Page 14 - Calauza_2003_667

o S ^ Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor ppC ^ ^ 0 g S o ^ s > ° 0)

O EDIŢIE „LUCEAFĂRUL”
PREMIUL DE FIDELITATE „CAIAUZA"
(Sibiu 12 februarie 1912)
Fraţii Pr. Dr. loan Octavian Ftudeanu şi Dr. drd Mihail Nicolae Fiind o publicaţie aflată în slujba tuturor oamenilor, „CĂLĂUZĂ”
Rudeanu recidivează în gesturi demne de toată lauda. După reeditarea înţelege să-şi răsplătească aşa cum se cuvine cititorii fideli. în acest
ediţiei din revista „Familia”, număr sens, după ce aţi citit cu atenţie „CĂLĂUZA”, veţi găsi acest talon.
dedicat lui Eminescu, anul acesta au Trebuie doar să răspundeţi la cele două întrebări, să completaţi numele,
reeditat în condiţii excelente numărul prenumele şi adresa Dvs şi să păstraţi talonul m aşa fel ca ia sfârşitul
din februarie 1912 al revistei lunii (taloanele sunt numerotate de la 1 la 4 sau 5. după caz) sa le
„Luceafărul", aflată sub direcţia lui Octavian Goga, care, aşa cum se expediaţi împreună pe adresa redacţiei. Ele pot fi aduse şi personal.
indica „la acea dată intră în temniţă pentru curajul de a apăra drepturile Data limită de primire a taloanelor este 10 ale lunii următoare. Cu cât
poporului său: „Pentru îndrăzneala de a fi spus adevărul şi de a trezi la trimiteţi mai multe seturi de taloane, cu atât cresc şansele Dvs de
conştiinţă atâtea suflete adormite”. câştig, în urma tragerii la sorţi. Redacţia oferă în luna ianuarie
Intr-un anume fel numărul splendid reeditat este dedicat lui Caragiale, următoarele premii: două premii în valoare de 500.000 lei; patru premii
fotografia acestuia fiind chiar pe pagina întâi, cu o dedicaţie către Oct. în valoare de câte 100.000 [ei fiecare; patru premii constând din
Taslauanu, şi cu editorialul intitulat simplu „Caragiale". Mai semnează: abonamente la ziarul „CĂLĂUZA” pe luna următoare: 10 pre&it
Corneliu Moldovanu (un poet din păcate uitat!), Vasile Savel, Dr. Orisifor constând din câte un pachet conţinând 5 cărţi sau reviste
Ghibu, Victor Eftimiu, I. Murăşan, I. Agârbiceanu, D. Tomescu, M. Străjan, Succes prieteni, alături de „CĂLĂUZA"!
Tit Liviu Blaga.
Aerul de vechi, de autentic, rememorator a începutului de secol XVIII
e înviorător pentru spiritul contemporan, gestul fraţilor Rudeanu fiind cu TALON NR. 2, IANUARIE
adevărat convingător. Valeriu BÂRGĂU
1. Cine susţine că azi: Educaţie nu! Bici nu...!?
T u m u l B a t ) e l
2. Cui i-a scris colonelul Napoleon Peteu?
GREŞEALA SĂPTĂMÂNII. O gravidă în luna a şasea a bătut măr
un hoţ înarmat, ce a atacat-o. Clarissa de Fuzman se îndrepta spre
casa ei din Manila, Filipine, când un bărbat i s-a postat în faţă. arătându-
i un cuţit de 20 cm, cerându-i banii şi bijuteriile. Ceea ce nu bănuia el Nume şl prenume
era că victima de 25 ani avea centură neagră în Tae Kwon Do. încercând Adresa:_________
să-şi ia captura ea, l-a împins, lovindu-l în cap şi pe corp. Fiind la pământ
trecătorii l-au salvat, ducându-l la poliţie.
IRONIA SĂPTĂMÂNII. Un brutar de 233 kg nu i s-a putut face
operaţia de reducere a greutăţii deoarece era prea greu pentoi masa de
operaţie. Doctorii de la spitalul din Madrid spun că Gonzalo Diaz de 44 REŢETA N O A ŞTR A
ani ar fi putut rupe masa, care rezistă doar la 129 Kg.
ŞTIR,LE BUNE ALE SĂPTĂMÂNII. O înmormântare din România PASTĂ DE JUMĂRI SAU SLĂNINĂ
a fost amânată după ce „mortul” şi-a sunat familia pentru a-l scoate din Necesar: un kg jumări sau un kg de slănină, 4
spital. Corpul, crezut a aparţine unei victime de 59 ani, dintr-un accident ouă fierte tari. 2 cepe, 2 linguri muştar, 1/2 linguriţă
feroviar, a fost spălat, îmbrăcat şi aştepta ca familia să-l îngroape, când piper, o linguriţă boia, sare după gust.
loan Pancu şi-a sunat nevasta. „Corpul arăta exact ca el” a zis o rudă. 7 T Preparare: Jumările sau slănina se tre.' prin
Acum Poliţia din Botoşani încearcă să identifice mortul. t maşina de tocat, ceapa se taie foarte fin, ouăle se
Dan iei le, după „The Sunday Times" zdrobesc, »poi se amestecă cele de mai sus cu
muştaru;. sarea şi condimentele. Se amestecă până la omogenizare.
NICOLAE BĂLCESCU Se servesc cu pâine prăjită la micul dejun sau se fac sandviciuri pe
care le vom orna cu gogoşar murat.
