Page 11 - Calauza_2002_659

C Pg ^ ^ O @ S g ^ B ° ° Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor W(j3,^9ILU)

T
ROLUL IMAGINAŢIEI f POETE HUNEDORENE
Imaginaţia, puterea de a viga, joacă uneori |0 poetâ din Marea Britanie - DflNIELfl
un mare rol in viaţa unui cuplu, mai ales atunci
când această viaţă este monotonă şi îmbâcsită | Cu câţiva ani în urmă, o întâlneam în oraşul de la poalele cetăţii,
de banalităţi. Şi-apoi, în imaginaţia sa, un om I bucurându-mă că-i pot da salutul. Mi-a rămas neschimbată cu trupul
{ . poate visa cu toată libertatea, fără nici o restricţie I gingaş şi privirea luminoasă, încât am şi acum impresia că purta căldura
VIAŢA sau prejudecată.Totul depinde de forţa şi soarelui în suflet. Mă bucuram că scrie proză şi poezie şi mai mult îi
creativitatea celui în cauză, deschizându-i sufletul | apreciam, în taină, talentul şi puterea de a trece prin viaţă, nu pe nesimţite,
CUPLULUI spre bucuria simţurilor, îndemnându-l să nu i ci lăsând urme frumoase pe filele albe ale zorilor. De o vreme, n-am mai
accepte frustrarea şi rutina. Imaginaţia poate face I întâlnit-o pe Daniela şi într-o vreme, chiar m-am întrebat, dacă a plecat
de cele mai multe ori, din noi, oameni fericiţi. Pentru aceasta este bine I undeva după cum pleacă toamna cocorii? Am aflat că este plecată în
să fim mai receptivi, cu inima şi trăirea, la lucrurile frumoase din jurul Anglia unde s-a căsătorit şi că n-a uitat nici de prima dragoste. De a
nostru. A învăţa să ne bucurăm de lucrurile mărunte, cum ar fi, ascultarea | scrie. Cartea de poeme apărută la editura „Călăuza" în colecţia „Relief
■ este intitulată cu numele de petală vie şi frumoasă „Daniela". Daniela
Unei melodii, primii fulgi de zăpadă, o zi însorită, sunt adevărate câştiguri
^ 'pentru sufletul nostru, pentru mintea şi existenţa noastră. De asemenea ' Drăghia, autoarea acestei cărţi, scrie poeme cu acea sete care nu este
e minunat să ne recâştigăm dreptul de a ne bucura de lucrurile care ne I de o clipă, ci de durată şi care, răspunde în mod obiectiv, la marile
întrebări ale lumii. Ea nu scrie cum vrea şi doar să scrie, ci scrie cu o
înconjoară, de a înţelege că ele ne aparţin cu adevărat şi ele trebuie să
ne aducă armonia interioară. Toate aceste sentimente trebuie | dragoste absolută, evitând banalul şi starea afectivă de imagine ieftină.
exteriorizate în faţa partenerului nostru de viaţă cu naturaleţea cea mai ■ în poemele Danielei stăruie filozofia vieţii, spiritul limpede şi plin de
I relevanţă. Imagini ce surprind realitatea sau drama, sau acele poveşti
firească. Arătaţi că sunteţi un om cu toate sensibilităţile lui, fără nici o
jenă. Oricât de morocănos ar fi cel de lângă dvs, dacă îi spuneţi pe I ce pot deveni evenimente şi pot aparţine lumii de azi, sau de mai departe.
Metaforele poemelor parcă sunt scoase dintr-o scăldătoare, unde
neaşteptate că vă bucuraţi că el există, declaraţia dvs îl va surprinde şi | purificarea s-a făcut, cum ai face un lucru de care eşti tentat să-l păstrezi
îl va scoate din rigiditatea sa.
I toată viaţa. Surprinde imaginea clară, uneori chiar savuroasă, care, nu
Şi mai ales învăţaţi să priviţi oamenii în ochi atunci când le vorbiţi.
