Page 10 - Calauza_2003_671

SUNTEM DACI?

- urmare din nr. 670 -
Orice dovezi am crea sau am descoperi nimic nu poate convinge
/MSUL CU WPÂ străinii că noi suntem altceva decât ce au descoperit ei că suntem -
„hoţii şi migratorii” Europei şi nu pentru că n-am avea dreptate ci pentru
începu să strige şi strigătul său se auzea până departe. „Cine
că nimeni nu poate recunoaşte faptele sau superioritatea altui popor
sunt eu? Cel ce încearcă să num ere fulgii de nea? Cel ce simte şi ar fi absurd să credem că doar noi am fi cei mai tari şi cei mai mari
cum aş putea deveni F ăt-F ru m os? N um ai de m i-aş găsi un dintre toţi, dar cu toate acestea am dispărut din istorie.
buzdugan şi cărarea care duce către capătul pământului". Ar fi dorit Singur, co m p o rta m e n tu l este cel care poate crea o imagine care
ca atunci să fie cineva în preajm a lui, să-l ajute la num ăratul fulgilor să ne readucă poziţia dorită. Amintiţi-vă că şi ei, dacii, au avut nevoie
de zăpadă. Nu era nim eni, nici m ăcar un „vânzător de stele” . de fapte reale de vitejie în tim p pentru a fi recunoscuţi şi doar aşa am
Considera că viaţa lui, e doar un fel de răm ăşiţă, ceva de care, nu avut noi ocazia să-i cunoaştem. Poate totuşi ar trebui să ne cunoaştem""
se mai putea bucura cum ar fi dorit. în m ulte nopţi, se gândea cum istoria mai bine pentru că nu se vrea să se cunoască faptul că printre
„Restitutis Daciae” s-au numărat şi Sigismund Bathory şi lancu de
arată un deşert? E ceva cât nu cuprinzi cu ochii? E doar nisip şi
Hunedoara, care şi-au pus oamenii lor în ţările vecine care să le
arşiţă, fără picătură de apă? „E frum oasă această seară, chiar dacă
slujească idealurile. Dacă aceştia şi-au călcat principiile - Mircea, Vlad
mă consider un ucigaş, eu o consider seara bucuriei şi a voinţei.
sau Ştefan - şi au continuat lupta pe plan propriu, nereuşind să refacă
Chiar dacă am ucis mai mulţi fulgi de nea, nu mă sim t cu nimic
Dacia, aceasta-i altceva. Dar Mihai Viteazul trecând peste vasalitatea
vinovat şi sunt sigur că nu voi fi condam nat. Pentru ce să fiu
faţă de principele transilvănean care dorea refacerea Daciei a încercat
condam nat, fiindcă am stins pe pleoape, acei fulgi zăm isliţi în cer? să facă acest lucru pe cont propriu după ce l-a bătut pe Sinan Paşa,
Am fost mai mulţi, dar am răm as doar noi doi. Toţi au plecat şi văzând că poate şi singur. A reuşit să facă pentru câţiva ani, dar a
dacă i-aş fi întrebat de ce pleacă, n-ar fi putut să-m i răspundă. com prom is ideea pentru câ te va secole, dâ n du -le p o sib ilita te a
Poate dacă nu plecau, nu ţi-aş fi spus că păm ântul este rotund. habsburgilor să intervină în folosul lor. Apropo de victoriile voievozilor
Dar ce. parcă tu, nu ştiai acest lucru? Trebuia să spun şi eu ceva, români. Dacă reuşeşti să discerni istoria de pasiuni, se observă că în
să-mi descarc gândul, după care, să mă privesc în oglindă şi să-mi foarte puţine războaie am câştigat cu adevărat, căci nu se pot numi
victorii acele războaie care se term ină cu plata de biruri - Mircea, cu
văd chipul m ic şi slab, gata să-i cer cuiva ajutor. Poate părul puţin
