Page 10 - Calauza_2002_664

(TPgĂ^dîW' "Săptămânali hd^endehţ^af lat în’sfujbă

2
CONFESIUNI INCONFORTABILE
MOŞUL N A TO
F E E R II D E C R Ă C IU N Somn uşor, hunedoreni! Vă doresc să puteţi dormi liniştiţi de
Rămân pentru puţină vreme singur şi acum înainte de câte ori veţi avea chef, pentru că ţara noastră s-a
încep să scriu cu o bucurie aleasă. Vine primenit şi un Moş Nicolae întârziat prin Irak, Afganistan şi Kosovo
- dar pe unde n-a fost! - şi după care ne-am ţinut scai, ne-a dăruit,
Crăciunul! Parcă simt presiunea secun­ în sfîrşit, intrarea în NATO! Şi iată, avem parte acum numai de bucurii:
delor, a orelor, cum se umplu de acea feri­
ghetuţele noastre goale până ieri, sunt sufocate acum de avionaşe
cire ce ne limpezeşte sufletul şi ne poartă F -16 năstruşnice, în cizmuliţe s-au instalat câteva specii de tancuri,
privirile, spre acele sfinte colinde, ce ne dau iar din adidaşi, aruncătoarele de rachete scot la lumină nisipul şi
vestea cea mare a Naşterii lui Hristos. Şi piatra de la antrenamentele din ultimii zece ani! Pantofiorii, mai firava
până în această seară de Crăciun, simţim s-au pricopsit cu insigne din nichel, ceva acte amestecate şi cu o
jucărie cu mâini şi picioare care tot înnoadă şi deznoadă şireturi.
mângâierea picăturilor adevărate printre fulgii de nea şi printre
Tu, om normal, nu te trezi! Mai bine dormi, iar când somnul îţi va
vârfurile de brazi, ce parcă au început să se plece şi ei, pe cărările
fugi ca dintr-o puşcă M -16, ca să nu ai un şoc de pe urma coşmarului,
Serii Mari. Şi până să vină această seară sfântă, începem să fă'ţi cruce! Poate aşa va dispărea Moşul Ucigaş cu tot cu "bijuterii”,
săvârşim acele lucruri, care să dea strălucire de cântec şi de vis, şi vei putea trăi sănătos împreună cu familia ta până la adânci
a caselor noastre şi sufletelor ce presimt marea fericire. Satele se bătrâneţi! Isabela SUSANYI
trezesc din mica leneveală a iernii şi îşi pun straiele de sărbătoare,
de lumini multicolore peste uliţele pe care ne-am purtat copilăria. F = tC D I\n X \l\IIJ \ / A /
Oraşele sunt cuprinse de ritm şi de grabă, părând un imens cais C E rU T F R L J L . E L J F J O P E I
gata să explodeze în milioane şi milioane de petale multicolore. - urmare din 663 -
Străzile par nişte cărări rupte din basmele acelor ani, pe care le 4. CLIMA CENTRAL-EUROPEANĂ se schimbă vizibil nu imediat
aşteptam să le aud din gura bunicii. începe seara de Crăciun şi cum am trecut Dunărea, ci imediat cum am trecut Balcanii. Din a c e ^ u
privinţă, Bulgaria ar putea fi într-un fel încadrată şi ea în Europa Centrală.
noi trăim sentimente ce ne emoţionează şi ne aduc lacrimi de
5. TEMPERATURA ÎN PENINSULA BALCANICĂ creşte de la n
bucurie că putem să auzim acele colinde care altădată ni se ofereau la sud. Izoterma caracteristică este cea de 0 grade a lumi ianuarie cd
pe ascuns şi cu teamă. De ce să ne fi fost oare teamă? De nişte trece paralel cu Dunărea, prin Iugoslavia şi Bulgaria, îndreptându-se
adevăruri sfinte care vesteau naşterea Mântuitorului? Nu, nu ne-a spre est. în ceea ce priveşte vânturile, Peninsula Balcanică are vânturi
fost teamă şi chiar şi-n acele vremuri, primeam colindătorii cu proprii ce poartă denumiri locale: Bora, Cosava, Silok, şi Ceren Vetar
Crivăţul ce bate dinspre nord-est până în Balcani se încrucişează cu
dragostea şi voioşia obrajilor tineri, ciupiţi de ger şi de aerul tare al Ceren Vetar ce bate dinspre Dobrogea spre Banat.
