Page 12 - Calauza_2003_665

( 2 P @ £ g o ll^ Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

excitaţie, reglează palpitaţijle inimii şi aduce un somn liniştitor. Infuzia se
< 1 prepară dintr-o linguriţă de rădăcină mărunţită la un sfert de liti’u de apă
^ H O M A C IS fn ^ clocotită şi se bea fracţionat în cursul unei zile sau seara, la cuîcare,
*5 întreaga cantitate.
O a'tă plantă pe care o veţi putea culege fără probleme la vară este
C A S C i talpa-gâştei, de la care se folosesc în scopuri medicinaie părţile aeriene
şi înflorite. Şansele de a găsi această plantă sunt chiar mari, pentru că
ea creşte îndeosebi pe terenurile necultivate, pe lângă drumuri, pe lângă
PLAN TE DE A case etc. Cercetările au constatat că talpa-gâştei are proprietăţi
CALM AT NERVII t t \ ; f a asemănătoare valerianei. Se poate folosi sub formă de ceai (15 g de
7 r f i plantă mărunţită la 200 g de apă), din care se iau 3-5
Ştim cu toţii că tulburările , Z . ' linguri pe zi.
nervoase sunt cauzate în 1 Păducelul, arbust spinos care creşte în crânguri
special de surm enajul şi " r „ - V - F şi pe lângă marginea pădurilor, cunoscut prin unele • i z
stresul cotidian din care ne locuri şi sub numele de mărăcine alb, exercită de ...
„hrănim” clipă de clipă. Impunându-ne un stil de viaţă ordonat, aceste asemenea o acţiune calmantă asupra sistemului j f j ”
stări pot fi înlăturate. Această ordine la care trebuie să recurgem este nervos, iar ceaiul se prepară din flori sau fructe prin % ^
absolut necesară conservării noastre. De cele mai multe ori factorii de infuzie. O linguriţă de flori sau fructe se opăreşte cu \t ■ * jl
stres sunt cei care ne conduc viaţa, ceea ce este cu certitudine greşit, 250 ml de apă clocotită; după 15 minute ceaiul se - p lv ’r'M'
pentru că la urma urmei aceştia-s mulţi, dar viaţa e una singură. Iar strecoară, se îndulceşte şi se bea în cursul zilei. Florile »
timpul nostru este alcătuit din detalii; cu cât acestea sunt mai plăcute şi sau fructele de păducel asociate cu valeriană şi talpa- C-
se referă la autoconservarea noastră, cu atât efectele benefice nu vor gâştei îşi vor mări efectul medicinal. y k
întârzia să apară. Un astfel de detaliu ar fi ceaiul nostru de seară, pe Dar parcă tot teiul este cel mai la îndemână. ~
care putem să-l savurăm pe un fotoliu, în faţa televizorului sau cu o Proprietăţile vindecătoare ale acestei plante sunt ~ T- .
carte bună în mâini. Dar să vedem cam ce plante ne ajută să găsim cunoscute încă din vechime, când se foloseau în
binemeritata linişte. Valeriana (sau odoleanul) este o plantă pe care o scopuri medicinale coaja, frunzele şi seva, iar mai târziu
găsim citată în cele mai vechi tratate de medicină şi care mai este au început să fie întrebuinţate şi florile. Ceaiul din flori
cunoscută şi sub numele de iarba-pisicii, şi asta pentru simplul motiv că de tei influenţează favorabil stările nervoase, producând un somn liniştitor.
rădăcinile ei sunt foarte căutate de pisici datorită mirosului lor pătrunzător. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă - două de flori la 250 ml de apă. Se vor
Acţiunea sinergetică a componenţilor plantei îi conferă proprietăţi seda- bea 2-3 ceaiuri călduţe pe zi, îndulcite cu miere de albine sau zahăr.
tive asupra sistemului nervos. Are proprietatea de a micşora stările de Ana VALERIA