zălogirea coconilor domneşti - Vlad, cu cumpărarea tronului la Stambul
roşiatic, m ă făcea să cred, că într-o zi voi deveni acel Făt Frumos
- Mihai, cu perioada lui Brâncoveanu care şi-a cumpărat tronul în fiecare
cu buzdugan şi cal înaripat”. L-am privit şi i-am sim ţit trem uratul
an, cu perioada fanariotă, cu d ificu lta tea recunoaşterii cuceririi
buzelor. Părea un rătăcit ce vine dintr-un oraş cu străzi înguste şi
independenţei în 1877 de ţările Europei care înclinau să acorde victo­
întortochiate. Sau, poate era prea flăm ând şi obosit, de a fi privit
ria Rusiei şi doar intervenţia vehementă a Prusiei în pacea de la Berlin
prea mult pustiul. „Ce este adem enitor pentru mine şi num ai pentru ne-a făcut independenţi, cu primul război mondial în care prin pacea
mine nu şi pentru alţii, să cred că m oartea săgeţii, este punctul fix de la Bucureşti am fost înfrânţi şi doar victoria aliaţilor în vest a făcut
sau ţinta. N-am de ce să fug şi de cine să mă ascund. Poate de posibilă unirea, cu al doilea război mondial în care am fost consideraţi
acel ins cu pipă, care arunca sfidător fum ul spre m ine. Când toarnă putere învinsă plătind daune!
votcă pe gât, devine un anim al, num ai bun să-l iau de beregată, Istoria noastră ne prezintă învingători în toate acestea deşi am
până se gândeşte să-m i ceară iertare. îm i im aginez că m âine fost înfrânţi în fapt şi tocmai în singurul război în care am pierdut bătălia
noapte, '-oi dormi pe o dună de nisip. S-ar putea să visez că dansez dar am câştigat la sfârşit războiul, după sute de ani, respectiv în războiul
cu frum oasele zâne". M lron ŢIC daco-roman, am acceptat, la nivel de istorici şi de popor, că am fost
înfrânţi. Viorel SUSANYI
IULIUMANIU (va urma) 2
50 DE ANI DE LA DECES ANTICARIATUL „FLOAREA SOARELUI"
VĂ OFERĂ 15 CĂRŢI BUNE
- urmare din nr. 670 -
Datorită scum pirii cu aproape o m ie la sută a preţului cărţilor
Drept reacţie şi corecţie la grava eroare şi crunta calomnie de a
atât de necesare form ării co p iilo r noştri, satisfacerii plăcerii de
nu fi fost m enţionat luliu Maniu, la aniversarea zilei de „1 Decembrie
1918” , în anul 2002, m ai reproduc din partea lui N. C arandino cunoaştere, inform are, lectură a noastră a celor maturi, ne-am gândit
următoarele nobile şi onorabile omagii: „luliu Maniu a crezut necontenit să punem la dispoziţia cititorilor o serie de cărţi la preţuri m odeste,
în conştiinţa mulţimilor şi în valoarea morală. Niciodată nu s-a dezis, preţuri care de m ulte ori nu acoperă decât taxele poştale pe care le
niciodată nu şi-a asum at răspunderi pe care cu sacrificiul vieţii să nu suportăm atunci când expediem un pachet celor care ne solicită
le fi împlinit. Personalitatea lui politică a servit mereu marile idealuri, acest lucru. Deci, anticariatul fu n cţionează pe principiul: cititorii
dovedindu-se încă o dată, că tactica nu trebuie să coboare până la lecturează aceste liste de cărţi pe care le avem în portofoliu, şi fie
com prom is, iar principiile nu se cuvine să piardă legătura lor cu decupează lista şi bifează cărţile pe care doreşte să i le trim item ,
realităţile imediate”.
