Page 5 - Calauza_2002_664
P. 5

(                          Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  W cn & o W )

                                                                                     Centrale  de  la  B uftea'  să  fie
         S C A N D A L O S !      (Vândută,  trădată  mereu.  De fratele  tău!j ^ încorporaţi în delegaţia ucraineană,
                                                       « i i    ■   i   »   i   ii »    i i    i  .   i  ^    /•
                                                                                     deoarece  susţinea  Golubovici,
                                                            Basarabia este o provincie inseparabilă  a  Ucrainei.  La  16  martie
                         -  urmare din nr. 663 -
           La 10 iunie 1917 Rada Centrală proclamă autonomia ţării şi crează   1918 „Sfatul  Ţării” aprobă  o  declaraţie  de  Protest a  guvernului  RDM
        guvernul.  La începutul  lui iulie acelaşi an conducerea de la Kiev cere   către Guvernul Republicii Ucrainene în legătură cu pretenţiile teritoriale
        administraţiei guberniale din Basarabia să i se supună. în condiţiile ?n   ale acestei ţări.
        care Ucraina înainta pretenţii anexioniste, fruntaşii vieţii politice de  la   Astfel  a  eşuat  şi  a doua  tentativă  a  noastră  de  a  ne  arăta  la faţă.
        Chişinău, la 13 iulie 1917,  au ajuns la înţelegerea că „este nevoie de   Delegaţia moldovonească n-a mai ajuns ia tratativele de pace de la Buftea.
                                                            Noi am fost nedoriţi de români, care, în înţelegerile lor secrete cu nemţii,
        un  Comitet  Central  sau  un  Sfat  al  Ţării  pentru  toţi  moldovenii   puseseră mâna pe noi.  Noi eram nedoriţi de nemţi la aceste tratative,
        basarabeni",  cu „drepturi  egale tuturor  naţionalităţilor".  Deci,  nu   care, în înţelegerile lor secrete cu românii, ne cedaseră lor în locul Dobrogei
        vom greşi dacă vom susţine că „Sfatul Ţării” a fost creat de urgenţă ca   şi a 5600 kmp din teritoriul de frontieră. Noi eram nedoriţi după cum aţi
        reacţie  la  pretenţiile  Kievului.  Scopul  creării:  trasarea  unei  linii  de   văzut, şi de ucraineni la acele tratative...
        demarcaţie  dintre  două foste  componente  ale  Imperiului  rus.  Aceste   Acum i-aş îndemna pe cititori să citească foarte atent cele ce urmează.
        atacuri sunt reluate în Nota prim-ministrului ucrainean Golubovici, din   Pentru că în cele ce urmează vom vedea cum s-a înfăptuit marea cârdăşie
        22 februarie  1918,  care cerea miniştrilor de externe german şi autro-   şi prin ce metode s-a lucrat la opera de anexare a Basarabiei la România.
        ungar  ca  mambrii  delegaţiei  moldoveneşti  la  tratativele  cu  Puterile  Congresul  de  le  Berlin  din  1878  recunoaşte drepturile  României
                                                            asupra Dobrogei în schimbul cedării judeţelor basarabene Bolgrad, Cahul
                      NICOALE BALCESCU                      şi Ismail Imperiului Ţarist. în 1918 partea germană consideră că România
                                                            e obligată să cedeze Bulgariei acest teritoriu, deoarece i se restituie nu
               -   150 de ani de la moartea sa -            doar cele trei judeţe, ci Basarabia în întregime. Insă cedarea Dobrogei ar
                         -  urmare din pag.  1 -            fi însemnat o pierdere grea pentru România, deoarece i se închidea ieşirea
           Nu a fost, din păcate, nici înţeles, nici ajutat la el acasă. în străinătate,   directă la Marea Neagră.  De  aceea,  unii  politicieni  români puneau mai
        în  Franţa,  la  Paris,  unde  s-a  adresat  în  ultim a  parte  a  vieţii,  nu  doar   mare preţ pe Dobrogea decât pe Basarabia. Prim-ministrul din acea vreme,
        compatrioţilor săi, ci tuturor iubitorilor de mai bine, prin intermediul publicaţiei   Alexandru Averescu, se împotrivea înverşunat semnării tratatului: „Ca
        România viitoare, stăpânit de dorul fierbinte de ţar£, ţară în care nu s-a   general şi patriot român eu nu-mi voi pune niciodată semnătura pe
        mai putut întoarce niciodată din nedreptul surghiun. In căutarea sănătăţii,   un asemenea tratat".   Din „Săptămâna" -  Chişinău
        fiindcă era bolnav de ftizie, s-a retras periodic la Palerm o, în Sicilia, unde   -  va urma -
        i se agravează boala-i necruţătoare şi m oare în toam na anului 1852 la 29
