Page 6 - Calauza_2003_666
P. 6

( ŢpC B ^od)  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  DVC                          )


        W   C A S A  G R O Z A .  M Ă R TU R II Şl  D O C U M E N T E  IN E D ITE
        _____________________________ IMPRESII DESPRE DR. PETRU GROZA____________________________
           Doctorul  Petru Groza,  eminentul  om  politic şi  de  stat,  a  preţuit   scrisori  din  diferite  locuri  ale  ţării,  de  la  părinţii  şi  soţiile  ostaşilor
        Crucea Roşie Română aşa cum a preţuit în tot decursul vieţii, toate   români care au luptat pe frontul de răsărit şi de la care nu aveau nici
        dimensiunile  spirituale  ale  poporului  român,  în  slujba  căruia  şi-a   o veste, dacă mai trăiesc sau nu.
        închinat viaţa cu dăruire.                             Am solicitat Guvernului prin Petre Borilă, preşedinte al guvernului,
           Este revelator Decretul semnat de dânsul în  1957 care stabilea   ce controla pe linie de stat Crucea  Roşie ( Crucea  Roşie Română,
        Organizarea  Săptămânii  Crucii  Roşii,  în  fiecare  an,  în  prima   prin  hotărâre de partid,  nu era independentă)  să-mi aprobe să mă
        săptămână  a  lunii  septembrie.  Această  sărbătoare  a  Crucii  Roşii,   adresez Crucii Roşii şi Semilunii Sovietice, să le cer sprijin pentru a
        prin manifestările medico-sociale, prin opere umanitare care aveau   cerceta dacă aceşti ostaşi români mai sunt sau nu în viaţă şi dacă
        loc pe tot cuprinsul ţării, a devenit o tradiţie care se păstrează şi în   trăiesc, unde locuiesc, sau dacă nu mai sunt în viaţă, să cerceteze
        zilele noastre.                                     unde sunt înmormântaţi.
           Cu  zâmbetul  lui  fermecător,  deschis  spre  viaţă,  era  mereu  în   Petru  Borilă,  a  refuzat  categoric  şi,  iritat,  rni-a  spus  că.  prin
        mijlocul  voluntarilor  Crucii  Roşii  cu  ocazia  diferitelor  manifestări,   această  cerere  a  Crucii  Roşii  fac  greutăţi  guvernului,  deoarece
        voluntari  pe  care  îi  privea  cu  mult  respect  pentru  activitatea  lor   „tovarăşii sovietici se vor supăra"!
        umanitară. Aceştia, l-au înconjurat întotdeauna cu dragoste şi preţuire   'Cunoscând  marile virtuţi omeneşti şi dragostea neţărmurită a
        pentru  căldura  cu  care  sprijinea  şi însufleţea  idealurile  nobile  ale   doctorului Petru Groza pentru oameni, l-am rugat să sprijine demersul
        Crucii  Roşii,  idealuri  care,  aşa  cum  spunea  adesea,  trebuie  să fie   meu. Ajutorul său nu a întârziat şi astfel am putut înmâna profesorului
        mereu în slujba celor suferinzi, a vieţii şi a păcii.  Mitirev,  preşedintele  Crucii  Roşii  şi  Semilunii  Sovietice,  adresa
           îmi amintesc cum, în primăvara anului 1957, în calitatea mea de   oficială a Crucii Roşii Române cu lista ostaşilor români.
        preşedinte al Crucii Roşii Române, am primit un număr însemnat de  Dr. Octavia BF.LEA, medic primar ORL Bucureşti
                                                            de  Anul  Nou.  că  aşa  se  spune câ atunci  e  bine  să-ţi  treacă  pragul
                                                            casei un bărbat. îmi  promiţi?  N-ai să pleci de la mine cu gura goală.
                                                            Am şi eu o sticlă de şampanie, câmaţ şi sarmale..."  Nu i-am promis,
                                                            mai ales că a insistat să-i dau numărul de telefon, spunându-i că mai mult
            * 2 *  T Â L -i C Â L   / J V  J E 'A /V  C A V & I Y ”  ca sigur voi pleca în Austria, la Viena,  la fiica mea, căsătorită acolo
                                                            Vreau  să-mi  văd  nepoţelul.  M-a  privit  blând.  „Văd.  Ştiu  că s-a  dus
          Stătea în  acel fotoliu vechi  şi  puţin  ros  pe  margini.  îşi  mângâia
                                                            dracului, tot ce a fost bine şi frumos". „Viaţa îi ca un ban găurit" după
       genunchii şi chiar se mira, sau se speria că s-a îngrăşat atât de mult,
                                                            cum zice un poet.
       încât umple cu trupul său bătrân, întreg spaţiul de fotoliu. Cândva, pe
                                                                                                      Miron ŢIC
       acel fotoliu, îşi chema secretara. O tânără drăguţă, dar rea de muscă,
       încăpând amândoi  şi chiar mai  rămânând  ceva loc.  Pe fata aceea,
        n a uitat-o fiindcă i-a făcut un copil, dar, acum nu mai ştie nimic, nici   UN  MESAJ ÎNTÂRZIAT
       despre ea şi nici despre copil, fiindcă au plecat fără să-i dea de veste,   DAR  PLĂCUT!
        undeva departe, într-o ţară străină. Bănuieşte, dar nu e sigur, că s-ar
        afla prin Australia.  Uneori, adoarme acolo în fotoliu şi tresare ca un   Către redacţia „Călăuza” Deva,   Lângă Pomul de Crăciun
        copil speriat. A rămas singur, că femeia de care-şi legase destinele,   Rogu-vă să găzduiţi   -  Falnicul simbol străbun -
       îndată ce a aflat de domnişoara amantă, l-a părăsit, fă(ă să-i mai dea   în foaia de-nalt tiraj  Sufletul curat vă fie
                                                                                         Luminând ca o făclie.
