Page 10 - Calauza_2002_661
P. 10
( IP c B ^ o U Q) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
CONFESIUNI INCONFORTARIl^ " 11^
GLORIA DIMINEŢII
Cel mai des obicei cotidian pe care-l suportăm cu stoicism este, LA UN PAHAR, ÎN FATA A TREI
desigur, privitul în oglindă. Chiar dacă a devenit un reflex, sunt momente POZE NUD
când noi înşine, dăm un pas înapoi, încă unul şi încă unul, apoi răsuflăm
Poate au fost clenciuri politice, accidente rutiere foarte grave,
uşuraţi, nu, nu a intrat nimeni în casă, poate doar câteva fiinţe mărunte
cum a fost şi cel în care a murit cul'uristul Buruiană şi prietenul său,
sosite incognito care nu dau semne că sunt stingherite de noi.
Şuteu. Poate au fost of-uri de inimi zdrobite, sau alte ispite şi
în sfârşit, omul nu este singur pe pământ! El are o mulţime de visuri, scandaluri. Zilele trecute, m-am aflat lângă doi bărbaţi, care
de iluzii şi îşi stoarce creierii atât de des ca să contribuie la bunăstarea
trăncăneau şi din când în când. mai trăgeau câte o gură, din paharul
lui.
cu votcă. Sub privirile lor lacome şi împăienjenite, fugeau parcă pozele
însă, dimineaţa, când galben, rătăcit şi speriat intră în baie, oglinda, celor trei gimnaste: Claudia Presecan, Lavinia Miloşovici şi Corfnâ~
cea mar sinceră prietenă a lui, rămâne înmărmurită. Apoi îngrozită
Ungureanu, apărute în ziarul „Gazeta sporturilor", pe care-l
tremură, nu se poate mişca, nu poate dormi şi nu poate mânca. Omul cu
cumpăraseră la mâna a doua. Pozând nud, în revista japoneză
mintea lui ageră simte toate acestea. Pentru că poate să-şi conducă
„Shukon Geudai" cele trei foste gimnaste, au stârnit din padea unora,
singur soarta, ia o ţigară, apoi alta şi alta, se şşază într-un fotoliu fhâhniri cumplite, de parcă l: se scufundaseră toate corăbiile. Foade
second-hand şi realizează că a triumfat în bătălia cu timpul chiar dacă
multă lume, le-a dat dreptate şi nu s-a ofensat de faptul că fetele
ceva suprem a irosit... viaţa! Isabela SUSANYI
noastre au reuşit să strălucească şi-n pielicica goală. Dacă înainte
au cucerit titluri mondiale, europene şi olimpice, făcând ca aurul să
MODELUL AMERICAN strălucească, de ce nu ne-am bucura şi acum că aceste fete n-au
fost uitate ci chemate să-şi prezinte supleţea trupului, într-o revistă
- urmare din nr. 660 -
de mare tiraj şi care şi plăteşte bine. Ce-am avut şi ce-am pierdut?
„in Universitatea la care predau, noi, profesorii, ne întrebăm tot timpul
dacă studenţii noştri ştiu de ce se află acolo (râde)... au existat cazuri Noi, am avut nişte mari campioane. Şi încă le mai avem, nu putem
spune că sunt ale altora. Ce au avut ele şi ce au pierdut? Au avut
când unii studenţi au zis: „Nu trebuie neapărat să fac o facultate. Tatăl
nişte medalii strălucitoare şi bune sume de dolari. Acum, au mai
meu are o afacere pe care o voi putea conduce”. Să tragem concluzia
câştigat, toate trei, vreo sută de mii de dolari. Sumă frumoasă câştigată
că bunăstarea exclude cultura? în cazul acesta trebuie să alegem (de
fără mari efoduri. Efodurile mari au fost făcute pe vremea când cele
parcă am şi putea)... între bogaţi şi proşti, pe de o parte (pardon de
trei spodive erau în plină activitate. Acum, a fost mult mai simplu şi
francheţe) şi săraci şi deştepţi, de pe altă parte. Ciudată chestie!
- „O mare parte a studenţilor de aici, dar şi clujeni, în general par a poate nici n-au schiţat vreo urmă de regret. De ce ar putea regreta,
fiindcă trăim într-o economie de piaţă,şi verzişorii au fost câştigaţi în
fi foarte bine informaţi în legătură cu Istoria lor, dar şi în ceea ce priveşte
mod cinstit. Nu ştiu de ce, dar mă chinuie o întrebare: Nadia Comăneci
alte ţări sau evenimente la scară mondială. Nu pot face aceeaşi afirmaţie
ar fi acceptat această poză nud? întrebarea rămâne deschisă, în
dacă ar fi să vorbesc despre studenţii mei de la State University Of New
timp ce îi surprind pe cei doi bărbaţi zâmbind, după care se pun pe
York at Cartland. Nicidecum”.