Centrul Medical Proctoîogic
IUM6A DIN noi s ă n ă to ş i ş i
fericiţi
^ P R O a O U N C
De obicei oamenii sănătoşi şi fericiţi sunt aşa pentru că au faţă urează cu ocazia sărbătorilor ^
de viaţă, anumite atitudini şi aptitudini pozitive. Asemenea persoane
au capacitatea de a privi realitatea în faţă, pot să se adapteze oricărei de iarnă tuturor pacienţilor
situaţii, dând dovadă de multă creativitate. Ştiu să se preţuiască pe
ele însele şi au încredere în calităţile şi în posibilităţile lor. Cultivă un
aptitudinea de a fi fericiţi, optimismul şi bucuria de a trăi, buna
dispoziţie. Sunt libere şi autonome dând dovadă de multă iniţiativă. CRĂCIUN FERICIT,
Chiar dacă sunt singure ştiu să-şi îmblânzească singurătatea,
transformând-o într-o stare benefică. Privesc spre moarte întotdeauna BUCURIE şi
cu detaşare şi seninătate. LA MULŢI ANI!
în general persoanele sănătoase şi fericite nu sunt conformiste,
au un dezvoltat simţ etic, le preocupă binele omenirii, se simt legate
de întreg universul, iubesc natura, sunt firi contemplative şi altruiste.
Pentru a supravieţui şi a evolua, avem nevoie de capacitatea de
a ne adapta permanent la câte o situaţie. Ce înseamnă aceasta?
înseamnă că trebuie să avem capacitatea de a accepta orice
răsturnări de situaţii şi schimbări ce ar putea surveni la un moment centrul mecflcol proctoîogic
dat în existenţa noastră. Trebuie să avem puterea de a ne reinstala
echilibrul prin noi înşine, fără intervenţia altcuiva. Asta înseamnă
înţelegerea declinului dar şi a dificultăţilor de ordin psihologic şi so­ O feră posibilitatea tratării de:
cial, cum ar fi de exemplu necesitatea de a avea un teritoriu propriu,
de a avea autonomie şi libertate, pierderea celor dragi, nevoia de
dragoste, pierderile materiale, nesiguranţa, singurătatea...
Dinu MIRA
A R IPI R O M A N E Ş T I
Tata Noe
- urmare din nr. 664 -
în 1951 ia fiinţă S.C. Pilotaj Planor la Tg. Jiu venită
aici odată cu comandantul ei Mihai Adăscăliţei, unde
1 Tata Noe este numit şef de pilotaj alături de mai mulţi
instructori. Execută instrucţia necesară de emitere a noi grupe de FĂRĂ OPERAŢII! :ĂRĂ Spitauzarei
zburători cu planorul având tot felul de surprize în ale zborului de la
începător la matur, zburător pe măiastrele păsări de zburat cu . Ă d ă tn * F**Ă AFECTAREA VIEfH PRfYAtE!
oameni.
Popular, cu zâmbet pe buze şi cu voie bună pentru toţi şi sus şi - ^ B ^ F Ă R Ă afectarea ac tivităţii pr o fesio n alei'
jos, îmi strânge mâna şi mă invită să ajut cu cei „mici” la pregătirea
şi organizarea mitingului din 2 Septembrie 1956, pe câmpul de zbor J p P ^ F Ă R Ă PREGĂTIRE PREOPERATORIE (CUŞMĂ ETC.Jl
de care mă despărţisem cu două zile înaintea acestei date.
Şi ziua de 2 Septembrie 1956 a venit, dar nu mai era ziua
bucuriei celor mulţi ce veniseră să admire măiestria aviatorilor noştri, In fo r m a ţii şi pr o g r am ăr i ia telefo n:
ci era ziua în care moartea cu coasa ei retează aripile neînfricatului
vultur al aviaţiei româneşti „Tata Noe" cum era ştiut de cei mulţi. TIMIŞOARA '0 2 5 6/2 2 1 2 Î 9
Da, Tata Noe, un vultur al aripilor româneşti, între gorieni. BUCUREŞTI o a i 31119.$>9 B R A Ş O V 0 2 6 8 3 3 3 9 8 5
Ionel BECHERETE - Vădenl
B A IA M A R E 0262433.303 IA Ş I 0 2 3 2 1 1 3 0 2 2