Page 5 - Calauza_2002_660
P. 5

( Pg C ^ ^ $ ^ ^ g 3 w ^Săptămârial independent aflat în slujba tuturor oamenilor  W osggaS

     PROFESORUL Şl SCRIITORUL DUMITRU BOBOŞA LA 75 DE ANI!  cu  sălile de clasă şi cancelariile  unde şi-au dăruit cea  mai  mare parte
                                                         din energie şi din har!                        '
       Energic  şi  foarte  rapid  în  mişcări,  volubil  de  parcă  mereu  ar vorbi   Mi-au venit toate aceste idei când am aflat că dl  Boboşa a împlinit
    unor elevi despre nemuritoarea operă a lui Mihai Eminescu {are o colecţie   75 de ani.  Cred că e o sărbătoare frumoasă în  familia profesorului.  Şi
    deosebit de bogată din  ediţiile  rare  ale  operei  eminesciene)  profesorul   dreaptă! Dar mai plăcută era dacă şcoala hunedoreană îşi aducea aminte
    de limba română  Dumitru  Boboşa a împlinit chiar azi 20 noiembrie a.c.   de Dumnealui.
    75  de  ani!  Deşi  pare  incredibil,  informaţia  am  aflat-o  chiar  de  la  cel   De ceva timp plănuieşte şi m-a tot ameninţat cu o antologie a poeziei
    sărbătorit  care  ar  fi  trebuit  să  fie  sărbătorit  ieri  de  toată  şcoala   româneşti şi eu o aştept. Poate vom găsi sponsori chiar printre cei care
    hunedoreană, de foştii săi elevi, astăzi oameni mari, la casele lor, mulţi   citesc aceste rânduri şi îşi aduc aminte de dl profesor Boboşa!  La noi a
    chiar slujitori ai catedrei.  Ce păcat că  nu  se  petrece şi  în învăţământul   fost  primul  cavaler  care  a  deschis  celebrul  „Duel  al  cavalerilor  de
    hunedorean,  aşa  cum  se  petrece  în  sânul  vechilor  bresle!  Profesorul   CĂLĂUZA”.  Ani de epigrame subtile sau de-a dreptul ţepoase.  Apoi a
    rămâne  profesor  o  viaţă,  dascălul  nu-şi  poate  pierde  harul  după   scos  o culegere  de  epigrame.  Are  în  manuscris  zeci  de  studii  despre
    pensionare! Ce păcat că nimeni nu s-a gândit să înfiinţeze o Societate a   Eminescu, Coşbuc, Goga, Caragiale. Când îl văd pe profesorul Boboşa
    dascălilor (profesori, învăţători) hunedoreni, care să-i antreneze pe aceştia   îmi aduc aminte de Spiru Haret, când îi aud vocea - cred că e vorba de
    şi  după  pensionare  în  marile  activităţi  de  educaţie,  de  editare  a  unor   Creangă...
   A jg re  care fac cinste limbii române, altor discipline! Ei ar putea fi invitaţi   La mulţi ani! domnule profesor Dumitru Boboşa, colaborator şi prieten
    m mod organizat să predea ore demonstrative în şcoli, să se reîntâlnească  drag!          Valeriu BARGĂU
          LA CLUJ S'A DESCHIS ROBANK                       OARE  ROMÂNUL NOSTRU  DE  RÂND
       Recent  a  avut  loc  ceremonia  oficială  de  deschidere  a  Băncii   ESTE  PATRIOT?
    Comerciale ROBANK S.A., Sucursala Cluj-Napoca. Pe lângă cele 27 de
                                                                          -  urmare din pag.  1 -
    bănci din oraşul Cluj-Napoca, se alătură şi  ROBANK, ce mai are surori
                                                            Eu  am  tot  aşteptat  ca  cineva  să-i  aducă  mulţumiri  de  cele  scrise
    la  Bucureşti  (două),  la  Constanţa,  Craiova,  Galaţi,  laşi.  Piatra  Neamţ,
    Timişoara,  Braşov, Oradea şi o agenţie la Ploieşti.  fiindcă  eu  în  persoană  nu-l  cunosc,  numai  din  articolele  scrise  la
                                                         „Călăuza”.
