Page 10 - Calauza_2003_668
P. 10

( TP(B(goU (§)  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor


                                                            dintr-o pungă groasă de hârtie şi aştepta să fie pus pe cântar. Sarea'se
                                                            punea în funcţie de apa din borcan sau din butoi. Se lua o lingură şi se
                                                            învârtea apa până se topea drobul de sare, apoi,  se gusta pentru a se
                                                            vedea  dacă  s-a  pus  îndeajuns  sare.  Şi  pentru  a  da  gust  şi  aromă
                       DAT/AT/ A /£l//L 4r£                 murăturilor,  în acele  borcane,  care începeau  să semene a pictură,  se
                                                            mai introduceau şi hrean, cimbru, pătrunjel, frunze de varză, de gutui, şi
            Poate erau alte vremuri. Poate un rol juca şi nostalgia acelor începuturi   câte altele.  Toate  aceste  adaosuri  făceau  murăturile  adevărate datini
         de  toamnă.  Şi  totuşi,  aceste  aduceri  aminte  poartă aerul  realităţii,  mai   ale anotimpului de toamnă. Trebuie să mi se întâmple şi mie acest lucru.
         ales că acea familie, cu o imaculată concepţie despre viaţă, m-a făcut de   Adică,  să fiu  şi  eu  părtaş efectiv,  cu tot ce ştiam  în  domeniul aşezării
         multe ori, să mă înduioşez şi să mă gândesc şi la felul cum respir aerul.   murăturilor, a castraveţilor, gogonelelor, gogoşarilor şi chiar a strugurilor.
         Nervos, precipitat? Mereu pus pe harţă? Sau calm şi gata să-mi duc mai   Da, am pus într-un borcan struguri la murat şi nerăbdarea a fost atât de
         departe instinctul bun? Acea familie invadată de dorinţi frumoase, de sprijin   mare, încât pe furiş,  am  dezlegat borcanul să  mă conving cât sunt de
         şi afecţiune, mi-a sugrumat de multe ori, emoţia, l-am privit la un început   buni. Şi aşa, din zi in zi, am golit borcanul, nemailăsând celorlalţi membri
         de toamnă, atunci când pieţele sunt doldora de cartofi, de ceapă şi varză   ai familiei, nici măcar o boabă. Noroc că pieţele toamnei, mai păstrau pe
         şi mai ales de gogoşari şi tot soiul de zarzavaturi.  Era vremea, când se   tarabe boabele visului viu. Am cumpărat mai multe kilograme şi am pus
         punea l£. cale de o zacuscă şi mai ales de aşezarea murăturilor. Bărbatul,   de data asta două borcane de murături de struguri. Am mai aşezat pe un
         dar şi femeia, deţineau o adevărată artă în pusul murăturilor. Ştiau foarte   perete de cămară din lemn, câţiva ciorchini cu boabe strălucitoare, care
         bine cum să pună castraveţi în oţet, dar şi cum se pot mura în saramură.   chiar dacă-mi fac cu ochiul, rezist şi-mi înving lăcomia.  Până când?
         Borcanele, sau putinile, erau spălate şi aerisite. Drobul de sare era scos  ________________________________________________ Miron ŢIC
        MARILE EVENIMENTE CE AU SCHIMBAT ISTORIA ROMÂNIEI
              S'AU PETRECUT LA ÎNCEPUT SAU SFÂRŞIT DE AN!                            Din viată
                                -  urmare din nr. 667 -                                          t
           Ideea  unirii  populaţiei din  spaţiul  românesc a continuat şi în  vremea ce a  urmat marelui   V anitas vanitatum ...
        Mihai.  Gabriel  Bethlem  (1613-1629)  este  adeptul  planului  DACIC,  adică  al  refacerii  DACIEI
        antice, ceea ce ar fi însemnat, o armată de peste 130.000 de oşteni. O forţă de temut în acea   la-mă,  Doamne, chiar acum
        epocă. El nu a gravitat spre eliberarea Ungariei, ci spre un stat al românilor. Succesorii lui Gh.  Fiindcă toate-s numai fum:
        Rakoczi şi Gh. Rakoczy II, erau adepţii unui stat confederat format din Ardeal, Ţara Românească   Şi femei, şi bani,  şi  ruşi
        şi Moldova, în care, ei să joace rolul de domni iar Matei Basarab pe cel de voievod (conducător   America şi-al ei  Bush!
        militar). Din cauza unor neînţelegeri cu V. Lupu, planul a eşuat. Principii Transilvaniei nu sunt
        interesaţi de soarta Regatului Apostolic.
