Page 5 - Calauza_2003_676
P. 5

ssC ŞaŞE^ffi^Sj ipgXŞSQffîj&9°  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  IP cb^ oS   )

         U N   FEL DE  M A FIE                 PRINJESA ZĂRILOR ALBASTRE, REGINA
         L O C A L Ă   D O M IN Ă                 î n ă l ţ i m i l o r  s m a r a n d a  b r ă e s c u
       S A TU L  R O M Â N E S C                -  urmare din pag. 1 -       TVR oricând ar fi putut şi poate prezenta filmul
                                          Şi din ziua tăcută de ieri şi cea grijulie de azi,   său  ce-i  era  proprietate,  cu  activitatea  sa  în
       Ţăranul român pe cale de        îndrăznesc  eu  de  a  mai  clipi  o  dată  pleoapa   străinătate şi se află în arhivele M.A.I. şi nu cred
                                       ochiului peste o clipă din mileniul peste care am
                dispariţie             trecut.                            că nu ar veni în ajutor. Sigur, întreaga ţară şi-ar fi
                                                                          văzut o eroină, o martiră, ce îi adusese ţării sale
                                          Cu  data de  2  Februarie  2003  se împlinesc
             -  urmare din pag.  1 -                                      doar glorii şi mândrie ca şi onoare în faţa unei lumi
       Bătrânii  satului,  din ce în ce  mai  puţini,  au   exact  55  de  ani,  de  când  acea  fătucă  ce  are   fiind  prima  în  această  lume  la  vremea  ei  în
    pensie de la C.A.P., din care mai plătesc câte un   numele  curat  românesc,  Smaranda,  fiică  a   paraşutism  şi  pilotarea  avionului  de  acea  mână
                                       răzeşului  Brăescu din Ţara Moldovei a măritului
    tractor să le are o bucată de pământ. Mai pun în   domnitor Ştefan cel Mare, nu mai este.  fermecată, feminină.
    grădini câteva straturi şi cresc păsări şi porci.  Nu mai este pentru că prea mult a fost hulită   Ea era SMARANDA BRĂESCU care la data
       Am  stat  de  vorbă  cu  ei.  Nu-i  interesează   de criminalii neamului românesc, pentru marea ei   de 5 iulie 1928 face primul său salt cu paraşuta în
    intrarea ţării în N.A.T.O  şi U.E. Nu-i interesează   glorie  adusă  ţârii  sale,  că  nici  moartă  nu  a  fost   Germania de la 600 de metri, ca până în 1928 să
   "p e tro lu l  Irakului,  nici  lăcomia  lui  Bush.  îi   lăsată să-şi doarmă în linişte somnul de veci. (Nici   mai  execute multe salturi cu  paraşuta în ţară  la
    interesează când se coc măceşele, să le culeagă,   azi  nu-i  sigur dacă osemintele sale  mai  sunt în   mai  multe  mitinguri  aviatice,  ca  apoi  să  bată
    să le dea pădurarului pentru a le îngădui să adune   mormântul  cu  care  se  înfrăţise  ca  drept  ultim   recordul  european  la  2  octombrie  1931,  de  la
    uscături din pădure, pe care le cară cu sarsanaua   adăpost).         peste  6.000  m  cu  aterizarea  nu  departe  de
    în  lunile  de  iarnă,  să  se  încălzească  şi  ei.  îi   Şi de ce nici măcar acest nou mileniu care ne   Slobozia  din  Bărăgan,  record  care  îi  aduce
    interesează cum să-şi adune strânsură pe iarnă   vorbeşte  de  adevăr  şi  libertate  adevărată,  nu   decoraţia  Crucea  de  aur  a  Ordinului  Virtutea
    şi cum s-o ascundă de furăcioşi.   aduce  la  cunoştinţa  generaţiilor mai  noi,  măcar   Aeronautică.
       Se fură găinile şi porcii, dar nimeni nu reclamă   câteva frânturi din activitatea vieţii ei. De ce?!  _________________ -  va urma - ________________
    de frică.                                                  HUNEDOARA, EXTAZ Şl AGONIE
       Recoltele din câmp, fie sunt culese înainte de maturitate, fie sunt furate
    în întregime. Nimeni nu vrea să fie reclamant sau martor. Un fel de Mafie   -  urmare din pag.  1 -
    locală, domină satul. în ţarină cresc bălării, în sat rămân tot mai multe case   Numele  acestei  aşezări,  spune  o tradiţie  pădurenească vine  de  la
    pustii.                                              strigătul de durere NIE DOARE, al românilor chinuiţi în sala de tortură de
       Un singur lucru mai trebuie! Biruri şi portărei care să forţeze executarea   către călăul castelului UBU. De aceea pădurenii îi spun şi astăzi Niedoara.