iernilor. Feeriile acestei seri şi ale acestei nopţi ne cuprind privirile 6. PRECIPITAŢIILE ATMOSFERICE scad în Peninsulă de la vest
din brazii de Crăciun împodobiţi cu globuri multicolore. Cu dulciuri, la est ca şi în Europa centrală. Deosebirea constă în faptul că dacă în
dar şi cu lumânări şi nuci, toate purtând urme ale datinilor din Balcani minimul de precipitaţii cad toamna, în Europa Centrală cele mai
fiecare sat. Cine nu se bucură oare de această seară? Cadourile, puţine precipitaţii se înregistrează iarna.
7. APELE. în Peninsuja Balcanică apele sunt orientate în gene'-'
pentru unii mai multe, pentru alţii mai puţine, ne aduc acea dragoste
şi acel respect în inimile noastre invadate de gânduri strălucitoare. către bazinul Mediteranei. în Europa Centrală se scurg deopotrivă cane
Marea Nordului şi Marea Baltică şi prin Dunăre spre Marea Neagră
Seară şi noapte de Crăciun. Uriaşă noapte ce ne aduce mereu Dunărea este cel mai important fluviu al Europei Centrale, iar România
începui nostru Sfânt spre care ne închinăm şi ne facem semnul este o ţară dunăreană. După N.AL.Rădulescu, acest fapt este unul dintre
crucii. C răciun fe ricit tu tu ro r! Miron ŢIC cele mai importante argumente că România este o ţară a Europei
Centrale.
c POETE HUNEDORENE 3 până dincolo de Dunăre spre Balcani. Specific Peninsulei este castanul/
8. FLORA. Vegetaţia caracteristică Europei Centrale se prelungeşte
ceea c.e nu este valabil şi pentru Europa Centrală.
9. în Balcani şacalul este animalul caracteristic, în ceea ce priveşte
fauna. Prezent cândva în Dobrogea şi Oltenia mai la nord de aceste
I P oeta şi p ic to riţa Io a n a
IO A N A Precup, s-a născut în satul Leşu, zone nu a trecut niciodată.
10. POPULAŢIA. N. Al. Rădulescu se referă numai la două elemente
P R E C U P din Bistriţa Năsăud, dar de mai din geografia demografică a Balcanilor şi Europei Centrale - răspândirea
I bine de 30 de ani trăieşte, scrie şi
populaţiei de religie mahomedană şi colonizările germane.
pictează pe meleagurile judeţului nostru. De fapt, debutul ei literar Mahomedanismul ca prelungire în Europa a acestei religii a Orientului
s-a petrecut în cadrul cenaclului „M io riţa ” din Deva, în anul 1981, Apropiat, este specific numai Peninsulşi Balcanice. Mahomedanismul
într-o antologie ce cuprinde 10 poeţi populari. în anul 1984, tipăreşte se opreşte la nord de Dunăre şi Sava. In România populaţia de religie
la editura „L ite ra ” volumul „Balade şi cântece”, cântece „şoptite" mahomedană se găseşte numai în Dobrogea şi este minoritară. în Balcani
adevărate petale ale dorului şi ale sufletului încărcat de duioşie şi musulmanii - turcii sunt în unele zone majoritari. Colonizările germane
tristeţe. în această carte, un capitol aparte ne trezeşte bucuria de sunt un element demografic specific Europei Centrale. Râul Sava poate
parcă am visa sub un cer, sub care, multe stele devin versuri cu fi însă socotit ca limită sudică de răspâdire a germanilor, dincolo de
această limită fiind specifică prezenţa populaţiei de religie musulmană.
