Page 7 - Calauza_2003_677
P. 7

[                                     Săptămânal independent aflat îr> slujba tuturor oamenilor  IP cb^ ^ J


          C A S A  G R O Z A .  M Ă R TU R II Şl  D O C U M E N T E  IN E D ITE
            PREFAŢĂ semnată de Petru Groza ta volumul „RĂSCOALA PĂMÂNTULUI” de GH. MICLE

                    -  urmare din nr. 676 -               Intervenţia bătrânului dac ne-a răcit însufleţirea, ba ne-a şi supărat
       înainte de anul  1914 când s-a declanşat primul  războiu mondial,   această nepioasă turburare a serbării.
    eram  întruniţi  pe  ruinele  arenei  romane  din  Sarmisegetuza  (Ulpia   Dar refrenul ei ne-a urmărit în viaţă şi ne-a trebuit mult timp ca să
    Traiană).  Era într-o vară şi toţi  cei adunaţi  eram  români dela poalele   desprindem adâncul  adevăr, formulat atât de plastic,  de către dacul
    bătrânului Retezat, munte semeţ cu vârfurile în zăpadă.  dela Sarmisegetuza.
                                                          Da, acest popor harnic are tradiţii de luptă, are un trecut glorios.
       Era  una  din  manifestaţiile  noastre  depe vremuri,  sub  stăpânirea
    maghiară.                                          Dar asta nu-i suficient pentru a înfăptui demnitatea naţională. Poporul
       Mulţimea  depe  arenă  asculta  cuvântările                          nu  poate  trăi  numai  cu  tradiţii,  el  are
                                                                            nevoie  de  o  trainică  bază  materială,
    ^rarilor de pe tribuna improvizată din  pietrele
                                                                            economică, a existenţei.
    ruinelor.                                                                  Astăzi   adevărata   dem nitate
       -   .Vedeţi  voi,  fraţi  ţărani  români,  aceste                    naţională  este  condiţionată  de
    pietre?  Ele sunt mărturii că noi am domnit aci                         dem nitatea  condiţiei  materiale,  de
    cu  mii  de  ani  înainte,  că  noi  suntem  urmaşii                    desrobirea economică a poporului.
    dacilor lui  Decebal,  că  noi  suntem  deci  neam
                                                                               Gloria trecutului nu ne scuteşte deci
    de împăraţi!" Aşa a glăsuit unul dintre oratori.                        de  lupta  prezentului  pentru  un viitor  şi
       Şi fiindcă ţăranii din satele vecine nu prea                         mai glorios: un viitor de emancipare, de
    apreciau acest  lucru,  folosind  pietrele  istorice                    puritate şi înflorire, de dreptate şi fericire
    ia  construcţii  de  case,  grajduri,  oratorul  a  .                   socială.
    adăugat:                                                                   Duşmani de moarte ai poporului,  ai
       -  „Păstraţi deci cu sfinţenie  aceste pietre,                       libertăţii  şi  viitorului  lui,  -   fasciştii  şi
    căci ele sunt sfinte pentru noii..."  •  M n .iir .tm i iu   e te r a t..*    -  patronii  lor istorici  (falşii  democraţi)  iau
                                      De la stânga la dreapta: Miron Belea, Dr. Petru Groza şi
       -  „Ohi, ohi  (o fi,  o fi)  domnişorule,  dar nu   Romulus Zăroni la o manifestare a Frontului Plugarilor  trecutului ura şi cenuşa.
    prea  creşte  cucuruz  (porumb)  pe  ele!...  -   a                        Soldaţi ai viitorului şi progresului so­
    întrerupt un  bătrân  ţăran  din  Nucşoara,  sat  aşezat  la  gura  râului  ce   cial, -  noi luăm trecutului iubirea şi flacăra.
    curge sălbatec din munte.                                   Document pus la dispoziţia noastră de d l Livtu GROZA
     DE CE VREAU  SĂ
                               DE CE SIMPLU. DACA  SE POATE SI COMPLICAT?
       MAI  TRĂIESC?!
                                       -  urmare din nr. 676 -      profesională a salariatului şi că din acest motiv sistemul
      - urmare din nr. 676  -                                       de salarizare este nedrept.