expediind-o pe adresa: Deva, str. H orea, nr. 30, fie ne trim ite o listă
Apare pe deplin clar că luliu Maniu n-a râvnit la titluri şi funcţii
a ce lo r dorite. Plata se fa ce cu ram b u rs (la prim irea coletului)
politice, fiind direct stăpânit şi antrenat numai de problem e superioare
preţurile fiind cele anunţate în ziar. Deci om ul poate să-şi dozeze
de ordin naţional sau social, de cerinţele poporului şi de imperativele
dinainte ceea ce doreşte şi câţi bani are. V ă dorim lectură plăcută!
superioare ale naţiunii române subjugate şi ale întregului popor român,
1. S p ic e le m â n io a se , ediţie 1958, M enelaus Ludem is, preţ
în condiţiile României Mari. A murit îngrijorat şi îndurerat de înrobirea
5.000 lei; 2. K in g s b lo o d , u rm a ş u l re g ilo r, ediţie 1961, S inclair
dictaturii comuniste şi de viitorul problem atic al Ţării, pentru care şi-a
L e w is, p re ţ 5 .0 0 0 le i; 3. G h id M u z e u l T e h n ic ii P o p u la re ,
sacrificat viaţa. Statornicia şi jertfa sa închinate m arilor idealuri ale
Neamului, le-a prevăzut luliu Maniu în jurăm ântul iniţial al angajării C o m p le x u l M uzeal S ib iu , ediţie 1986, preţ 20.000 lei; 4. O pere,
sale în viaţa politică, la Congresul studenţim ii române din 1892, în voi. 8, ediţie 1 9 5 0 ,1.V. Stalin, ediţie legată, p re ţ25.000 lei; 5. O pere,
care s-a pronunţat astfel: „Jur pe Dumnezeu, pe conştiinţă şi pe onoare?, volum ul 10, M axim G orki, ediţie legată, 1958, preţ 25.000 lei; 6 .
că îmi voi jertfi viaţa pentru trium farea cauzei româneşti, luând parte O pere c o m p le te , voi. 4, ediţie 1964, V .l. Lenin, ediţie legată, preţ
la revoluţia pe care o pregătim". Astfel şi-a prevăzut destinele. 25.000 lei; 7. R u b e d e n iile , ediţie 1962, M oriez Zsigm ond, preţ
luliu Maniu şi-a respectat jurăm ântul cu pericolul prevăzut, dar cu 10.000 lei; 8 . M a rtid Eden, ediţie 1959, Jack London, preţ 15.000
onoarea vieţii împlinite, riscând şi suferind supliciul infernului de la lei; 9. T riu n g h iu l, ediţie 1964, Pop Sim ion, preţ 15.000 lei; 10. M oby
Sighet, în care, a suferit obştescul sfârşit în ziua de 5 februarie 1953
D ic k sau B ale n a A lb ă , ediţie 1961, H erm an M elville, preţ 10.000
după 6 ani împliniţi, de calvar înfiorător.
lei; 11. A m in tiri d e s p re film şi e ro i, ediţie 1990, Traian Popescu
Dacă a fost cumva mâhnit în sferele cosmosului spiritual în care
Tracipone, preţ 10.000 lei; 12. U n o m în tre o a m e n i, ediţie 1954,
se află acum, de omisiunea numelui său în aniversarea de pe Pământ,
Cam il Petrescu, p re ţ25.000 lei (ediţie legată); 13. U ltim a p o ve ste ,
din anul 2002, îi cerem, prin această comem orare, cuvenita iertare,
ediţie 1956, R a d u T u d o ra n , preţ 25.000 lei; 14. O p e re , ediţie 1953,
asigurându-l că-l păstrăm în suflet, în m em oria Neamului ca erou şi
V .l. Lenin, ediţie legată, p re ţ25.000 lei; 15. Şi n o a p te a cre d e a u în
martir al României Mari.
Veşnica lui cinstire! prof. Victor ISAC lu m in ă , ediţie legată, 1964, C onstantin Prisnea, preţ 10.000 lei;
! CĂLĂUZA N O A STR Ă - S Ă P TĂ M Â N A L IN D EPEN D EN T A F L A T iN S L U JB A TU TU R O R OAMENILOR