           în epoca modernă se întăreşte procesul de formare al statelor naţionale. în acest context   Unei  ip o c rite
        se formează naţiunile. Poporul român, mai ales după şi în timpul revoluţiei de la 1848 îşi intensifică   -  îl iubesc.  Nu pot să spun
        lupta de eliberare naţională şi de unitate naţională. In acest context, un roţimportant l-au jucat   Cât de mult îl îndrăgesc!
        Nicolae Bălcescu şi Avram lancu, Alexandru I. Cuza şi M. Kogălniceanu. în  1848, jude primar
        la Hunedoara era Dimitrie Moldovan, care aplica hotărârile adoptate la „Adunarea de la Blaj",   Zise ea, şi e destul
        inclusiv unitatea naţională. Comitatul Hunedoara a fost un nucleu al revoluţiei române. Aici ca   Fiindcă toate-aceste vorbe
        şi în munţi capătă contur ideea unităţii. Preoţii români (ortodocşi şi greco-catolici) sunt adevărate   Sunt postum!
        torţe ale luminării. Ei au anunţat la Ghelari, Hunedoara, Deva, Dobra, Haţeg şi în alte părţi, că
        prin voinţ= naţională la 5 ianuarie şi 24 ianuarie  1859 a fost ales domn Al. I. Cuza. în bisericile
                                                                               Care pe care
        româneşti din Comitatul Hunedoarei se răspândeşte cu iuţeală această veste.  Popa Pisa din
        Dobra l-a trimis pe fiul său la Cuza să-l slujească, iar atunci când domnul românilor, în februarie   -  Mă scuzaţi, părinte,  zic
        1866 pleca spre exil, în faţa hotelului Baner din Deva unde a înnoptat cu familia sa, l-a întâmpinat   M-a îm pins păcatul...
        o  mare  de  români  în  frunte  cu  protopopul  Dobrei,  dovedind  ataşamentul  românilor faţă  de   -  Fiule, ce-o fi, te iert!
        domnul Unirii de la care se împlinesc 144 de ani. Această idee este sfântă neamului românesc   -  Poate eu!  Salut!  Sunt dracu'!
        şi ea va fi respectată cu credinţă dincolo de procesul de giobalizare la care asistăm astăzi.  Isabela SUSANYI
                                                     prof. Ovidiu POPESCU
           DIALOG CU DL SORIN MUNTEAN - DIRECTOR EXECUTIV LA ASOCIAŢIA NON-
                          PROFIT „IANCU DE HUNEDOARA ”  DIN HUNEDOARA
                         -  urmare din nr. 667 -            promovează şi dezvoltă împreună cu organizaţiile locale partenere cen­
           -  Persoane care desfăşoară activităţi de liberă iniţiativă, care: • doresc   tre de  prestări servicii, care oferă măsuri  active pe piaţa muncii pentru
        să iniţieze o activitate pe cont propriu,* desfăşoară o astfel de activitate   grupul ţintă. în acest context, sindicatele, ca iniţiatoare ale acestor măsuri,
        dar vor să se reorienteze.                          joacă un rol esenţial. Ele au încheiat cu patronatul convenţii cu privire la
           -   Persoane  care  doresc  diverse  informaţii  în  domeniul  muncii  în   măsurile active şi doresc să le transpună în realitate prin acest proiect.
        sprijinul activităţii lor profesionale.             M odernizarea  sindicatelor,  în  calitatea  lor  de  cea  mai  im portantă
           -  Tineri care nu au încă o meserie căutată pe piaţa forţei de muncă   componentă a societăţii civile, capătă astfel o semnificaţie mare, fiindcă
        -  studenţi, elevi de liceu, şcoli postliceale,  profesionale,  ucenici.  joacă un rol important în reforma pieţei muncii.
           -   Persoane  juridice:  agenţi  economici,  instituţii  locale,  Unităţi  de   -  Care sunt partenerii locali în acest proiect?
