Page 10 - Calauza_2002_660
P. 10

( W GXşgoUW   Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor




                                                            S ^ O N F E S IU N I  INCONFORTABILlŢ" ^ |
                                                                             CÂRPE DIEM!
             BĂRBATU L TRECUT ÎN LUM EA
                                                                „Orice-am face, avem nevoie de-o femeie, fie şi numai ca să avem
                           STELELOR                          cui ne plânge de Guvern!’’... lată mirifica filozofie a omului căruia sistemul
            Se aşezară la gura unui deal, intr-o mică poeniţă ce se mărginea   nostru „curat constituţional" i-a spulberat creierii, dându-i în loc de odihnă
         cu buza şoselei naţionale.  Unii, credeau că nu sunt prea sănătoşi la   insomnii şi în loc de voie bună stări nervoase!  Iar când toată lumea din
         minte,  că  atunci când plouă  puternic sau  e vreo  rupere  de nori,  pe   jurul tău se agită, nevasta singura, este cea care te va ajuta, cu siguranţă,
         creasta versantului de deal, îi mătură ca pe nişte gunoaie.  Şi totuşi,   să  nu  te enervezi: -  „Cum,  pleci  iarăşi  la fotbal? -   Dar la  mama când
         îndrăzneala  celor  pe  care  nu  i-am  cunoscut  personal  niciodată,  a   mergi să-i fixezi antena? -  Nu intra încălţat, că nu baţi tu covoarele!" Şi,
         biruit.  S-au  aşezat  sub  acele  umbre  moi  ale  pădurii  şi  poate într-o   uite  aşa,  nici  Costel  nu  mai  vine  la  fotbal  că  nici  pe  el  nu-l  mai  lasă
         vreme au mâncat doar biscuiţi şi lapte.  Mai întâi au curăţat locul de   nevasta,  iar soacra sună trei ore la  uşă şi opt te studiază din fotoliu o£-
         bolovani  şi  vreascuri.  Poate  şi  de  ceva  mărăcini.  Apoi,  au  început   pe  un  tablou  deocheat.  Atunci  tu,  nemaigândind  de  ce  totul  merge
         lucrul pentru temelia unei căsuţe, ceva asemănător cu cele văzute în   anapoda  în  ţara  asta  fiindcă  a  devenit  obositor  să-ţi  pierzi  timpul  cu
         cărţile de poveşti.  Bărbatul a visat acest loc ca o grădină peste care   rezolvarea atâtor false probleme, iei bătătorul din cui, covorul în spate şi
         cade  rouă  şi  mai  apoi  soarele  cu  frumuseţea  lui.  Umbrele  ocupau   porneşti fericit, fără grabă, ascultându-ţi paşii, spre bara din faţa blocului.
         cea mai mare parte a zilei şi poate acestea-i dădeau frumuseţe acestei   In sfârşit, eşti singur, şi după ce snopeşti covorul nevinovat ca şi cum ai
         mici gospodării.  Pereţii casei, n-au fost realizaţi din piatră şi nici din   avea în faţă nevasta, Guvernul şi soacra, răspunzi în loc de „Bună ziua"
         cărămidă.  Nici acoperişului  nu i s-a dat prea  mare  importanţă, fiind   vecinului: „- Bucură-te de ziua de a zi!"   Isabela SUSANYI
         mai mult o imagine de lumină şi de deschidere spre cer. Şi bărbatul
         n-a stat cu  mâinile încrucişate,  simţind că aici e  locul cel  mai fericit   IN F O   B IB L IO
         unde poate să viseze şi să creeze.  In câteva zile a ridicat un zid de
                                                                Este al doilea an când Biblioteca Judeţeană „Ovid  Densuslanu”
         apărare pe marginea poeniţei.  Iar când l-a apucat setea, după atâta
                                                             Hunedoara-Deva  editează  o  revistă  proprie  de  specialitatel dar  şi  de
         trudă, a săpat şi o fântână. Şi-a venit toamna cu primele dimineţi de
                                                             largă  informare  pentru  cititorii  provenind  din  diferite  medii.  în  „Cuvânt
         brumă  şi  de  frig.  Prin  coşul  casei  se  prelingea  un  fum  sănătos de
                                                             înainte",  prof.  Valeria  Stoian  semnalează  cu  bucurie  faptul  că  a  fost
         lemn tare, ce aluneca spre înaltul cerului. Unii, se mai întrebau dacă
                                                             publicată în M.O. prima Lege a bibliotecilor, act normativ ce face referire
         n-o  să  îngheţe  ca  nişte  vrăbii  ce  nu  se  mai  pot  desprinde  de  pe   pentru  prima dată în  istoria  modernă a  României,  la „sistemul  naţional
         ramurile copacilor albi. Au biruit timpul a dcuă sau trei ierni destul de   de  biblioteci”  statuând  rolul  strategic  al  bibliotecii  în  cadrul  societăţii
         reci  şi  cu  zăpadă.  Şi-au  încălzit  aşternuturile  nopţii  cu  frumuseţea
                                                             informaţionale,  ca  instituţie  publică  pentru  asigurarea  accesului  liber,
         gândului  şi  cu  sâmburii  viselor  că  omul  e  ca  o  pasăre,  ce  uneori,   egal şi gratuit, fără nici o discriminare a tuturor cetăţenilor la carte.