Dăruiţi-le căldură şi apropiere sufletească. învăţaţi să vă ascultaţi I plictiseşte, ci trezeşte acel maiestos zbor, în care cititorul simte dorinţa
I să-şi facă refugiu.
interlocutorul, mai ales în momente de destăinuire discretă. Asta îl va
Daniela nu foloseşte „pluşul" în poemele sale, mai degrabă deschide
face să aibă mai multă încredere în dvs. | cutia de rezonanţă, unde rostirea şi luciditatea rămân cum rămâne rouă
Viaţa particulară, nu trebuie niciodată înţesată de reguli şi tabieturi. I ca ultimă sursă de hrană a razelor de soare. Puterea de observaţie şi de
Firescul şi neprevăzutul dau farmec vieţii de cuplu şi întreţin vie iubirea. I judecată se adună picătură cu picătură, ca în acest poem, pe care-l
Iar inventivitatea readuc de multe ori pofta de viaţă. I reproducem, „Habitudine”: „înainte de a se război/amazoana lasă
De aceea nu e bine niciodată să ne lăsăm învinşi de rutină, de singurătatea ultimilor ani în grija servitorilor/ Acum, după ce au ucis/
obligaţii care obosesc şi irită la un moment dat. Puterea de imaginaţie,
| plângătoarele sălcii/ bea o linguriţă/ de oţet cu sirop şi apă/ lângă fata/
de visare, ne salvează adeseori de experienţe incolore, fără viaţă şi i ce a înghiţit basmul/ şl osul de peşte”. Poemele Danielei sunt ca nişte
dragoste. Totul e să credem că ele vor deveni la un moment dat realitate. I scrisori scrise la timp, atunci când ştii ce să faci cu ele, să le citeşti şi să
Aurora I le reciteşti, mai apoi, să le aşezi unde e mereu primăvară şi parfumul
Jjămâne „în suflete călătoare . Miron ŢIC
Sim bolurile bijuteriilor
Nu spun nici o noutate când aduc
vorba despre bijuterii pentru că de ele D E LA IN IM Ă LA IN IM Ă
suntem atrase mai ales noi, femeile. 9 Domn, 37 ani, 1,80,80 kg, păr şaten, ochi căprui,
Aceste obiecte de podoabă au rolul de a doresc căsătorie cu o doamnă de aceeaşi vârstă. Doresc
scoate în evidenţă o anumită parte a să primesc scrisori de la doamne la redacţia ziarului
corpului, în întregul ei. De exemplu cerceii, „Călăuza", Deva, str. Horea, nr. 30, cu menţiunea
nu pun în evidenţă numai urechile ci şi Pentru Adam”. Mulţumesc!
D faţa, un lănţişor, nu atrage atenţia numai 9 Văduvă, 57 ani, bună gospodină, stare materială bună,
° asupra gâtului ci şi asupra capului, o fără vicii şi obligaţii, doresc să-mi găsesc jumătatea. Aş dori
brăţară purtată la gleznă atrage privirile asupra picioarelor etc. să fie om cult şi de la oraş, cu o vârstă apropiată şi să urască
. Pe lângă toate acestea, bijuteriile indică şi un anumit statut so­ alcoolul. Dacă cineva doreşte să mă cunoască, să-mi scrie la ziarul
cial, o anumită abordare a temperamentului, pe care persoana în CĂLĂUZA, Deva, str. Horea, nr. 30, cu menţiunea pentru M. Tica.
cauză le are. Mulţumesc tuturor ce se vor gândi la minei
Motivele care le determină pe unele femei să poarte bijuterii 9 Sunt un fidel cititor şi abonat al ziarului dvs. Am citit şi studiat
sunt: dorinţa de a se bucura de un prestigiu; dorinţa de a fi toate numerele redactate. Vă apreciez şi vă respect pentru tot ce faceţi
atrăgătoare, dorinţa de a atinge un anumit ideal al frumuseţii sau ca să înţeleagă tot cititorul de rând. Sunteţi nişte oameni deosebiţi pentru
dorinţa de a dispune de un refugiu. în funcţie de aceste motive femeile tot natuî (cum zice bănăţeanul).
