Page 6 - Calauza_2003_671

.
/■.ySH'.-Jir.Jf liftasr ■'.......— - !"■' «, u -l..ii.J»au/lHIJW ^W »rr?B!W II»^3W W PW W ^^BM IM ipipM W iW W |IPrW *W W W I^>W W W eH»W K
Cm m ° ® sapt^na'.IndependgnţaliatInsju]baţjjroroamenilorJ^ S ÎM X lo m jM X W & g S lJ
„FEŢELE TRECUTULUI” ANUNŢĂ UN PROZATOR CIUDAT LA ORĂŞT1E
Primarul Blaga nu ştie ce se întâmplă în oraşul pe care îl conduce!
Lupta dintre o publicaţie locală şi primar, nu aduce nimic bun Orăştiei!
Vineri, la Clubul C.A.R.-ului Pensionarilor din Orăştie a avut loc un perceperea realului şi desigur pentru proiecţia acestuia în proză sau
eveniment deosebit. în faţa unei săli arhipline (oamenii n-au mai avut poezie. Om de o rară fineţe sufletească Viorel Şerban, onorează cu cărţile
loc pe scaune şi au participat în picioare), a avut loc prezentarea şi sale un timp al Orăştiei şi nu numai. Proza sa scurtă înviorează peisajul
lansarea volumului de proză scurtă a scriitorului V iorel destul de anost al prozei scurte din timpul nostru când prozatorii
Şerban, volum apărut la editura „Călăuza” . Viorel Şerban şe fug spre bineîncăpătorul roman.
Viorel Şerban
află la cel de-al doilea volum, după cel dintâi de poezie „în Scriitorul a fost înconjurat cu atâta prietenie şi camarade­
umbra cuvintelor" apărut în colecţia „D ebut” a editurii Felele trecutului rie, încât poate fi un model pentru fiecare scriitor contemporan.
„Călăuza” în anul 2001. Dacă la prima lansare petrecută la Despre virtuţile cărţii vor scrie specialiştii, nouă ne-a revenit doar
Casa de Cultură, Viorel Şerban a promis cititorilor săi ca va rolul de observatori umili ai unui eveniment deosebit la Orăşfier
tipări şi o carte de proză, trebuie să menţionăm că scriitorul eveniment la care primarul Blaga nu a participat. Se pare că o
s-a ţinut de cuvânt. Şi cititorii săi s-au ţinut de cuvânt: lansarea „râcă" veche între o publicaţie locală şi primul om al Orăştiei, a
a fost cu adevărat un eveniment atât prin numărul mare de dus la neinformarea acestuia. Nu-i bai! Viorel Şerban poate
participanţi cât şi prin ineditul manifestării. După prezentarea figura între primii intelectuali din zonă odată cu apariţia celei de
făcută de prof. Ion Podosu la Cluj-Napoca (autorul prefaţei), a doua cărţi „Feţele trecutului".
cartea şi autorul au fost prezentaţi de V a le rlu Bârgău, Partea a doua a manifestării a fost o surpriză: solista Lidia
directorul editurii „Călăuza” , de prof. P etrişor Ciorobea, din Ciopan acompaniată la vioară de Aurel Ciopan şi la orgă de
partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, Marcel Pista a încântat sufletul celor prezenţi cu o seară de
prozatorul D um itru Hurubă, alţi oameni de cultură din oraşul Paliei. în romanţe care au stârnit şi predispus la visare o droaie de suflete. Nu ştiu
cuvântul său, prozatorul Viorel Şerban a fost deosebit de modest. ce fac aceşti oameni, dar de cântat cântă excelent, au putere, voci, ta­
Scriitorul, trăitor în prezent la Geoagiu, unde şi lucrează ca maseor în lent. E bine să-i urmărim şi să-i tragem lângă sufletul nostru. Căutaţi-i
Staţiune, este cu adevărat un fenomen rar întâlnit în literaturile lumii; aşa cum trebuie să căutaţi şi cărţile lui Viorel Şerban. Numai aşa vom
fiind orb, omul percepe realitatea înconjurătoare numai cu ochii minţii, simţi că am trăit lângă oameni valoroşi. Prietenii valoroşi pun în evidenţă
perceperea având nevoie de un efort de-a dreptul supraomenesc. Pentru valoarea noastră! CRONICAR
R O N D EL X X X III CRED CĂ FĂRĂ ALIANŢE MILITARE

Se mută lumea iar la ţară ţşj |asg blocul cu trufism SE POATE TRĂI!?
S-a săturat de urbanism Cu-atâtea zgomote pe scară
- urmare din pag. 1 -
Şi de viaţa sedentară ş j pleacă înapoi la ţară România Mare s-a constituit după primul război mondial, în toamna
Trăită în colectivism. Scăpând astfel de urbanism.
anului 1918 (im ediat după în ce tare a o stilită ţilo r). M arile puteri
Din „jenă” pur pecuniară învingătoare (Antanta), alături de care am luptat şi noi românii, ne-au
- O boală grea-n capitalism -
tratat ca pe „nimeni în drum ” . Prada a fost împărţită între ei (e vorba de
Tânjind după socialism stabilirea „reparaţiilor de război”) - noi am ieşit în toate cazurile prost.
Ca să n-ajungă de ocară,
Teritoriile anexate României după term inarea ostilităţilor primului
război mondial, se cunoaşte cum au fost obţinute practic.
Se mută lumea iar la ţară!
A fost o co n junctură in te rn a ţio n a lă cu ca ra cte r naţionalist-
loan PRODAN revoluţionar pretutîhdeni în lume care a stimulat lupta popoarelor mici
în special pentru eliberare naţională şi socială şi mai ales din imperiul
IN DISCUŢIE - PENSIILE OAMENILOR austro-ungar şi rusesc destrăm ate de război şi revoluţie bolşevică.