        noiembrie.  „A murit singur -  scria  un  cunoscut al  său -   la 600 leghe   ÎNŢELEPŢII  l a   b a r ă
        depărtare de ţară şi de familie; fără să fi revăzut o singură dată cerul
        patriei, fără sa fi îmbrăţişat o singură dată pe mama sa. Aceasta mi   F
        se părea înspăimântător, oribil. E cea mai crudă dintre morţi."  NAŞTEREA DOM NULUI INTRU
           Istoricul şi patriotul  rom ân a fost autorul lucrărilor: „Puterea armată
        şi arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum”  MÂNTUIREA  OMULUI
        (1844)  ,  „Cuvânt  preliminariu  despre  izvoarele  istoriei  rom ânilor”  -  continuare din pag.  1 -
        (1845)  ,  „Despre starea socială a m uncitorilor plugari în principatele   Din  nefericire,  suntem  obligaţi  a  recunoaşte  că  evenimentele
        române în  deosebite  tim puri”  (1848),  „Mersul  Revoluţiei  în  istoria   numeroase şi de majoră importanţă sunt defavorabile, provocând grave
        românilor” (1850), „Chestiunea economică a principatelor dunărene"   suferinţe şi chiar pierderi de vieţi omeneşti, cu totul nevinovate, datorită
        (1850), „Mişcarea românilor din Ardeal” (1851) şi „Românii sub Mihai   urii, răutăţii şi necredinţei, ce domină lumea. Să nu disperăm şi mai ales
        V odă Viteazu” -  lucrare fundam entală răm asă, din  păcate neterm inată,   în această sărbătoare să ne gândim că lumea are un Salvator. El ne-a
        ce  relevă  o  concepţie  înaintată  cu  privire  la  istorie  şi  la  lupta  poporului   fost şi ne rămâne etern, anunţat de la săvârşirea evenimentului divin, pe
        pentru  libertate,  dreptate şi  independenţă,  singura în  m ăsură să asigure   care îl sărbătorim.
        mersul înainte şi, concom itent, devenirea plenitudinară a poporului român.  Drept dovadă, deschidem Sfânta Carte şi citim ceea ce îngerul ceresc
           Stăpânit  de  nădejde,  călăuzit  de  credinţa  nestrăm utată  în  viitorul   a profeţit: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între
        neam ului  şi  al  popoarelor  lum ii,  el  exclam a  cu  ardoare  şi  nestăvilită   oameni, bunăvoire" (Luca; 2,14)
        speranţă: sufletu-mi te slăveşte încă, înzeită libertate şi, deşi oamenii   într-o lume, în care uneori ni se pare că oamenii şi-au pierdut complet
        sângiuirilor au învelit cu  marama  neagră  dulce faţa ta,  cred  că  va
        veni ziua fericită, ziua izbândirii, când omenirea întreagă se va scula   cumpătul, sau chiar au înnebunit, cât timp nu se mai respectă om cu om
        spre  a  sfâşia  acest  val  şi  duşmanii  tăi  se  vor împietri  la  vederea   şi chiar se provoacă moarte,  ce poate fi mai de preţ,  mai înţelept între
        soarelui tău de lumină: atunci nu va mai fi nici un rob, nici naţie roabă,   oameni şi popoare!
        nici un stăpân pe altul, ci domnia Dreptăţii şi Frăţiei! Aceste cuvinte   Sărbătorind Naşterea Domnului adică pogorârea lui Dumnezeu prin
        ce-am dat deviză naţiei  mele vor domni  lumea, atunci,  aşteptarea,   Fiul său în mijlocul nostru, se cuvine ca o dată mai mult şi mai temeinic
        visarea  vieţii  mele  se  vor împlini,  atunci  toţi  românii  vor fi  una  şi   să  ne  însuşim  iubirea  de  aproape  şi  să  luptăm  pentru  a  instaura  şi
        liberi şi fraţii Vail Nu voi mai avea noroc a vedea această zi, deşi eu   consolida  cât  mai  mult  PACEA  în  lume.  Ea  este  imperativul  suprem
        asemenea am muncit şi am pătimit pentru dreptate şi cel din urmă al   propovăduit de Cel a cărui naştere o sărbătorim.  El a venit pe lume în
        meu cuvânt va fi încă un imn ţie, ţara mea mult dragă!  chip de om spre a fi cât mai convingător în propovăduirea credinţei şi cât
           Aşa s-a şi întâmplat. Cu sănătatea zdruncinată, cu idealurile spulberate,   mai demn exemplu de luptă până la jertfă pentru iubirea între oameni şi
                                                             PACEA în lume.
        departe  de  patrie,  bolnav,  sfâşiat  de  o  boală  neiertătoare,  el  a  încercat
        să-şi  depăşească  suferinţele.  Prietenul tău -  scria  el  lui  I.  G hica -  pe   La această nouă sărbătorire a naşterii Domnului, să ne străduim a
        care l-ai iubit ca un frate nu e cu puterile vlăguite... el a pus la rezon   înviora iubirea de semeni, în sfera noastră de convieţuire şi să sprijinim
        suferinţele...  mă  voi  lecui  şi  voi  fi  din  nou  pe  picioare,  câteva zile   orice acţiune menită bunei înţelegeri între oameni şi între popoarele lumii.