       Această  nouă  unitate  amplasată  într-o  zonă  în  care  se  află  foarte
    aproape  alte  două  bănci  (Piaţa  Cipariu,  nr.  9)  vine  în  întâmpinarea   însă nu pot lăsa timpul să treacă şi să rămân cu speranţa că cineva
                                                         îi va aduce mulţumiri şi laude domnului G. Zbld, de aceea trec direct la
    clienţilor  (persoane  juridice  şi  fizice)  cu  o  întreagă  gamă  de  servicii,   subiect. M-am născut în Ardealul de Nord, judeţul Bistriţa-Năsăud unde
    inclusiv cele electronice.                           sunt mulţi unguri. Se ştie că au fost conflicte între etnii dar, toate au fost
       Consiliul de Administraţie al  Băncii Comerciale ROBANK S.A.  este
                                                         pregătite de politicieni cu funcţii mari în stat, iar oamenii de rând au trăit
    deţinut în proporţie de 53,5 % de Grupul britanic BALLI şi Lordul LAMONT   ca fraţii.  Principalul punct din acest subiect îmi rămâne cu un semn de
    of LERWICK - fost ministru de Finanţe al Marii Britanii în guvernul condus   întrebare: oare românul nostru de rând este  patriot sau nu?  De ce îmi
    de John Major.                                       pun  această  întrebare?  Pentru  că  nu  ştiu  motivul  pentru  care  a  fost
       Ceremonia s-a deschisextrem de oficial cu un covor roşu şi o panglică
                                                         atacat (criticat) dl G. Zold de către dl Traian Bârsan.  Părerea mea este
    roşie,  tăiată de domnul director  loan Taloş.  A  urmat şampania în  holul   că indiferent dacă dl Traian Bârsan este un om cu funcţii mari în statul
    băncii  la care s-a stat 40 min.  Apoi a urmat ceea ce nu poţi  exprima în   român  (profesor  sau  om  politic)  sau  om  de  rând,  trebuia  sâ  vină  cu
    cuvinte: circa 15 metri de mese, pline cu mâncăruri dintre cele mai variate   dovezi  mai clare.  Atâta timp cât dl  G.  Zold  apreciază  ziarul „România
    sortimente de came (curcan, pui,  porc), de sarmale, de salate,  prăjituri,   Mare" eu personal îl consider un bun patriot şi eu personal îl felicit pentru
    băuturi de tot felul. Cu alte cuvinte, tot ce vrei. Se poate ca ROBANK să   că îşi iubeşte ţara în care s-a născut, iar în acest fel românul i-a devenit
    fie o bancă bogată şi să le facă bine investitorilor autohtoni. Noi le dorim   frate.
    clienţi buni şi bogaţi!  Succes!
                     Ioana HAŢEG AN, corespondent Cluj Napoca
                                                        CURAT MURDAR Cronica amărăşteanuiui
                 MODELUL AMERICAN?
                     -  urmare din pag.  1 -                 CE ARE AMĂRÂSTEANUL  CU CASELE
       Interviul  a  apărut  în  numărul  2,  pe  octombrie  2002,  al  publicaţiei   (VILELE) CE NU SE RETROCEDEAZĂ?
    amintite, iar cei intervievat este Thomas Ogule Mwanika, profesor la State
    'Juiversity of Ngw York, semnatarii articolului fiind studenţii redactori Bonţa   -  urmare din pag.  1 -
   '^Gabriel şi Abagiu Gabriel Cătălin.                     Aceste sume imense se vor obţine din impozitul pe clădiri (adică de
       Profesorul Mwanika a vizitat Catedra de Jurnalistică a Facultăţii de   la o bună parte a amărăştenilor) şi din sumele obţinute pe privatizarea
    Ştiinţe  Politice  şi  Administrative  din  Cluj  Napoca  la  sfârşitul  lunii  mai,   întreprinderilor  -  întreprinderi  realizate  în  anii  1950-1989  tot  prin
    invitat de dl conferenţiar universitar doctor llie Rad.  contribuţia şi „strângerea curelei” amărăştenilor. Marii mahări au avut şi
       Şi acum, să intrăm în miezul problemei, cu precizarea că fragmentele   pe atuncii privilegii şi nu s-au prea omorât cu munca, deci n-au pus nici
    de interviu pe care vi ie voi prezenta nu sunt neapărat luate în ordine, ci
                                                         un strop de sudoare la edificarea economiei socialiste.  Ba  mulţi dintre
    aleatoriu, în funcţie de conţinut.
       Pentru  început  mi  s-a  părut  interesantă  prezentarea  cunoştinţelor   ei şi-au cumpărat vilele în care stau pe un preţ de nimica,  preţ cu care
    generale despre ţara  noastră.  Dl  profesor Mwanika declara:  „Ştiam  că   nici vorbă să se mulţumească proprietarul - şi pe bună dreptate. Ce are
    România este o ţară est-europeană, ştiam că îşi are capitala la Bucureşti   a  face  amărăşteanul  cu  casele  (vilele)  ce  nu  se  retrocedează?  Doar
    şi mai ştiam că aici a avut loc o revoluţie în  1989, când comunismul, în   guvernanţii înţeleg. Conform unui raţionament simplu, care trebuie să-l
    frunte cu N. Ceauşescu, liderul partidului comunist au fost îndepărtaţi de   înţeleagă şi guvernanţii - chiar dacă unii  stau în asemenea  palate - în
    la putere. Mai ştiam că România este recunoscută în toată lumea pentru
                                                         această problemă sunt implicate doar două părţi: chiriaşul şi proprietarul.
