Page 6 - Calauza_2002_661

( jjx & g g c d ) Săptămânal independent aflat in slujba tuturor^oamenilor '^pC S^O âLaoo^.B 77)

| LU N A N OIEM BRIE: .
BOLILE Şl VIAŢA NOASTRĂ
i Doliu naţional în istoria României
GANGLIONII UMFLAŢI. De obicei, această afecţiune include în ea - urmare din pag. 1 -
o stare de regret pentru că ceva din viaţa persoanei nu merge cum şi-ar I în seara zilei de 26/27 noiembrie 1940, au fcst Tipuşcaţi 64 de
fi dorit. Ea însă tace, nu-şi mărturiseşte acest sentiment şi atunci el se deţinuţi politici, în majoritate foşti demnitar, arestaţi şi depuşi în
adună undeva în corpul său. De aceea este de recomandat ca omul celule ale penitenciarului Jilava. Au fost arestaţi spre a fi judecaţi şi
să-şi exprime sentimentele în loc să-şi „stocheze" în suflet gânduri de condamnaţi, dar s-a călcat legalitatea, sâvârşindu-se o gravă şi
regret. Exersarea creativităţii într-un domeniu sau altul i-ar fi de mare condamnabilă crimă colectivă, de c .tre legionari.
ajutor într-o asemenea situaţie. în timpul nopţii de 26/27 ’-oiembrie, în timpul asasinatului
TUBERCULOZA afectează de obicei persoanele foarte egoiste şi I colectiv de !a Jilava, o echipă legionară, a ridicat de la locuinţele
posesive, cele ce nutresc de cele mai multe ori gânduri de răzbunare. lor pe iluştrii savanţi: Nicolae lorga şi Virgil Madgearu, ca rivali ai
Intr-o asemenea situaţie, cel mai bine ar fi ca persoana în cauză să Mişcării Legionare şi au fost ucişi fără judecata cuvenită. Cele două
încerce pur-şi-simplu să iubească din nou viaţa şi mai ales s-o rupă cu crime au întristat profund întreaga populaţie a ţării, exceptând legionsSi.
trecutul. încât s-a resimţit o dureroasă atmosferă de doliu nnţionn!, nemaiîntâlnit
LEŞINUL apare la persoanele ce au sentimentul de neputinţă în în istoria noastră.
faţa vieţii şi le lipseşte curajul de a înfrunta o anume situaţie. Leşinul de A treia crimă i-a afectat pe legionari, dar s-a resimţit în general fiind
fap;. pentru ele, este un semn al fricii. De aceea ar fi mai bine să aibă tcj i'egală. Ea a constat în uciderea prin ştrangulare a lui Corneliu Zelea
curajui să lupte, să-şi spună mereu că poate merge mai departe. Codrearu, în noaptea zilei de 29-30 noiembrie 1938. generată de
Sonia IOVA dictatura regelui C ar::
Cele trei crime, condamnabile şi dureroase, se cuvin a fi evocate şi
DE CE SUNT NOSTALGIC?! j retrăite duios şi în do^u, fiind poate, cele mai dezonorabile crime din
istoria noastră naţională.
- urmare din pag. 1 - ■
Da sunt nostalgic pentru că înainte de „revoluţie" s-au putut construi | Dumnezeu să ierte victimele şi pe noi să ne păzească de a mai fi
(au fost bani destui) obiective gigantice ca: Combinatele Siderurgice: i repetatei
Galaţi, Călăraş şi Călan; sistemul hidroenergetic Porţile de Fier I şi II;
toate hidrocentralele şi termocentralele actuale din ţară, canalul de I PREMII MARI PENTRU PRIETENII
navigaţie Dunăre-Mare, cu complexele de irigaţii aferente, litoralul cu |
toate staţiunile, complexele zootehnice de creştere a bovinelor, porcinelor CĂLĂUZEI
şi păsărilor în aproape toate judeţele ţării eio. I - urmare din pag. 1 -
Sunt nostalgic, pentru că acum nu se mai construieşte ca atunci. | P,pemiile de 500.000 lei: dl Dab'ja Viorol, Vulcan; a-şoara Aneta
Ba mai rău. se restructurează, înstrăinează şi îchidează unele din maiile i. ->e|n '.-ers'i. sat Ga'aţ;, nr. 8A. corn Pui
obiective din cele amintite mai sus. 1 Premiile do 100.000 lei: d! Victor Crişovan, Deva; dl Ruget Dumitru,
Sunt nostalgic, dacă eu văd practic, prin politica greşită de I • i?doara; Soba Gheorghe, Huţeg; dl Aldea Corneliu, Deva.
