Page 6 - Calauza_2003_669
P. 6

f                              1   1-   j M.IHJIj p . W.   ..  -l  iUlişi>».' i lUHJ  M    . ■ . . . '■■■.■ii,   l  i  . .  V
       C TJXB^Co)   Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  V9C                            J


                    O DESCOPERIRE EPOCALĂ!                     „CIU M A   PROCENTELOR”
          ,„Ce, dimineaţa la radio cântă Deşteaptâ-te ţigane sau
                      Deşteaptâ-te Române?"                                   -  urmare din pag.  1 -
                                                              Toate realizările sau nerealizările se transmiteau în procente.
                          -  urmare din pag.  1 -             C.A.P.-ul  dintr-un  sat  oarecare  din  Rom ânia  a  transm is
           Dă ce te iei dă noi că ciordim că vrem şî noi să ne faşem un pic de   mortalitatea la vaci de 50%. Conducerea de partid de atunci,
        agonisală.  Ce  dacă  merjem  şî  noi  pîn  cele  ţări  din  leuropa  să  mai   luând  cunoştinţă  de  o  mortalitate  atât  de  mare,  formează  o
        cerşîm  şî  să  mai  ciordim.  Iaca  neam  făcut  şî  noi  nişti  casî  chiar   comisie care să constate de ce în satul  respectiv  mor atâtea
        dacă-s mai mari cari îi treaba? Ce matale nai o grămadî di casî? Am   vaci. Comisia se deplasează în sat şi îl întreabă pe preşedintele
        auzît cî ai cam în toati judeţîli cîti  o casî.  Ş-am mai  auzît că îs făcuţi   C.A.P.-ului  câte vaci  au  murit.  Acesta  răspunde că a  murit o
        plocon de subordonaţi Iu mata. Mîncaţaş gura Iu mata lasîni şî pă noi   vacă.  Atunci  este întrebat de ce  a transmis că au  murit 50%
        în  paşe  sa trăim.  Am  audzât ca vrei  să  schimbi  constituţîia.  Foarte   din vaci.  Preşedintele răspunde: „Pentru că în C.A.P. am avut
        bine! Sa scrii acolo ca România să nu se mai chieme aşa ci Rromania   două vaci în total”.
        cu acşentul pă primul a iar noi rromii şî ţiganii să fim şăfi, dăi dracu pă   De aici se vede cât de înşelătoare este transmiterea unor
        romîni  că-s  proşti.  Ce,  dimineaţa  la  radio  cîntă  dăşteaptă-te  ţigane   statistici în procente.
        sau deşteaptă-te române? Ai, aşa că e mişto ce am dzis eu pînă acilea?  Mărirea salariilor şi pensiilor ar fi bine să se realizeze nu în
          Şî să mai scrii acolo că dă vină nu sîntem noi că ciordim ci ăi care   procente şi  nici în sunje fixe,  ci în sume variabile,  care să fie
        au  lucrurile pă cari  noi  le ciordim şi  să facă bulău dacă nu  ni lasî să   mai mari pentru salariile şi pensiile mici.
        furăm.  Şî să mai scrii  acolo că orce am  faşi  noi  să nu  ni condemne   De  asemeni  ar  fi  bine  ca  recorelarea  pensiilor  să  se
        nimini ci pă ăilalţi. Bine aţi făcut că l-aţ condemnat pă Antonescu! Bravo!   realizeze  acordându-se  un  punctaj,  funcţie  de  felul  muncii
        Păi dacă ne trimitea la Bug pântru că iereau hoţ şi furam. Păi ce unde   (uşoară,  medie,  grea  etc),  vechimea  în  muncă,  condiţiile  de
        se trezesc românii? Ce asta-i ţara lor? Noi facem legea cu şişu şî cu   muncă etc. Şi nu cum s-a făcut acum când s-a acordat punctajul
        săbii ninja.  Lasă că te votăm din nou dar să scrii acolo că acest stat   funcţie de pensia din cuponul de pensie.
        România să fie o zî republică, o zî regat şî o zî imperiu ca sa poată sa   Numai  astfel  s-ar  elim ina  inechităţile  existente  privind
        conducă şî dom lliescu - preşedinte - carii dea nost, şî regele Cioabă   cuantumul  pensiilor  calculate  în  diferite  perioade  de  timp  şi
        şî împăratul Iulian iar mata să fii ministru şăf peste toţi ii să fie doar aşa   s-ar aduce la numitor comun pensiile foştilor salariaţi care au
        dă formă preşădinte rege şî împărat. Matale să fii la tăţ ministru şăf şî   lucrat  în  aceleaşi  condiţii,  dar au  ieşit  la  pensie  în  perioade
        ceilalţi miniştri să şie şî ei tot dai noşti, nici un român sau alţî să nu şie   diferite.
        la şăfie iar nouă sâ ni aducă tătă munca lor şi să şie slugili noaştri. Şî   Am lucrat în minerit, am ieşit la pensie în mai 1999 şi am o
        nu ti mai lua dă noi dom ministru şăf.                pensie cu200.000-300.000 lei mai mică decât a unor foşti colegi
           Săru mîna!                                         care au ieşit la pensie în anii 2001-2003.