    şcoala sa de gimnastică, patinaj (sic!) datorită unor personalităţi din lumea   Eu  nu am  beneficiat şi  nici  nu voi beneficia - ca tot amărăşteanul  - de
    sportului, printre care Nadia Comăneci”.
       Pentru un profesor universitar e îndeajuns cât ştie despre noi şi mai   nici  un  leu de la aceste vile.  De ce să  mai sărăcim plătind ceva ce nu
                                                         are  nimic  de-a  face  cu  noi?  Soluţia-i  simplă.  Ori  chiriaşul  nu  vrea  să
    ales amintindu-mi ce a citit un coleg de-al meu într-un sondaj de opinie,
    anume că 50% dintre americani nici nu ştiu unde se află propria capitală,   elibereze casa şi o plăteşte proprietarului la preţul pieţii, ori o eliberează
    unii afirmând că e New York... Chestia e că de şcoala noastră de patinaj   şi  o  retrocedează  proprietarului.  Nu-i  drept  să  sufere  22  milioane  de
    nu  prea ştiu  mare  lucru,  poate o fi având omu’ dreptate, că e vestită şi   români,  pentru -a  plăti vilele  în care  stau  150.000  de  mahări.  Sigur va
    n-ar fi rău să mă interesez. Trecând peste aprecierile pe care mulţi le-ar   zice  chiriaşul  (din  una  din’vile)  că  societatea  nu  trebuie  să  rămână
    putea considera gratuite,  cum ar fi  nerăbdarea studenţilor români de a   indiferentă  ia condiţiile  sale de  locuit.  însă  societatea  este  indiferentă
    învăţa,  „îmi  place  foarte  mult  împărţirea  universităţii  pe  facultăţi",  „îmi   (sau  nu  poate  face  nimic)  la  condiţiile  de  locuit  pentru  milioane  de
    place foarte mult activitatea la cursuri, entuziasmul" etc, mă voi opri asupra
                                                         amărăşteni. Dacă acest proiect de lege va „trece”, vă daţi seama stimaţi
    câtorva pentru care dl profesor face paralele cu învăţământul de peste
    ocean şi sunt sugestive. „Când intru într-o sală de curs de aici, cei care   „amărăşteni cum veţi plăti diferenţa de preţ dintre suma mică plătită de
    întârzie îşi cer scuze (...„aşa ceva nu ţi se întâmplă la universitatea mea...,   mahărul  care  stă  în  ea  şi  preţul  solicitat  de  proprietarul  vilei?  Vedeţi
    our şi simplu nu ţi se întâmplă aşa ceva!... amănuntul acesta depăşeşte   cum parlamentarii şi guvernanţii apără interesul naţional? (adică propriul
    ■sfera intelectului, pe cea a academicului... aceasta este adevărata fiinţă   lor interes?) Curat murdar!
    umană... cea de maniere”).                              Ar rămâne în discuţie doar acele clădiri ce servesc ca spitale, şcoli
       „Americanii, când vine vorba de libertăţi individuale, exagerează până   etc., însă acestea reprezintă sub  1% din total.
    la a fi nepoliticoşi cu alţi oameni (...) şi o bună parte din studenţii mei pot   P.S.  Propun ziarului „Călăuza" să facă un sondaj printre cititori cu
    fi chiar indolenţi” Nota bene!
       „Mi-a  luat foarte puţin timp să  le explic studenţijor de aici ce  au de   întrebarea:  „Sunteţi  de  acord  ca  din  banii  publici  (bani  care  nu  ajung
    făcut. Voi aţi înţeles imediat şi v-aţi apucat de treabă. în ceea ce-i priveşte   pentru recorelarea pensiilor, pentru sănătate, pentru învăţământ, pentru
    pe studenţii mei din Statele Unite, ar fi fost necesar să le explic de câteva   investiţii care să creeze  locuri de muncă) să se plătească despăgubiri
    ori ceea ce au de făcut până ca ei să înţeleagă”.    proprietarilor, sau sunteţi de acord ca cele două părţi (chiriaş şi proprietar)
                          (va urma)                      să-şi rezolve litigiul între ei?”
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10