        numai cu cer senin şi soare, şi am să pot crede că am scăpat şi de   Sărbătorim şi cinstim cu adevărat naşterea Domnului, împrospătând
        data aceasta cu obrazul curat.                       tăria credinţei în El şi năzuind a ne însuşi modelul său de viaţă prin care
                             -  va urma -                    sprijinim PACEA şi contribuim la înlăturarea holocaustului ce ameninţă
                                                             omenirea.
             PE N SIO N A R I,  U N IŢ I-V Ă !                 De  aceea  pensionari,  haideţi  cu  toţii  nu  mai  staţi,  haideţi,
                                                            încolonarea, la luptă cu toţii, nu mai staţi pe gânduri, intraţi în rânduri,
                         -  urmare din pag.  1 -            a sosit momentul, haideţi, încolonarea, la luptă cu toţii să plecăm, de
           Burghezia roşie care s-a format cu tot felul de jonglerii, escrocherii,   viaţa cu sărăcie să scăpăm, fiindcă milă de la nimeni  nu căpătăm. Voi
        a reuşit şi în funcţii înalte s-au cocoţat şi bine mersi că, ei vile palate   nu vedeţi că burghezia.roşie, ciocoii vechi şi noi ne sufocă cu tot felul
        şi-au ridicat, pe noi pensionarii ne-au exploatat şi apoi la lada de gunoi   de promisiuni şi minciuni. Guvernanţii care s-au succedat la putere au
        ne-au lepădat. Câţi vom mai rămâne după genocidul ce ni l-au pregătit?   avut toţi  grijă  să-şi  facă  avere  pe  a  noastră piele,  oare  nu  vedeţi  că
        Este o datorie sfântă să ne unim şi la luptă hotărâţi să pornim, ca de   viaţa e un bun pierdut? Dacă după truda noastră nu am trăit cum am
        genocid să scăpăm.                                  meritat,  am  trudit  şi cu  mare  pasiune  am  lucrat şi  viaţa întreagă am
           Cei laşi nu vor veni cu noi, n-au decât să rămână la lada cu gunoL   cotizat.  Deşteaptă-te române, prin luptă să scăpăm de viaţa cea de
        Noi  cei  care  ne  unim  şi  luptăm,  nimic  în  plus  nu  cerem,  numai  ce   câine,  am  ajuns flămânzi şi  goi,  să cerşim şi  să căutăm în  lăzile de
                                                            gunoi.  Hai,  că  a  trecut şi  vara  şi  toamna,  suflă  vântul  şi  vine  iama,
        merităm, pentru câte zile din viaţă mai avem. Atenţie, printre pensionari
                                                            frigul şi gerul ne flutură prin vertebre, hai sus drapelul şi la luptă, fiindcă
        mai sunt şi cei cu pensii mari, dar aceştia nu au fost muncitori ci jongleri
        şi funcţionari.  Noi  cei care câte 40-45 de ani am lucrat, o pensie de   rugăminţile noastre nimeni  nu le ascultă. Vedeţi că nimeni nu ne mai
                                                            bagă în seamă!  Doresc cât mai  repede să murim, nimeni nu vrea să
        mizerie am luat. Fiindcă am lucrat în condiţii  grele şi mizere şi ne-am   înţeleagă, că noi cât am lucrat am cotizat la stat, crezând că la bătrâneţe
        dăruit societăţii  româneşti cu  plăcere,  am  ridicat  România în  rândul   ne-am asigurat, nimic nu cerşim câte zile mai trăim.
        ţărilor  din  lume  care  au  avut  şi  au  un  mare  renume.  Noi  am  fost   Oare nu pricepeţi că cei pe care i-am votat, am promis s-au lăudat,
        generaţia de sacrificiu -  cu pasiune ne-am sacrificat pentru copii, nepoţi   iar de noi s-au  lepădat într-un stil foarte odios,  aşa cum  s-.a lepădat
        şi  generaţiile  următoare,  pentru  o  Românie  modernă  şi  o  naţiune   Satan de Cristps!
        înfloritoare.                                          Hai cu toţi la luptă că viaţa-i pe sfârşite, cu curaj şi vitejie, aşa cum
           Dar guvernanţii nu ne-au acordat atenţia meritată. Câte guverne   strămoşii noştri stau în glie..
        la putere s-au succedat, mereu ne-au minţit şi apoi ne-au lepădat.  Aşteptăm cu toţii momentul să sune gornistul şi cu toţii încolonarea.
        LŞAlA.M.?A ? S Ă P ŢÂ M Â N A L J NP
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10