         zboară cu  sângele fierbinte în aripi.  într-o vreme,  m-am întrebat de   Din sumarul bogat al numărului 4/2002 reţinem cu plăcere: Avram
         ce pare a pustiu prin preajmă. Nici dimineaţa şi nici seara nu vedeam   lancu -1 3 0  de ani de la moarte de Mya Goschler;  Aurel Vlaicu -12 0
         pe  nimeni.  Parcă  îi înghiţise  căsuţa  aceea fermecată.  într-o  zi,  am   de ani de la naştere;  Şerban Cioculescu de Ana Maria Mărilă; Zilele
         avut  bucuria  să  văd  chipul  unei  femei  tinere  şi  frumoase  privind   sc riito rilo r  zărăndenl"  de  prof.  Dorina  Nistora;  P erson alităţi
         streaşină casei. Atunci, mi-am simţit obrajii arzând. Cineva mi-a spus   hunedorene de Silvia Matieş, Vladimir Pop Mărcanu  la 80 de ani de
         că aici se creează,  se face artă.  Se pictează şi se sculptează chiar   prof. Silvia Matieş; Indicatorii de performanţă obţinuţi de bibliotecile
         pe  boabe de orez.  M-am  bucurat  şi  aş  fi  vrut  ca  bucuria mea  să o   publice din judeţul  Hunedoara în  anul 2001  de  prof.  Valeria Stoian;
                                                             Biblioteca  municipală  Brad  de  Rodica  Cristea;  Preocupări  pentru
         împart  cu  cineva.  N-a  mai  fost  vreme  de  aşa  ceva.  Vestea  mi-a
         sfârtecat bucuria.  Bărbatul trecuse în lumea stelelor.   Miron ŢIC  realizarea  unor  m onografii  de  Zenovia  Demeter;  Au  apărut.  Ce
                                                             achiziţionăm? de Mya Goschler; Traian  Brad - Lectura şl biblioteca
                P E TR U  G R O Z A  - U N  O M              publică la Cluj etc.
                                                                Este vorba de o  revistă în  sensul  deplin  al cuvântului,  al culturii  şi
                      ÎN T R E  O A M E N I                  informaţiei. Am mai scris noi aici în CĂLĂUZA că Biblioteca Judeţeană
                                                             „Ovid Densusianu” a devenit cea mai importantă instituţie de cultură diFr
                         -  urmare din nr. 659 -             judeţ şi uite că nu ne-am înşelat.  Felicitări!   Ion PATRUOCHI
           în  semn  de  protest  faţă  de  această  manevră  periculoasă  (lucru
        devenit cert în încercarea trupelor lui Boia Kuhn de a reocupa teritoriul),   integrarea ţării, în anii ’30 depune eforturi insistente pentru unirea tuturor
        a  plecat  de  la  Alba  lulia  şi  un  an  de  zile  nu  a  mai  participat  la  viaţa   forţelor politice într-un larg  front antifascist.  în  1943 se alătură frontului
        politică. în anul  1919 devine deputat de Băiţa în adunarea constituantă   patriotic antihitlerist, care cerea retragerea trupelor române de pe teritoriul
        a  României.  Face  parte  din  Comisia  parlamentară  care  anchetează   URSS, înlăturarea dictaturii militare şi încheierea păcii cu vecinul de la
        abuzurile  şi  ilegalităţile  consiliului  dirigent.  contribuind  nemijlocit  la   răsărit. Ca urmare a  ordinului dat de ambasadorul german Von Killinger,
        dizolvarea  acestuia.  In  anul  1920  aderă  la  Partidul  Poporului,  condus   Groza este arestat şi anchetat, apoi i se fixează domiciliul supravegheat
        de  generalul  Averescu.  Este  de  3  ori  ministru  şi  de  5  ori  deputat,   la Deva.