restructurare s-a redus considerabil producţie, PIB-ul exportul şi locur/e , Premiile constând în abonamente pe luna decembrie: Oprean
de muncă. Sunt nostalgic pentru că am 'mbătrânit în cei 12 ani de Ccrnel Brad. s' -rrHor. nr. 5: M 'eanu Teodora, b-dul Dacia, nr. 10.
„democraţie şi libertate”, mai mult decât în oei 45 de ani de totalitarism !
bl. B3, ap. 49. o: ". I limec'oara;Toma Fănică, Deva, str. M. Kogălniceanu,
- Sunt nostalgic pentru că, condamn toaia politica de guvernare de I bloc 56, ap. 29; Earab.-.s Veronica, str. Livezeni, nr. 26, Petroşani;
„după revoluţie” ca: trădătoare, incapabilă şi inconştientă. , Premiile constând din câte un pachet de 5 cărţi sau reviste: Zsirai
- „Corpul delict" - este haosul economic, corupţia şi sărăcirea • Zsigmond, Vulcan, str. N. Titulescu, nr. 21, bl. Gll, sc. 2, ap. 8; Dan
populaţiei naţionale. | Maoarie, Deva, B-dul Decebal, bl. R, sc. B, ap. 17; Igreţ Ionel, Buceş,
- Nu privatizarea proprietăţii naţionale de stat, care înseamnă Hoţie! i
Privatizaţi-vă domnilor români dar nu cu proprietatea noastră naţională. Djpăpiatră, Tarniţa, nr. 16 A; Schirgher Alexandrina, Deva, Aleea
Pescarilor, bl. 30, sc. B, ap. 24; Gheorghe Marin. str. Aleea Mierlei,"nr. 3,,
Concurâţi-vă cu statul până turbaţi - falimentaţi - unul! |
ap. 10, bl 1 Hunedoara; Buzatu Victoria, str. Avram lancu, nr. 18/60
- Construiţi voi ăştia privaţii, apartamente, case sociale pentru tineret |
Hunedoara; Ba.na Radu-Adrian, Hunedoara, b-dul Dacia, nr. 6, bl. E3,
şi încasaţi doar chirie de 500 mii lei/lună/apartament. !
- Daţi-ne voi energie termică mai iefti'-ă decât statul! I ap. Mărginean Vaier, Deva. str. Eminescu. bl. 42. sc. 4, ap. 69; Lucaci
-Concuraţi voi ăştia „mici şi mij.eoii oL.iul care are sarcina poiitică | A< na Coca Ha, bl. B, ap. 11, str. A. lancu.
să vă ajute (la pornire), construind voi tractoare şi maşini de tot felul. i Premiile constând în bani şi pachete de cărţi pot fi ridicate de la
- Faceţi voi ăştia privatizaţii combinate industriale de creşterea ' ,edi jI redacţiei „Călăuza”, inceoâno cu 16 decembrie, sau la solicitarea
animalelor etc, şi ieftiniţi-ne traiul nostru zilnic. i dvs, va vor fi expediate la domiciliu de către redacţie. Felicitări
(va urma) i câştigătorilor şi mai mult noroc viitorilor participanţi
•„ : jn şi costă 500 lei, 5000 lei pachetul. Să nu picteze femei in pielea
CE, BĂRBAŢI! AU SÂNGE gozlri să pună catran pe amândouă părţile.