        învăţământ mediu şi superior, O.N.G.-uri.              -A sociaţia „lancu de Hunedoara”, prin centrele de mediere a muncii
           -  Ce se rvicii oferiţi?                         şi  de  consultanţă  în  afaceri,  colaborează  cu  Prim ăria  municipiului
           -   în  cadrul  centrului  se  oferă  următoarele  servicii:  •  Identificarea   Hunedoara. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Clubul
        locurilor de muncă vacante şi  a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru   Oamenilor  de  Afaceri,  Inspectoratul  Şcolar  Teritorial,  Facultatea  de
        ocuparea acestora • Preselecţia/selecţia candidaţilor, la cererea agenţilor   Inginerie  Hunedoara,  Inspectoratul  Teritorial  de  Muncă,  Camera  de
        econom ici  •  Inform area  clienţilor  asupra  posibilităţilor  de  form are   Comerţ şi  industrie,  Sindicatul  Liber „Siderurgistul”,  Consiliul  Regional
        profesională  •  îndrum area  clie n ţilo r  către  serviciul  de  consiliere   al întreprinderilor Private Mici şi  Mijlocii Deva, alte organizaţii de afaceri
        profesională  sau  asistenţă psihologică • Consiliere  privind tehnicile de   (Centrul  de  Afaceri  Hermes  Orăştie,  organisme  guvernamentale  şi
        prezentare la locurile de muncă vacante • Selecţii în vederea participării   neguvernamentale  (Agenţia  Naţională  de  dezvoltare  Regională  V,
        la cursuri de formare  profesională •  Evaluarea  psihologică şi asistenţa   Asociaţia  disponibilizaţilor,  G ruppo  Soges,  Agenţia  Naţională  de
        psihologică pentru persoane aflate în situaţii speciale • Consultanţă cu
                                                            Dezvoltare şi  reconstrucţie a Zonelor miniere).
        privire la modalitatea de demarare a unei afaceri • Informaţii cu privire la   -  Care su n t obiectivele p ro iectului?
        întocmirea  docum entaţiei  de  autorizare  •  întocm irea  şi  depunerea   -  Obiectivele proiectului sunt: cultivarea spiritului de întreprinzător,
        dosarelor la  organele  competente  de  avizare  şi  autorizare  •  Informaţii   educaţia  antreprenorială,  stim ularea  creativităţii  şi  a  fle xib ilită ţii
        despre sursele de creditare şi întocmirea dosarelor în vederea obţinerii   întreprinzătorilor  particulari,  sprijinirea  creării  şi  dezvoltării  sectorului
        de credite • întocmire de planuri de afaceri, studii de fezabilitate, studii şi
                                                            întreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea gradului de ocupare a forţei de
        cercetări  de  piaţă  •  Tehnoredactare,  multiplicare,  transmisie-recepţie   muncă  la  nivel  local,  stim ularea  atitudinii  active  prin  prom ovarea
        fax,  e-mail  •  Consultanţă  contracte  comerciale  •  Informaţii  legislative,   principiului „ajută-te singur", echilibrarea raportului dintre cerere şi ofertă
        colecţii de publicaţii de afaceri.
           -   De  când  se  derulează  program ul  „P iaţa  fo rţe i  de  m uncă  şi   pe piaţa forţei de  muncă,  oferirea de servicii  şi consultanţă ofertanţilor
                                                            de  forţă  de  muncă  şi  angajaţilor,  acordarea  de  facilităţi  şomerilor,
        m odernizarea sin d ica te lo r” în m un icipiul Hunedoara?
           -   Programul  „Piaţa  forţei  de  muncă  şi  modernizarea  sindicatelor”   asigurarea  pregătirii  lor în  vederea  revenirii  pe  piaţa forţei  de  muncă,
        cuprinde  două  domenii  fundamentale  în  cadrul  procesului  de  reformă   înlăturarea  tendinţei  de  a  obţine  o  angajare  „la  negru”  şi  motivarea
                                                            şomerilor pentru ocuparea unui loc de muncă.
        din România. în urma restructurării din industrie, şomajul din cele 5 oraşe
        ale  proiectului  (Hunedoara,  Câmpia  Turzii,  Roman,  Târgovişte  şi  laşi)   Serviciile de mediere,  informare şi  consiliere profesională pe piaţa
        are o rată foarte mare.  prin  măsuri de consiliere şi  recalificare,  şomerii   muncii sunt acreditate de AJOFM, conform HG nr. 277/2002, începând
        trebuie  capacităţi  să  se  reintegreze  pe  piaţa  m uncii.  Program ul  cu luna septembrie 2002.   prof. loan VLAD
          <Pâ l a u z a „-„ş A p t A m A n a l  i n d e p e n d e n t  a f l a t  I n   s l u j b a  t u t u r o r  o a m e n i l o r   j
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15