Ele au fost doar recunoscute oficial, după doi ani, prin tratatul d e 'ia '
AŞA O FI!? ^ URAT-MURDAR! Versailles şi Trianon. Nu numai noi românii am profitat de această
conjunctură favorabilă ci şi Cehoslovacia, Serbia etc. etc. Reversul
anexiunilor s-a văzut în 1940 (în perioada celui de-al doilea război
- urmare din pag. 1 - mondial) când s-a cerut şi s-au luat pe cale diplomatică, teritorii anexate
• o pensie de asigurări sociale de 1.019.453 lei • o pensie în 1918.
suplimentară de 237.317 lei • contribuţii asigurări de sănătate: 87.975 Ce avantaje am avut după alianţele militare pe care le-am făcut
lei • Total drepturi stabilite prin decizie: 1.168.795 lei. Drepturile au fost până acum?
stabilite (modificate) începând cu data de 01.12.1999. a) Alături de armată - în Primul Război Mondial: înfrângeri pe toate
Drept urmare, începând să primesc pensia conform înscrisurilor
fronturile în principalele bătălii: Dobrogea-Turtucaia, septembrie 1916;
de pe cupon, unde 1.168.795 lei era suma pe care o încasam, iar
M erişo r-P e tro şa n i-T g .-Jiu , oct. 1916, bătălia pentru B ucureşti,
87.975 lei, era suma încasată şi livrată la C.N.A.S. - contribuţia mea la noiembrie 1916, cu pierderea Munteniei, Dobrogei, Olteniei şi o parte
sănătate şi nu mi s-a părut a fi vorba despre un calcul aritmetic ab­
din Moldova. în decembrie 1916, grupul de armate române „Cem a”,
stract, până la primirea pensiei în luna ianuarie 2003, când am descoperit
pe Olt capitulează în faţa inamicului. în decembrie 1916 administraţia
că nu mi s-a mai reţinut contribuţia pentru sănătate şi nici nu mi-a crescut
m ilitară germ ană, se instalează la B ucureşti şi începe je fuirea
pensia cu suma care era reţinută şi livrată la C.N.A.S. Era vorba despre
sistematică şi rechiziţiile de la populaţia civilă şi de la stat. Restabilirea
150.000 lei, sumă fabuloasă pentru mine, a cărei dispariţie nu mă poate
frontului în Carpaţi, octombrie-decem brie 1916 prin bătălia de la Oituz
lăsa indiferent, aşa că am început să mă informez. După câteva zile,
şi Casin prin oprirea ofensivei inamice s-a făcut cu mari sacrificii umane.
aflu de la un înalt funcţionar al Casei Naţionale de Pensii că era vorba
despre o hotărâre de guvern care... iar pensionarii trebuie să ştie că nu Apoi în iulie-septembrie 1917, prin lupte crâncene şi pierderi colosale
pot revendica sumele cu titlul de contribuţie la C.N.A.S. pentru că nu le în sectorul Mărăşeşti- Focşani şi Cireşoaia este oprită o altă ofensivă
plăteau din pensie, ci contribuţii, propuneri din bugetul de asigurări inamică.
sociale de stat, şi cum nu am lipsit de la orele de predare a matematicii Datorită pierderilor suferite de armata română (morţi şi răniţi) fără
abstracte, m-am prezentat fuga-fuguţa, la Casa de pensii judeţeană, nici un ajutor din partea aliaţilor (care şi ei se descurcau greu) şi asta
înarmat cu Decizia de pensionar, unde există un calcul al pensiei mele, numai într-un an de război 1916-1917, cu puterile centrale, a mizeriei
cât se poate de logic şi pe care mă văd nevoit să-l supun judecăţii şi sărăciei la care a fost supusă populaţia din peste jum ătate de ţară,
semenilor mei, pentru că cei doi directori ai numitei instituţii, plătită din ocupată de inamic, a im posibilităţii de a mai continua războiul, a -
cheta publică, ordonată în bugetul asigurărilor sociale, mi-au dovedit şi determ inat pe regele Ferdinand, Consiliul de Coroană şi noul guvern
ei că habar n-au de existenţa matematicii logice. Averescu - m artie-aprilie 1918, să accepte ultim atum ul puterilor
Aşadar vreau banii înapoi şi pedepsirea hoţilor! Şi pentru că nişte centrale (inamicului). Astfel este semnat tratatul de pace de la Bucureşti-
neisprăviţi şi pe deasupra şi profitori de ocazie, şi-au perm is să Buftea, prin care se pierdea Dobrogea până la Dunăre în favoarea
deformeze relaţia salariat-pensionar, spunând că pensionarii sunt
Bulgariei. Asta ca revers pe cele două judeţe anexate de România în
întreţinuţi de către salariaţi, profit de ocazie, spunându-le salariaţilor şi
1913 (Durostorul şi Caliagra) din conflictul războaielor Balcanice 1912-
tuturor membrilor societăţii că eu, pensionar, ca şi ei am început să 1913 în care ne-ani amestecat şi noi. Tratatul de pace de la Bucureşti
depun cu 40 de ani în urmă, contribuţia la bugetul de asigurări sociale,
(aprilie/mai 1917), avea un caracter înrobitor pentru ţara noastră ca:
lună de lună şi în felul acesta, după 40 de ani i-au înapoi, puţin câte
întreţinerea armatei de ocupaţie inamice.
puţin din ce am depus şi s-ar putea ca după dispariţia mea, să rămână (va urma)
o mică avere de la mine.
[ CĂLĂUZA N O ASTR Ă - S Ă P TĂ M Â N A L INDEPENDENT A FLA T iN S L U JB A TU TU R O R OAMENILOR