    silită a bunurilor.                                    Procesul de urbanizare al  acestei  aşezări  româneşti s-a  produs mai
       Ziariştii nu fac reportaje competente la faţa locului, pentru că au destule   lent. în secolul al Xlll-lea era încă târg. Hunedoara a devenit o piaţă unde
    probleme în oraşe şi pentru că nu sunt mijloace de transport, nu sunt străzi   se valorificau după cum spun izvoarele vremii în zilele de Duminică produsele
    pavate şi nimeni nu te mai serveşte cu o strachină de sarmale şi cu o ulcică   pădurenilor (lână, brânză, piei de animale, came de viţel).  De asemenea
    de vin.                                             fierul produs în atelierele din satele de pe Valea Cernii şi Ghelar, care se
       în satele în care au existat două trei clase paralele, mai există 2-3 elevi   numea Delarl, era coborât o dată pe săptămână la cetate, unde castelanii îl
    care calcă aproximativ 6 km până la o şcoală care mai rezistă, riscând să   vindeau celor care doreau să-l cumpere. Metalul a devenit încă din secolul
    fie mâncaţi de dihănii sau agresaţi de oameni-neoameni care le fură turta   XVI un echivalent general al mărfurilor (monedă). Fierul era folosit ca mijloc
    cu marmeiadă din ghiozdan.                           de plată pentru diferite munci, se cumpăra came, băutură (erau trei cârciumi
       Dacă Primăria ar procura 2-3 tractoare şi ar angaja nişte tractorişti care   în târg). Fierul din Hunedoara era vândut şi pe piaţa Craiovei şi chiar mai
    să are gratuit celor care cumpără motorină, cred că ar fi un ajutor pentru   departe. Cunoaştem chiar numele unui mare importator pe nume Mototonea
    ţărănime, însă conducerea a hotărât să-i ajute cu impozite şi taxe, ceea ce   şi pe căruţaşul său Ion Bojan  care au cumpărat şi au transportat .16 ocale
    va duce la dispariţia Ţăranului Român.              de fier”.  La începutul secolului XVII  Hunedoara devine unul din cele mai
       Ministrul Justiţiei a raportat că a cheltuit câteva sute de miliarde ca să   mari târguri de metal din tot Ardealul. Oraş, este pomenit a fi această aşezare
    facă un spital ultramodern pentru puşcăriaşi.       într-un document din 1415când este numit OPPIDUM. Deaemenea, oraşul
       Mai înainte, a raportat şeful handicapaţilor români, câte sute de miliarde   este bine populat în 1512 când sunt atestaţi 980 de locuitori, iar în 1530 se
    are  la dispoziţie ca să-i  facă fericiţi  pe  handicapaţi.  Desigur,  trebuie să   vorbeşte de existenţa a peste  1000 de locuitori.  Ni s-au  păstrat şi  unele
    trăiască şi puşcăriaşii şi handicapaţii.            nume ale hunedorenilor ca cele  ale  lui Todea,  Lăscuş,  Alic, Zăvoianu şi
                                                        altele.
       Mulţi oameni se gândesc să se apuce de furat sau să-şi reteze un deget
    ca să fie băgaţi în seamă, pentru că cei care au muncit din greu şi cei care   Ascensiunea acestei aşezări este încă moderată, ajungând ca abia în
    vor să muncească nu sunt băgaţi în seamă după meritele lor.  1725 să aibă opt străzi,  iar numele lor se păstrează şi azi.  Aceste  străzi
                                                        erau: Strada Surduc, Strada Cetăţii, Strada Cuierilor, Strada Grecilor, Strada
                                                        Atelierelor, Strada Severinului, Strada Morii şi Strada Albul. Oraşul nostru
     VÂNDUTĂ, TRĂDATĂ MEREU. DE FRATELE TĂU             abia în 1867 devine oraş regal liber, bucurându-se de unele privilegii.
                     -  urmare din nr. 675 -               Prin legea nr. 2/1968 Hunedoara este ridicată la rangul de municipiu,
       16  martie  1918:  Marghiloman în  discuţia cu  Czernin:  „Am  rezervat,   încorporând unele sate care devin cartiere ale oraşului ca: Buituri, Zlaşti şi
    bineînţeles,  pentru  a  menaja  Ucraina,  Hotinul,  unde  rutenii  sunt  în   Răcăştie, Peştiş şi altele. Perioada care a urmat după 1968 a însemnat un
    majoritate, dacă convine Austriei să aibă colţ între Bucovina şi noi,,  adevărat extaz.  S-au  construit  12  şcoli,  2  spitale,  2  case  de cultură,  2
       19  martie  1918.  Marghilonam:  „Dl  Gratz mi-aduce o telegramă a iui   stadioane, 4 licee industriale şi unul teoretic, un institut de învăţământ su­
    Czernin pe care mi-o citeşte. Este cuvântul eliberator pe care îl aşteptam.   perior, judecătorie, procuratură, două bănci, un sediu CEC, pieţe alimentare
    Czernin, îndărătnic cum este, telegrafiază că ar trebui un act mai decisiv   şi numeroase magazine etc. Această urbanizare a fost paralelă cu creşterea
    decât trimiterea  la  Sevapostopol  a  torpiloarelor  noastre,  de exemplu,   populaţiei  de  la  7.000  la  peste  90.000  de  locuitori,  veniţi  din  satele
    trimiterea unui batalion pe frontul de sud-vest pentru a da impresia de   pădureneşti, din satele judeţelor: Hunedoara, Alba,  Caraş, Arad, din Oltenia,
    ruptură  cu  Antanta,  în  schimbul  cărora  am  avea  concursul  său  în   din  Moldova,  producându-se ceea ce  în  epocă se  numea „omogenizare
    Basarabia.  Explic  lui  Gratz  neputinţa  morală  a  unui  asemenea  fapt:   naţională". Au venit din toate colţurile ţării fiind atraşi  oamenii simpli, de
    neeleganţa uni asemenea gest, ceea ce chiar Kuhlman recunoscuse. Gratz   mirajul unui câştig rapid şi facil.