parfum de trandafir. „Balade şi legende” au acea dăruire pe care
nimeni altcineva, nu ne-o putea da mai frumos şi mai bine ca Ioana 11. EVENIMENTELE ISTORICE. Nici unul dintre imperiile care au
Precup. „Balada lui Savir” curge cum curge un râu liniştit, la o oră avut drept bază de plecare teritoriul Peninsulei Balcanice, nu s-a putut
întinde în mod trainic la nord de Dunăre. Imperiul Otoman efectiv nu a
din noapte, când a stat câteva clipe pe loc, aţipind, sub cerul de trecut niciodată stăpânirea sa dincolo de Dunăre. în Epoca Medievală,
lună clară. Este o viziune proprie poetei,_pe care o pune în pagină
Ţările Româneşti, deşi vasale, nu au devenit niciodată paşalâc. Nici
cu o reală ştiinţă şi cu un adevărat talent. „în grădina lui Savir/ Crescu Imperiul Bizantin nu a trecut dincolo de Dunăre, decât cu rare excepţii,
mândru trandafir/ Trandafirul a-nflorit/ Savir în clop l-a tomnit/ Şi la pentru urmărirea barbarilor. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi în cazul
drum a pornit/ Tot cântând şi şuierând/ Şi cu mâna semn făcând/ Imperiului Roman, care nu a reuşit să se menţină la nord de Dunăre,
Cu ţapin şi cu secure/ S-a dus la lucru în pădure”. Nu mai puţin decât de la 105 la 276 e.n. Explicaţiile ar putea fi concentrate în afirmaţia:
frumoase sunt „Legenda lăcrimioarei”, „Legenda luncii zimbrului”, Dunărea separă două ţinuturi deosebite - Balcanii şi Europa Centrală,
„Legenda florii-de-colţ”, cât şi „Balada fântânarului", „Balada Văii făcute să-şi trăiască fiecare viaţa proprie. Cătălin BADEA
Ursului” şi „Balada lacrimilor” . Din toate acesie legende şi balade, - va urma -
se pot reproduce pagini întregi, fiindcă aerul lor este cel pe. care-l
UMOR
respirăm dându-ne prospeţime în glas şi bucurie în priviri. în anul ^ ^ u m v n ^ ^
1986, Ioana Precup scoate tot la editura „Litera” volumul „Din cei Ca să-şi poată construi avionul, Aurel Vlaicu t
codri de argint” iar în acest an, la editura „Signata” din Timişoara, . iiS merge la regele Ferdinand să ceară un ajutor bănesc
cartea „Doamne binecuvântează” ce cuprinde poezii cu tematică a pentru avion. Regele îi spune: - Măi Vlaicule, eu nu mă
pricep la avioane, dar du-te tu la Arsenal şi vorbeşte cu „Generalul”
rostirii calme, sfinte de rugăciune şi de închinare şi cuvenită
smerenie. Ioana Precup se numără printre cei mai talentaţi rapsozi - spune-i că eu te-am trimis şi să te ajute.
lirici ai judeţului şi nu numai, chiar ai României. Poezia Ioanei Precup Generalul: - D-le Vlaicu cât costă construirea acestui avion?
Vlaicu: - Cam 50 000 coroane.
este lumina înaltă a zilei şi a sufletului deschis spre această lume a Generalul: - Cam mult d-le şi ţara e săracă. Nu-I poţi face cam la
spaţiului mioritic. Datinile şi tradiţiile sunt bine puse în valoare, semn jumătate din bani?
că folclorul nostru, este pornit şi din inima şi din sufletul Ioanei Precup. Vlaicu: - Ba da, d-le General, se poate şi cu jumătate, dar atunci
Miron ŢIC zbori d-ta cu el! S. Colceru
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T iN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R