un hohot de râs. N-am înţeles de ce râdeau, poate de faptul că
Să mă iertaţi, domn' profesor, dar cum vreţi să aibă cunoştinţe
d-astea nişte bieţi oameni care nu-şi găsesc propria capitală pe hartă?... paharele erau goale şi de ameţit nu se ameţiseră. Unul, îi zice celuilalt:
„Mă, du-te şi adu un ciocan să ne dăm în cap, poate aşa ne ameţim,
Poate că-l vor găsi mai uşor pe Ben Laden şi nu vor mai fi nevoiţi să dea
că fetele astea rămân cu dolarii, iar noi cu privitul". Miron ŢIC
cu rachete peste tot, rachete care să-şi greşească ţinta cu kilometri întregi
ca-n fosta Iugoslavie, şi să moară oameni nevinovaţi. Vorba românească:
dăunătoare plantelor şi aeriseşte trăieşte în Carpaţi, Alpi, nordul
„Dă-le Doamne minte, că asta le mai lipseşte!", se potriveşte de minune.
rădăcinile acestora, cu excepţia
Nu vreag să fiu rău, dar concluzii puteţi trage şi dvs singuri stimaţi cititori. URSS şi Scandinavia; îZ - -
grădinilor, unde dezrădăcinează Păsări din ordinul alergătoarei''^
Dan TRUFAŞ - student Cluj Napoca, istorie
plan te le şi strică nive la re a
(va urma) familia struthionidelor, ce trăieş:.
terenului; 3. - Mamifer sălbatic în cârduri prin deşerturile Afric"
şi carnivor din genul câinelui, ouăle lor cântăresc 1,5 kg şi se
Careul săptămânii
foarte răspândit în ţara noastră clocesc singure în nisip. 18. -
DIN LUMEA CELOR CARE (pl.); 4. - A părarea contra Fluviu cu crocodili; 20. - Pană;
aeronavelor; 5. - Cal dobrogean; 22. - Pinguin; 23. - Instrument
NU CUVÂNTĂ 6. - Pasăre cântătoare din familia de prins peşte; 26. - Insulă în
fringilidelor, originară din insulele a rh ip e la g u l S olom on; 29. -
ORIZONTAL: 1 - Mamifer calului, foarte rezistent (în unele
din ordinul artiodactilelor, familia regiuni poate înlocui boul şi Canare; 7. - Una din cele mai Pasăre din familia galinaceelor,
bune rase de oi din U.R.S.S.; 8. originară din Amerioa de nord;
m oschidelor, care are sub calul); 25. - Peşte din familia
- Fecior (Ban.).; 9. - Căpăţână 31. - Guşa boului (pl.); 34. -
pântece o băşică cu m aterie ciprinidelor, foarte răspândit în
grasă mirositoare, întrebuinţată Dunăre, afluenţii şi bălţile ei, şi de porc, împodobită cu panglici, Pasăre din fam ilia corvideelor
flori şi verdeţuri, cu care se răsp ân dită în toată Europa,
în parfumerie; trăieşte prin munţii cel mai po trivit peşte pentru
Chinei şi ai Tibetului; 3 - Gen de cultura de eleştee; 27. - Cerbul co lin d ă de Anul Nou; 10. - mijlocul şi nordul Asiei, personaj
M am ifer
din
ord in ul
mamif.er rumegător din familia ţinuturilor nordice; 28. - Pasăre perissodactilelor ce trăieşte în dintr-o fabulă a poetului francez
camelide, originar din Peru, mai mare din basmele orientale; 30. La Fontaine.
A m erica d e ^ _ ^ • __
mic decât cămila şi fără cocoaşă; - Pasăre din ordinul .răpitoarelor,
Sud şi Asia şi P l T 2_\
6. - Pasăre din fa m ilia fa m ilia a cvilid e lo r, spaim a se vânează
cucu lid e lo r, fo lo sito a re păsărilor (pl.); 32. - Tragedie de
pentru carne şi j__.
agriculturii prin imensa cantitate Corneille; 33. - Cea mai mare piele; 12. - Mamifer
de omizi pe care o consumă; 7. pasăre din ordinul răpitoarelor,
din ordinul cheiro- ro
- Râia câinilor, cailor etc; 10. - ce trăieşte pe stâncile singuratice pterelor, lung de 16 :1415T6
Gen de peşte din fa m ilia ale munţilor, de unde se lasă spre
cm, (cu a ripile
lamidelor, ce trăieşte în mare (pl.) câm pie spre a-şi căuta hrana lA , _ l.
întinse) de 70 cm; ,__^
11. - Pasăre de oţel; 14. - Icre numai în timpul zilei (pl.); 34. -
de m orun; 17. - Locul de Organ veninos pe care-l posedă trăieşte prin Brazilia şi ~ ~ P p ^
Guiana; 13. - Păsări de
reproducere şi creştere a cailor unele insecte. curte; 15. - Papagal american
(Trans.); 19. - Denumire dată oii VERTICAL: 2. - Mamifer din uriaş, lung de 85 cm, cu pehe
care m erge în to td e a u n a la familia talpidelor ce trăieşte sub roşii, albastre şi verzi; 16. -
marginea cârdului; 21. - Pasăre păm ânt; este foarte folositor Mamifer din ordinul carnivorelor;
indiană ale cărei pene servesc ca agriculturii, deoarece distruge în partea de sus a urechilor are
ornament; 24. - Animal de genul in se cte le şi m icile vie tă ţi
nişte ciu cu ri de păr negru;