                                      P R O F . U N T V . D R . A L E X A N D R U  B U G L E A ,  şeful
          INVITAT LA CĂLĂUZA
                                         C a te d re i de P rev iziu n e, A naliză m a te m atică  şi S tatistică
        E conom ică, F ac u lta tea  d e Ş tiin ţe  E co n o m ice din cad ru l U n iv ersităţii d e V e st T im işo a ra
                          -  urmare din pag.  1 -              -  Cum apreciaţi relaţia profesor universitar-student?
           -  Ziarul „Călăuza noastră”  se tipăreşte la Deva. Citindu-I, ce   -   în  ultima  perioadă  s-au  depăşit  limitele  impuse  de  vechile
        părere v-a făcut?                                   mentalităţi care considerau că profesorul este la catedră şi studentul
           -  încearcă să ofere şi  reuşeşte în acelaşi timp, o gamă diversă   în bancă. Cred că între dascăl şi student trebuie să fie relaţii amicale,
        de  informaţii  pentru  toate  categoriile  de  cititori.  După  mine,  orice   de  colaborare,  în  vederea  realizării  unor  proiecte  care  să  crească
        informaţie pentru cetăţean, este un sprijin şi un ajutor pentru acesta.  încrederea studentului în propriile forţe. Personal, încerc acest lucru.
           -  Pentru citito rii noştri care nu vă cunosc vă rugăm o scurtă   Nu  reuşesc totdeauna cu toţi  studenţii,  dar metoda este eficace,  cu
        prezentare biografică.                              rezultate. Ziceaţi că mă iubesc studenţii.  E un lucru care mă bucură,
           -  Sunt născut pe meleagurile Secaşului din judeţul Arad. Am lucrat   de  aceea  doresc  să  nu-i  dezamăgesc  şi  să-mi  menţin  nivelul  de
        ca  economist  la  Oradea  şi  din  1991  sunt  la  Facultatea  de  Ştiinţe   exigenţă care mi-l impun în participarea la pregătirea lor şi stimularea
        Economice. Am fost conferenţiar,  iar acum profesor.  Sunt Doctor în
                                                            dragostei pentru frumoasa profesie ce şi-au ales-o.
        Economie.  Sunt  căsătorit,  soţia  fiind  cadru  didactic  universitar  la
                                                               -  Să abordăm  acum  un alt subiect: cum  comentaţi situaţia
        catedra de  Limbi  Modeme  a  Facultăţii  de  Construcţii.  Şi  sunt tatăl   actuală a ţării?
        unui frumos băieţel de 2 luni pe care-l cheamă Andrei.
                                                               -  Consider că România are şansa să depăşească cu bine perioada
           -  Să vorbim  puţin despre activitatea ştiinţifică...
                                                            de tranziţie. Mulţi specialişti în domeniul economic au propus modele
           -  Am  realizat 8 cărţi de specialitate,  30 de lucrări prezentate în
                                                            de  revigorare  care  nu  au  fost  valabile  pentru  că  nu  s-au  finalizat
        sesiuni  ştiinţifice  şi  publicate,  cât  şi  15  comunicări  pentru  diferite
                                                            acţiunile demarate. Şansa revigorării porneşte de la economia de piaţă,
        sesiuni.  Am  absolvit  cursul  de  expert  contabil  şi  sunt  evaluator în
                                                            care este „motorul” dezvoltării societăţii.  Pentru  România e greu  să
        domeniul  managementului  economic,  cu  stagiu  de  pregătire  la
                                                            spun  care  ar fi  modelele,  dar  cred  că  renunţarea  la  întreprinderile
        Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse (Franţa).
                                                            care  înregistrează  pierderi,  dezvoltarea  micro-întreprinderilor  şi
           -  Sunteţi exigent cu studenţii?
                                                            revitalizarea  unor  sectoare  cu  potenţial  economic,  ca  turismul  şi
           -  Sunt un dascăl exigent. în primul rând cu mine, întrucît trebuie
                                                            agricultura, ar fi o soluţie.
        să fiu  mereu  pregătit pentru  a transmite de fiecare dată studenţilor
                                                               -  Pe acest fond cum vedeţi viitorul studenţilor absolvenţi ai
        informaţii  exacte,  precise.  Sunt  pentru  o  perfecţionare  continuă,  o
                                                            facultăţii unde predaţi, şi nu numai?
        pregătire permanentă. Această exigenţă o impun şi studenţilor pentru
                                                               -  Consider că la ora actuală există o inflaţie de absolvenţi, mulţi
        că meseria noastră cere cunoştinţe şi rigoare în aprecierea acestora.
           -  Şi totuşi am aflat că studenţii vă Iubesc....  dintre ei nereuşind să-şi găsească un loc de muncă. Şansa lor ar fi să
           -  Nu ştiu dacă mă iubesc toţi. Cred totuşi că majoritatea. Probabil   încerce să demareze activităţi pe cont propriu, pentru că sunt tineri şi
        că am încercat să le ofer cunoştinţe care să nu fie sterile, făcându-i   dinamici,  dornici  de  afirmare.  E  bine  să facă acest  lucru  fără  să se
        să fie pasionaţi de meseria aleasă.  Ei ştiu că sunt exigent pentru că   gândească prea mult la riscuri. Mulţi dintre ei vor încerca poate să-şi
        în profesia noastră ca şi în cea de medic, de altfel, trebuie să înţelegi   găsească un loc de muncă peste hotare şi e bine, pentru că majoritatea
        ce  se  întâmplă în  ansamblu.  Studiind,  trebuie  să  stăpâneşti  multe   vor reveni în  ţară  unde îşi  vor investi  banii  câştigaţi în  realizarea  şi
        informaţii                                          dezvoltarea unor afaceri proprii.
                                                                                                  - r î n r i i T : ^ -
                                                                                     x u u P H H  i W  ^ n r r t y y ^
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11