        vreo şansă de iertare.  Pe vremea aceea, nu exista emisiunea „lartă-mă”   -  Doar dacă binevoiţi -
        unde  să  încerce  printr-un  buchet  de  trandafiri  să-i  ceară  iertare  şi   Următorul meu mesaj:  Noul An ce-acum apare.
        să-i  recucerească inima.  îşi  aminteşte:  „Eu am  fost cândva cineva.          Din nebănuită zare,
        La uşa mea, pe care scria o funcţie, stătea multă lume şi de primit, îi   Cetăţeni şi cetăţene   Să v-aducă-ndestulare
        primeam doar pe cei  care-mi  satisfăceau  lăcomia.  Lăcomia  mea  a   „Feţi faimoşi şi Cosânzene”  Pe un fond de sărbătoare!
        însemnat bani cuveniţi, sau necuveniţi. Cei mai mulţi, i-am câştigat în
                                                               -  Fără vreo discriminare,  Munca vă pară un joc
        mod  cuvenit.  Şpagă,  a fost şi  ăsta  un  ideal  al  meu.  Cred  că  m-am
                                                               Vă adresez o              Presărată cu noroc;
        născut cu  acest nărav,  fiindcă  fiecare dintre  noi,  se  naşte cu  ceva.      Cu belşug în „bătătură"!
        Bun, sau rău. se naşte cu el. Tata, un om corect şi cinstit, îmi spunea   URARE:  Vecinii, lipsiţi de ură...
        că bunicul a suferit de boala valetului. în permanenţă spunea că nu
                                                                                         Şă trăiţi în armonie,
        are  nimic,  nici  bani,  nici  bucate,  mă  şi  mir acum  cum  de  l-a  iertat   Marry Christmas, sănătate!  în pace şi omenie!
        Dumnezeu pentru cât a putut să mintă. Vizita pe care mi-o faci acum,   De Crăciun s-aveţi de toate.  Viaţa să vă fie lungă,
        o consider inopinată. Zic bine oare? E totuşi, frumos din partea ta, că   -  Masa plină de bucate   Fericirea să v-ajungă...!
        m-ai vizitat acum, la sfârşit de an. Te-aş invita să mă vizitezi şi în ziua       Titus Brăduleanu - Apuseni
                                                               Gustoase şi asortate1 -
              IATĂ CINE SUNT CEANGĂII!                      plaiuri  mănoase.  O  bună  parte   Moldova. Era preferată Bucovina
                                                            dintre ei au preferat şi sau stabilit   deoarece acel ţinut era pe atunci
            -  urmare din nr. 665 -  limba maghiară, tradusă sub titlul   pe  şesul'  situ a t  îrv  câm pia   sub   stă p â n ire a    C ezaro-
           Acum  să  vedem  ce  zice  şi   „Codexul  din  Munchen",  a  fost   Panoniei,  denumită  „Alduna"  -   C ră ia scă .  De  fap t  ace astă
        „Marele Lexicon Pallas” editat în   scris la Tatros în  Moldova, anul   D unărea  de  jo s.  în  tim pu l   îm p re ju ra re   a  în le s n it  în te ­
        limba maghiară la Budapesta în   1466.  A colo  în  C odex  este   domniei Măriei Tereza, cu ocazia   meierea noilor sate ale populaţiei
        anul  1893,  voi.  4,  pag.  608:   d e scrisă   m ig rarea  h u siţilo r,   reorganizării gărzilor de aparare   stabilite  acolo,  care  au  primit
        „Ceangăii reprezintă o populaţie   eveniment ce s-a continuat încă   a  graniţelor  secuieşti  şi  în  mod   denumiri pur ungureşti cum sunt:
        migratoare maghiară stabilită în   ani  de-a  rândul.  Nu  s-a  oprit   deosebit  în  anii  1762  63  pe   Andras  Falva  (satul  lui Andrei),  ,
        Bucovina şi România. în Ungaria   m ig ra re a   o a m e n ilo r  de  pe   tim pul  îm păra tulu i  lo se f  s-a   Isten  F ogadj  (p rim e şte -m ă
        numai cei parveniţi din localitatea   plaiurile  secuieşti.  Nicldecât.   înmulţit numărul jalbelor despre
                                                                                      Dumnezeu), Jozsef Falva (satul
        Şapte Sate (Hetfalusiak) din jud.   Mereu a continuat acest exod de   problema  emigrării  populaţiei,   lui  losif),  Isten  Segits (Ajută-mă
        Braşov   sunt   co n sid e ra ţi   căutare  spre  un  trai  mai  bun.   mai ales celor de etnie maghiară   D um nezeule),  M agyar  Falva
        C eangăi.  în  M unţii  M oldovei   Mulţi oameni au părăsit vatra lor   din  Ardeal.  Pe  vremea  aoeea   (satul  ungurului),  Boldog  Falva
        (Valea  Trotuşului)  localităţile   în  special  din  judeţele  Ciuc  şi   m igrarea  populaţiei  secuieşti   (satul fericiţilor).
        populate de Ceangăi se pierd în   Odorhei,  stabilindu-se  pe  alte   s-a efectuat numai şi numai către   (va urma)
        negura timpului.  Prima Biblie în  meleaguri cu populaţii reduse şi  B uco vin a  şi  m ai  pu ţin  spre  G. ZOLD
        M S Ă LA y ZA - SĂPTĂM ÂNAL IN ftiP E N P ,e » iT A E L A IlN  SLUxlPA TMTM11Q.B QAJMEMU-PJL:
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11