îşi aleg bijuteriile astfel: Nu vreau să-mi fac autobiografia, doar să dau un anunţ pentru că
Cele mici şi slabe, simt nevoia să li se acorde atenţie şi să se am văzut 1001 anunţuri şi încerc şi eu, poate se va împlini şi speranţa
bucure de tandreţe din partea celor din jur. Această atitudine mea, pentru că omul dacă nu ar avea speranţă, va muri mâine. Dar cu
toate că ştie că mâine va fi mai greu ca azi, crede că poimâine va fi mai
emoţională le fac să caute în bijuterii simbolurile protecţiei, ale
siguranţei, ale refugiului. De exemplu, simbolul crucii reprezintă bine ca ieri.
siguranţa ca refugiu in religie. De aceea, multe femei care au o viaţă Sunt un pensionar. Am 55 ani, am gospodărie la ţară (sat), sunt
mai puţin creştinească, poartă adesea la gât o cruce. divorţat de 13 ani, am mai trăit cu voiajoare. Doresc să cunosc o femeie
Femeile care doresc să se bucure de prestigiu, care doresc să curată, gospodină, serioasă, fără prea mari obligaţii, fără avere mare,
se impună faţă de cei din jur, să arate că ele sunt altfel decât celelalte, să îi placă gospodăria la ţară, să aibă până la 50 ani, dar la aceşti ani
să-i mal aibă şi pe cei de acasă. Nu prefer un MISS. Doar atât.
poartă multe bijuterii, afişându-le mereu faţă de cei din jur. Ele doresc Pentru că mosorul vieţii este prea mic şi foarte repede se deşiră şm
astfel să arate tuturor ceea ce posedă. şi eu nevoie de a fi respectat şi să respect pe cea de lângă mine. Imi
Femeile care văd în bijuterii un mod de a se face atrăgătoare,
aleg de obicei ceea ce este provocator, cu rol de a atrage atenţia place să muncesc. Tot ce îmi văd ochii, mâinile îmi fac, pentru că
Dumnezeu mi-a dat putere şi înţelepciune. Aştept scrisori la CĂLĂUZA
asupra celei ce le poartă. Scopul unor astfel de persoane este acela pentru I.M. ROVINA.
ca, prin bijuterii, să fie atrăgătoare, provocatoare, de a atrage, acolo
unde se află, toate privirile asupra lor. Ca şi Smaranda Brăescu, nici pe Ecaterina Teodoroiu, nimeni şi nimic
Femeile care văd într-o bijuterie doar atingerea unui anumit ideal
nu o mai putea opri de pe calea pornită, de a-şi apăra ţara alături de
al frumuseţii, sunt acele femei care asortează la un anumit camarazii săi.
eveniment, la o anumită împrejurare, o bijuterie corespunzătoare
vestimentaţiei sale. Este un semn de cochetărie, dar şi de gust în 27 octombrie 1916 participă alături de civilii şi miliţienii ce au luptat
estetic. Miriam la bătălia de la pod sub comanda comisarului Popilian. De aici merge mai
departe spre sud şi luptă în zonele Dăneşti, Urecheşti, Roşia, Peşteana...
Aci, ea este cea care deschide focul şi scoate din panică grupa în
CĂTĂLINA
care lupta, dar cade prizonieră. Este însă foarte agilă şi cu pistolul său
Mobilizarea primului război mondial, surprinde pe Ecaterina Teodoroiu împuşcă pe soldatul care îi luase arma şi o conducea. El cade şi ea fuge,
în acel an 1916, încadrată ca cercetaş în Cohorta „Domnul Tudor" din dar este rănită la piciorul drept.
oraşul Tg-Jiu, unde îngrijea răniţii ajunşi aici mai târziu. Continuă să lupte la Bărbăteşti, la contraofensiva de la Filiaş, dar este
Fratele ei Nicolae era deja rănit în luptele de la Băniţa, dar continua să din nou rănită la picior şi la umăr. De aici este dusă cu alţi răniţi la Bucureşti
lupte mai departe. Atunci ea fiind cu ambulanţa la Bumbeşti pentru fratele şi de aici mai departe la laşi 4n spitalul „Liceul internat" unde i se face
ei Nicolae (mai târziu s-a stins în lupte) se simte obligată de propria-i tratamentul până la însănătoşire. în ultima parte participa şi ea la îngrijirea
conştiinţă, ca soră, de a-l răzbuna şi cu dorinţă fanatică doreşte să lupte şi
ea ajături de oştenii ţării. răniţilor ca infirmieră. '
în octombrie iese în calea generalului Dragalina ce-şi conducea trupele Anul 1917o găseşte ca infiirnieră, dar imediat ce se simte iarăşi bine,
în Valea Jiului şi îi cere aprobarea de a lupta şi ea ca soldat alături de alţi pleacă în zona frontului. ' Ionel BECHERETE - Vădenl
soldaţi. I se aprobă. (va urma)
r C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D £ 1 £ N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R Q A M & N JL Q R