DE PESTE? Domnul şef, prin câte am înţeles din cele scrise de dvs sunteţi un
$ domn de miiioane. Aş avea o întrebare - cum am putea şi ce ar trebui să
- urmare din pag. 1 - facem noi pensionarii şi nepens: narii !ărâ nici un ajutor ca să se facă
Domnu' şef, cum să nu fim supăraţi pe conducătorii pe care tot disp onsar şi un magazin cu toate cele în el. la preţ mai ieftin, căci toate
poporul i-a ales, ce au făcut ei, că numai aici în Gurabarza s-a distrus iunt scumpe: cartofii 9000 lei, ardei 20000 lei: roşiile 30.000 lei; ceapa
cantina, dispensarul, aprozarul, croitoria de temei şi bărbaţi, s-a deschis 20 lei, toate sunt ieşite o:n comun de scumpe, sunt la magazine la
în uzină o croitorie de femei, dar cine?... e şefă o străină care urlă la patroni. Sfatul le pjne taxe mari pe magazinul ce-l au şi atunci normal
femeile ce lucră, după ce că mănâncă pâine'din ţara noastră şi lucrează «a scumpească şi ei toct-; cele. şi astea de nude vin? De la Guvern.
cu Româncele noastre, mai şi urlă la ele, cum vine asta? Ţara e plină de Guvcv.ul spun? că nu se va mai •scumpi, da' sunt minciuni gogonate.
străini patroni, oare de ce a ajuns ţara noastră aşa de rău? Din cauza A; s .oCiDit d'J>iu egrea. care se ştie cSio ocru s unt în România. Din '90
domnilor pe care i-a ales poporul. ncoct e tot au scumpit-o, sarea la sac 4500 ievkg, sarea la pachet 7500
Când era Ceauşescu nu era aşa. Erau dc toate, cantină, aprozm ei când sare? era 5 bani, , leu şi 50 era kilogramul, acum 4500 lei; 2 lei
dispensar, croitorie de femei şi bărba*, în plus de acestea em ; pe. '*i2t. tot aleşi n jştri le-au soumoit; >e toate. Pe ce s-au tăcut
cinematograf, duminicile mergeam la cinema, erau filme frumoase. Acum v .iu N u lot pe arnârr'ul oopor de ios, nu tot ei au desfiinţat colectivele*/
au înfiinţat discoteci, dar cum?... de la orele 22,00 şi câte rele se petrec şi o im cât vezi numai hectare de pumân» pt ştii. Când era Ceauşescu
acolo şi asta din cauza unor fete crescute prost şi lăsate de capul lor ere cât vedeai cu ochii tot felul de semănături.
umblând cu un minijup ieşit din „omun iar bărbaţii şi băieţii când le văd Am văzut într-un ziar o caricatură cu aleşii noştri, 5 la număr, urâţi.
aşa, sigur se iau de ele, doar n-or avea sânge de peşte. Toate cei? Când îl găsesc vi-l trimit la redacţie numai figurile cu numele fiecărui
scrise de mine, sunt adevărate. Aşa scrie s i în Biblie că e aproape un domn. ' -•
timp când dispare ruşinea, aşa sunt pe - •■’.■■. z? chibrite, femei în pielea Domnu' şef şi toţi ce sunteţi acolo vă rog să mâ iertaţi de cele scrise,
goală complet. Oare cei care lucrează acolo nu le e ruşine să tipărească dar să le publicaţi. Eu din partea mea rog pe Bunul Dumnezeu să vă
aşa ceva? Am scris acestea pentru că pe cutie este numai o parte cu binecuvânteze şi să aveţi multă sănătate şi putere de lucru la toţi.

ÎN.ŞJUV 4 B A T U T U R O