    pare a susţine punctul  meu de vedere.  Mă  lasă de înţeleg că crede că   -  va urma -
    Czernin  va  renunţa  de  a  face din  aceasta  o  condiţie a  aderării  sale  la
    proiectele sale asupra Basarabiei.”
                         Viorel MIHAIL, din „Săptămâna", Chişlnău   DE CE VREAU SĂ M AI TRĂIESC?
                         -  va urma -
                                                                         -  urmare din nr. 675  -
       De ce suntem obligaţi sâ plătim abonamentul          Rugaţi-vă şi vă declar cinstit că totul va fi cândva aşa, precum noi toţi
                                                         vom vrea, spre fericirea mea şi a ta, a copiilor noştri, şi a strănepoţilor,
          Radio  TU dacă nu at)em aceste aparate?        compatrioţilor din ţara mea.  *
                      -  urmare din pag. 1 -                Când va fi aceasta, şi când se va realiza gândirea mea şi-a ta, este cu
        Majoritatea  suntem  oameni  în  vârstă  de  65-  87  de  ani,  locuim  în   totul altceva şi răspunsul meau nu-l poate depăşi pe cel exprimat de cel
     garsoniere, avem pensii de urmaş de 834.000 lei, unii din noi consumăm 15   mai autorizat în declaraţii despre speranţa mea şi a ta; această iluzie sună
     - 40 KW pe lună la preţ social de 1362 lei aşa că plătim între 20.000-55.000   radiofonic aşa: „în anul 2004 vom trăi tot aşa de bine ca în anul 1989?!?”
     lei pe lună, în multe garsoniere nu stă nimeni; oamenii s-au mutat la copii, nu   -   Dacă nu mă credeţi, nu-mi provocaţi nici o supărare, mai ales că sunt
     consumă nici măcar un KW pe lună. Nouă nl s-a spus.că toată lumea trebuie   atât de satisfăcut când sunt contrazis în gândire şi ulterior sunt flatat de
    şă plătească, vă daţi seama, eu plătesc 20.000 lei energia electrică pe lună   acelaşi autor că am avut dreptate!
    jşi sunt obligată să mai dau încă 55.000 lei, sau cei care nu plătesc energie   Să fi avut dreptate şi profesorul meu de istorie, care în anul 1947 la
     electrică, din cauză că nu stau acasă (dar trebuie să plătească 55.000 lei),   una din lecţiile predate ne-a afirmat: „Istoria se repetă, exact ca acele unui
     întrebarea noastră este dacă toată lumea trebuie să plătească, chiar dacă   ceasornic!” Să fie aceasta explicaţia declaraţiei că în anul 2004, vom trăi
     nu plăteşte energia electrică numai că are o casă.  ca în 1989? Dacă prin „absurd” aş fi fost eu profesorul meu  Ion Pişcaţi,
       Având în vederea faptul că dvs aveţi mai multe posibilităţi de a fi auziţi,
     vă rugăm să ne sprijiniţi în a interveni pe lângă cei care pot să ia decizii de   căruia îi lipsea degetul a! doilea şl al treilea de la mâna dreaptă, sau dacă
     revenire asupra acestei  Hotărâri  nedrepte, în caz contrar ne vom adresa   aş fi, fie şi numai pentru un minut profesorul Ovicjiu Popescu, v-aş încărca
     forurilor Internaţionale ale Drepturilor Omului.    anticipat memoria cu două mari evenimente care vor marca România la
       Vă  rugăm  să  aveţi  amabilitatea  de  a  ne  comunica  prin  ziar  adresa   finele anului 2004.
     Drepturilor Omului din ţară şi de la Strasbourg. Acest abonament urmează a          Dumitru AMĂRĂZEANU
     se achita la RENEL împreună cu plata energiei consumată._____________   -  va urma -
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10