(] 50 <Je a m ' cJe Ia m o a r t e a sa) CÂRNAŢI DE PORC CU VIN Şl OUĂ
Mai întâi prăjim cârnaţii în untură, apoi se scoate untura şi şe
- urmare din nr. 666 -
adaugă peste cârnaţi un pahar de vin alb şi se lasă să fiarbă dom pljn
Moartea lui a fost înregistrată în Giornale Officiale di Sicilia, cât se
poate de lapidar: Nicolo Bălcescu. d'ignoti di anni 31 possidente di altă cratiţă se face un rântaş dintr-o bucăţică de unt (margarinâfcârrr -
Vallacchia. nucă, o lingură de făină, un pahar şi jumătate de apă Se adaugă vinul
ce a mai rămas de la cârnaţi şi un gălbenuş de ou. După ce sosul se
Trecând prin oraşul Palermo, în cursul acestei veri, pe lângă casa în
care a murit Nicolae Bălcescu am descoperit tabla cu inscripţiile fixată leagă, se toarnă peste cârnaţi. Se servesc calzi. Maria
aici: în această casă a murit în exil, singur şi necunoscut la 29 noiembrie
1852 - Nicolae Bălcescu, istoric ilustru şi patriot înflăcărat, militant
neobosit pentru făurirea României moderne (In questa casa mori in esilio
solo e sconoscivito il 29 noiembrie 1852 Nicola Bălcescv insigne storico
e fervioce patriotta combatante pe rii lisveglio della Romania Moderna).
Concomitent, în acest oraş, într-un mic părculeţ alături de Garibaldi Empatia. piatra de temelie a conversaţiei
şi alţi luptători ai poporului italian se găseşte şi bustul feciorului de pe Hrana, somnul şi rr mea sunt câteva necesităţi de hază ale omului
Dâmboviţa, a luptătorului neobosit pentru destinele României.
Comemo.drea a 150 de ani de la moartea sa reprezintă pentru noi toţi exact ca aerul şi apa.
Totuşi, mai există una care trebuie satisfăcută. Cam anume? Este
un memento privind bărbatul care a trăit, a luptat şi a murit pentru patrie, conversaţia, omul singur tânjeşte după companie, după cineva cu care
departe de ea. prof. univ. dr. Pavel PETROMAN
să stea de vorbă, să discute. Omul trebuie să facă ceva pentru a-şi
neutraliza singurătatea. Celor ce trăiesc în izolare şi lâcere, situaţie în
care se găsesc mulţi şi multe singuratice - le este afectata mintea. Omul
este născut pentru a comunica cu cineva. Conversaţia este un ajutor
pentru a satisface această necesitate. De aceea, în Sfânta Biblie, găsim
PASTRAREA VINULUI în Genâza, 18: „Nu pste bine ca omul să fie singur”. Se r-feră şi la bărbat
şi la femeie. Oamenii sunt înzestraţi cu minunatul dar al vorbirii, deci de
De obicei păstrarea vinului se face în butoaie sau damigene ţinute a conversa. Am fost creaţi de Dumnezeu să trăim în g.up. E o pedeapsă
în pivniţă, dar când nu există asemenea condiţii, vinul poate fi păstrat în să nu ai cu cine conversa. Când conversezi, devii mai conştient de pro-
stare bună şi altfel, lată ce trebuie făcut: pria-ţi valoare şi tragi foloase din faptul că ştii ce gândesc şi ce simt alţii.
Mai întâi se sapă o groapă adâncă de 60 de cm, lată tot de 60 de cm A purta o conversaţie nu înseamnă ca doar o persoană să vorbească!
şi lungă de 1 metru în care, pe o bucată de plastic se aşază sticle din Ambele părţi trebuie să vorbească Permite celuilalt să vorbească şi vorba
trebuie gândită apoi dată afară! Dacă celălalt tace trebuie să-l încurajezi
plastic umplute cu vin. într-o groapă de asemenea dimensiuni inu-ă cam
punându-i întrebări. Este bine când părinţii vin la tine să se intereseze ce
50 de sticle de 2 litri. Sticlele se aşază numai în picioare pentru ca în te frământă, pentru că unele probleme nu le poţi rezolva singur. Indiferent
momentul când scoatem sticla din groapă, drojdia care se depune să nu că eşti obosit sau necăjit, niciodată nu opri copiii să-ţi vorbească şi să-şi
tulbure vinul. După ce s-au aşezat toate sticlele în groapă se pune deschidă inima în faţa ta. Putem oare, mulţi dintre noi să ne deschidem
deasupra lor o altă bucată de folie. Apoi se astupă groapa cu pământ. inimile pentru arţii şi să-i atragem în conversaţia noastră zjditoare când
Pentru a nu pătrunde apa prin pământul afânat, se pune deasupra gropii vedem că cineva nu se alătură unui grup fiind prea timid? încercăm noi
o bucată de tablă sau încă o folie de plastic. Primăvara, când pământul şă-l atragem în conversaţia noastră cultivând un interes sincer şi iubitor?
se dezgheaţă, se face un orificiu la groapa cu vin şi se scoate doar câte încercând, vom avea numai foloase!' Dumitru BIRĂU
o sticlă, sau cât este necesarul de consum. Şi asta pentru că, dacă îi ATENŢIE! întâlnirea Clubului Prieteniei va avea loc, ca de obicei
schimbăm locul, vinul devine spumos de parcă ar fi şampanizant. în penultima sâmbătă din luna ianuarie a.c. adică în 18 ianuarie, la
Aurel PAIU orele 11,00 la restaurantul „G abriela" (fostul „Ardeal") din Deva.
SEH5 ÎN SLW^BA TM TU B O B ^Q A M R H ^O ki