IAŞI       0232 113.022
       1                                             i
           BOLILE Şl VIAŢA NOASTRA
                                                                              UMOR  UMOR
          Depresia. Apare mai mult la persoanele cu un psihic foarte sensibil, ce
       vrând-nevrând captează tot ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător. De   Doi   nebun'   -   la  spune  tu,  G 'gele,  un
       aici se întâmplă să-şi piardă plăcerea de a trăi. ba chiar se simt inutile. De   , joacă moară. La un  animal  din  patru  litere,  rar întâlnit
                                                                     L-  m n m o n f  Hat  u n u l în Europa? îl întreabă învăţătoarea.
       obicei se întâmplă acest lucru atunci când intervine o despărţire de cineva   ^.moment  dat  unul
                                                                     ;
                                                                       -
       sau când există încordarea şi teama r~ 3r putea interveni despărţirea. Astfel   r^,  iice:  -  Leul.
       ele încep  să-şi  construiască o falsă  Individualitate în  care  nu-şi  mai dau   V  -   -Ş ah!  -  Gigeie, leul trăieşte în  Africa!
       seama de importanţa propriei persoane. Apare apoi o izolare pentru a evita   -  Băi, tu nu ştii că la tenis de   -   Păi  daia  e  aşa  de  rar  în
       confruntarea cu problemele vieţii. Poate apărea şi conflictul interior între a   masă nu mere' cu tromfu’?  Europa!
       dori să moară o amintire, o parte din ceea ce a trăit şi a da loc noului, dar   ©          ©
       inconştient, opun rezistenţă acestei dorinţi.           -  De ce a rămas celebru Na­  -  Bună Vasile, unde ai fost?
          Pentru  ca  aceste  persoane  să  ocolească  depresia  este  nevoie  să   poleon? întreabă profesoara.  -  La cimitir.
       regăsească  propria valoare,  să-nveţe  din  nou să se  iubească pe sine  şi   -   Fiindcă  avea  o  memorie   -  Dar ce s-a întâmplat?
       să-şi reia contactul cu Dumnezeul intens.   Sonia IOVA                           -   Am  înm o rm â n ta t-o   pe
                                                            formidabilă, răspunde elevul.  soacră-mea.
                                                               -  Poţi să fii mai clar?  -  Şi de ce eşti aşa.zgâriat pe
                                                               -   Da.  Pe  statuia  sa  scrie:   faţă?
                                                            „Pentru memoria lui Napoleon".  -  S-a opus.
                                                                        ©
                                                                                  Otita
                                                               lată câteva tratamente in cazul unei astfel de îmbolnăviri:
                                                               Zeama  de  varza.  Se  ia o  cană cu  zeamă de varză,  se  strecoară
                                                            printr-o  pânză  curată  şi  se  lasă  la  temperatura  camerei  ca  să  se
         •  Datorită conţinutului bogat în vitamine şi săruri  minerale,  sucul  de
                                                            încălzească.  Dimineaţa  şi  seara  se  pun  câteva  picături  de  zeamă în
       lămâie se dovedeşte a fi antireumatismal, antigutos, bactericid, antisep­
       tic,  vermifug,  tonic  cardiac,  diuretic,  remineralizant,  calmant.  De   urechea bolnavă.
       asemenea  sucul  de  lămâie  stimulează  secreţiile  gastrohepatice.  Ca   Se fierb într-o cană de  lapte,  seminţe de cânepă  (o lingură).  Se
       urmare,  el  este  indicat  în  afecţiuni  precum:  demineralizare,  creştere,   strecoară,  apoi se pune pe un tampon de vată lăsând să cadă câteva
       convalescenţă,  infecţii  pulmonare sau intestinale, stări febrile, astenie,   picături în urechea bolnavă.
       impotenţă, boli infecţioase, reumatism, artritism, gută, scorbut, ulcer gas­  Un efect la fel de bun îl are şi câteva picături de ulei de cânepă.
       tric, arterioscleroză, litiază urinară, dispepsii, litiază biliară, varice, flebite,
       dizenterie, diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşită, gripă, cefalee etc.  Pericardita
          Amestecat  cu  miere,  sucul  de  lămâie  este  foarte  bun  pentru   în această afecţiui .e se poate apiica un tratament cu ceai de coada
       revitalizarea organismului în convalescenţă. Şe amestecă şi cu apă. O   calului. El se obţine  i'.iel: la o cană de 250 ml apă clocotită se pune o
       cură de  lămâie durează 4-5 săptămâni.  Se consumă sucul de la două   linguriţă de plantă. Se lasă câteva (ţinute, apoi se strecoară şi se beau
          îi pe zi.                                         3 căni pe zi
           Importanţa merelor la timp de iarnă                             Scleroza multiplă
          Consumul zilnic de mere pe perioada anoiimpului rece, contribuie 'n   La o astfel de îmbolnăvire mai întâi de toate trebuie urmat un regim
       refacerea organismului, la prevenirea infecţiilor aparatului respirator.
                                                            alimentar, în care sunt recomandate mal ales salatele de crudităţi care
          De asemenea merele date pv  răzătoarea mare şi apoi consumate
       în stare proaspătă constituie un tratament foarte indicat în ulcerul gas­  să cuprindă varză albă  varz"  roşie,  morcovi raş., ţelină rasă,  pătrunjeiC,
       tric, dizenterie, enterocolite. Cel mai bine este ca merele să fie consumate   rădăcină şi verdeaţă. Trebuie consumate două astfel de salate de crudităţi
       pe stomacul gol, pentru a avea efertul scontat.  Trebuie consumate cu   pe zi. De asemenea se recomandă consumul unui litru de lapte de vacă
       tot cu coajă. Se spune că aceste 1-  cte sunt hrana creierului, pentru că   şi un ou fiert (moale).
       sunt foarte bogate în săruri minerale.                  Se  poate consuma o salată de varză murată  amestecată cu puţin
                       Ochii inp.c-  'aţi                   chimen şi  ulei.  Se  mănâncă  p porţie la. prânz şi  una  seara.  Pe  lângă
                                                            toate acestea se face o cură de ceai de vâsc, macerat la rece. Se lasă o
          Pentru  tratarea  unei  astfel  de  afecţiuni  se  poate  aplica  următorul
       tratament: se face o infuzie de muşeţel şi dimineaţa se şteg ochii bine   linguriţă de plantă la 200 ml apă rece şi se lasă la macerat timp de 8 ore.
       cu această infuzie. Acelaşi efect se poate obţine şi cu infuzie de flori de   Ceaiul de păducel este la fel de indicat (o linguriţă de plantă la 250 ml
       soc.                                                 apă clocotită). Se bea câte o cană zilnic.   Ana VALERIA
         c ă l ă u z a  -   s ă p t ă m â n a l   i n d e p e n d e n t  a f l a t   î n   s l u j b a  t u t u r o r .o a m e n i l o r
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16