        remarcându-se ca un om politic clarvăzător, luptând pentru consolidarea   După  capitularea  de  la  23 August  1944  şi  ocuparea  României  de
        economică  a  României  Mari,  încercând  să  impună  un  program  de   către  armata  sovietică,  la  propunerea  lui  Lucreţiu  Pătrăşcanu,  Groza
        reforme  burghezo-democratice  curajoase  la  vremea  aceea.  Numit  în   devine prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. în al doilea guvern
        Comitetul  superior  agrar,  instanţă  supremă  care  veghea  la  aplicarea   Sănătescu (4 noiembrie 1944) iar la 6 martie 1945 este numit prin decret
        legii  agrare  din  1921,  Petru  Groza  a  adresat o  scrisoare  emoţionantă   regal • preşedintele Consiliului de  Miniştri.  A acceptat acest post după
        unor ţărani hunedoreni, cu ocazia împroprietăririi lor: „Nu veţi mai fi străini   ce alţi politicieni au refuzat să-şi asume răspunderea, dar a pus condiţii,
        în  ţara voastră!  Vitejia  şi  şiroaiele  de  sânge vărsat al  fraţilor noştri  de   una  dintre  ele  - cerând  ca  Ardealul  de  Nord,  administrat  temporar de
        dincolo de Carpaţi v-au scăpat de jugul străinilor. Vorbele rele semănate   către armata  sovietică,  să  revină  imediat sub autoritatea  românească,
        printre voi de oameni răi, care întotdeauna au fost, să nu vă facă să luaţi   în martie, guvernul sovietic trimite un răspuns favorabil, oficial, iar la  13
        vreodată  în  deşert  numele  vitejilor  fraţi  din  vechiul  regat.  O  pot  face   aprilie,  la  Cluj  se  desfăşoară  mari  festivităţi  prilejuite  de  revenirea  la
        aceasta,  unii domni.  Nu o veţi face însă voi ţăranii, căci se ştie şi se va   ■patria-mamă a acestui străvechi  pământ  românesc,  situaţie consfinţită
        şti întotdeauna că numai sângele vărsat al acestor fraţi ne-a mântuit de   ulterior la Conferinţa de pace de la Paris.  Prin legiferarea la 22 martie a
        slugărnicia ruşinoasă în care am trăit de  1000 de ani şi că fără aceste   aceluiaşi an, prinde viaţă un alt vis secular al ţărănimii române: a devenit
        jertfe  cine  ştie  dacă  scăpăm  vreodată",  lată,  aşadar  un  exemplu  ţje   stăpână  pe  pământul  pe  care  îl  munceşte.  Un  obiectiv  mai  puţin
        abordare responsabilă a grijii pentru unitatea tuturor românilor, care poate   mediatizat la vremea lui, l-a constituit clarificarea problemelor de frontieră
        servi ca model şi astăzi pentru cei care, învrăjbiţi în lupte politice seamănă   din  Iugoslavia.  După cum  reiese din  documentele  aflate în arhive,  la 9
        dihonie între românii de pe cei doi versanţi ai Carpaţilor.  ianuarie 1945, o delegaţie a noilor guvernanţi din ţara vecină s-a prezentai
           Dezamăgit de evoluţia vieţii politice şi de preocupările de parvenire   la Stalin cu pretenţii teritoriale de la România.  Erau revendicate zonele
        ale aşa-zişilor patrioţi, se retrage din guvern şi din majoritatea consiliilor   Timişoara  şi  Reşiţa  sub  pretextul  existenţei  aici  a  unei  numeroase
        de administraţie ale unor societăţi pe acţiuni. Timp de 7 ani se consacră   populaţii  sârbeşti,  l-a  revenit  lui  Petru  Groza  misiunea,  în  calitate  de
        studierii  tuturor  documentelor  vremii,  ajungând  la  concluzia  că   prim-ministru,  să negocieze în  iunie acelaşi  an cu  I.B.  Tito chestiunea
        participarea la exploatarea marii mase a  poporului este un fapt imoral,   de frontieră. Tratativele purtate în localitatea Pancevo, s-au încheiat cu
        antisocial şi antinaţional.  Reintră în politică în anul  1933, în fruntea noii   o  mare  victorie  românească:  frontiera  dintre  România  şi  Iugoslavia  a
        organizaţii  Frontul  Plugarilor  luptând  pentru  a  uşura  situaţia  grea  a   rămas nemodificată, între cele două ţări şi popoare stabilindu-se relaţii
        ţărănimii române.                                    de bună vecinătate care aii rezistat tuturor încercărilor.   G. ZOLD
           Conştient de pericolul pe care-l reprezentau aventurierii politici pentru  (va urma)
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15