                                 Descoperă  apoi  şi  alte  piedici  ce  i  se  pun  în
      Vă  las  pe toţi  să  le  intuiţi  şi   calea afirmării valorii sale profesionale într-un sistem   Partea gravă a nedreptăţii o constituie faptul că
   vă abat atenţia, prognozând alte   de constrângere elaborat de o clasă elitistă, teoretic   ea afectează în  exclusivitate pe creatorii  de avere
                                                                    naţională  şi  nu  am  să evidenţiez acum  importanţa
   fericiri  umane  de care voi  avea   birocratică,  care  parazitează  categoria  socială
                                                                    averii naţionale ci doar intenţionez să prezint un punct
   parte şi anume: binele va învinge   eminamente  pragmatică,  dominând-o  cu  sprijinul
                                                                    de plecare a unei eventuale iniţiative legislative ale
   răul  şi  Europa  va  fi  într-adevăr   legislativului nostru format în majoritatea lui tot din
                                                                    acestui prea important domeniu al vieţii umane, celor
   unită,  popoarele europene sunt   birocraţi, având deci ace.leaşi mentalităţi şi interese   care  se  vor încumeta  să  facă  ordinea  cuvenită  şi
   £   vor  fi  prin .conducătorii  lor   materiale, îmbogăţirea din privilegii sociale acordate   aici.
                              prin  omisiuni  legislative  cum  ar  fi:  posturi  de
   pentru  pace  şi  bună  înţelegere                                   Trebuie  să  evide nţiez  faptul  că  lipsa
                              conducere  înfiinţate  acolo  unde  nu  e  nimic  de   co re ctitu d in ii  în  recom pensarea  m uncii  prin
   pe plan european şi mondial.
                              condus,  ranguri  sociale  pentru  persoane  a  căror   modalitatea  de  calculare  a  pensiilor,  prelungeşte
      Dumnezeu, creatorul nostru
                              merite nu Ie cunoaşte populaţia etc. şi lista funcţiilor   nedreptăţile salariate din domeniul muncii şi în viaţa
   al  tuturor  va  călăuzi  nu  numai
                              şi a ocupanţilor lor este departe de sfârşit, ca să te   pasivă a oamenilor la bătrâneţe. Şi  mai  explicit: un
   catolicii,  ortodocşii  şi  musulma­  opreşti  aici  şi  să  începi  a  întreba:  mai  are  vreun   salariat care a fost retribuit cu un salariu mic, meritat
   nii,  dar  şi  toa te  ce le la lte    rost  să  creezi  bunuri  materiale  atâta  vreme  cât   sau acceptat fiindcă  nu  avea altă alternativă,  nu  a
   confesiuni  religioase, într-un tot   societatea  nu  le  consideră  produse  inteligente  şi   putut  să-şi  construiască  o  casă,  s-o  mobileze  ş.a.
   unitar,  în  slujirea  sa  şi  iubirea   nu le foloseşte ca unitate de măsură a valorii umane,   m.d.  şi  să  mai  economisească  şi  bani  albi  pentru
   aproapelui.                profesionale,  ca alături de utilitatea socială ele să   zile  negre.  în  timpul  vieţii  active  a  reuşit  doar  să
      Numai  respectând  modul   se  constituie  în  principiul  de  bază  al  stabilirii   supravieţuiască până la ieşirea la pensie. Este totuşi
                                                                    un om egal ca ceilalţi, măcar acum când a intrat în
   cum  fiecare  pream ăreşte  pe   recompensei muncii?
                                 Are  rost să producă bunuri  materiale doar ca   categoria oamenilor aflaţi la pasivul societăţii şi unde
   atotputernicul  în  felul  său  prin                             toţi sunt scutiţi în societate, de activitatea de muncă,
                              să  aibă  statul  unde  să-şi  introducă  taxele  şi
   „tradiţie",  este  o  primă  etapă  a                            de creaţie! Şi cum am mai spus, inexistenţa unităţilor
                              impozitele pe salarii şi birocraţii, veniturile prin legi
   fericirii  umane  pământeşti  între                              de  măsurare a valorii  profesionale,  a făcut şi face
                              şi convenţii?
   naţiunile europene şi mondiale.                                  salarizarea  arbitrară.  In  societate  au  fost  şi  sunt
                                 Mă  opresc  aici  deocamdată  cu  prezentarea
      Mulţumiri  cititorului  că  mi-a   domeniilor sociale  unde îşi desfăşoară activitatea   oameni  nedreptăţiţi  şi  oameni  favorizaţi,  săraci  şi
   permis să declar: de ce vreau să   concetăţenii  aflaţi  în  plenitudinea  forţelor fizice  şi   bogaţi  a  căror stare  materială  şi  trăire  umană,  nu
                                                                    provine din consumul propriu de inteligenţă introdus
   mai  tră ie sc,  rog  pe  bunul   intelectuale apţi de muncă, nu că mi s-au terminat   în  procesul  de  creaţie  al  propriilor averi  şi  a averii
   Dumnezeu  să-l  chem e  la  el,   cunoştinţele din domeniu ci, pentru că am ajuns la   naţionale, din norme şi legi protecţioniste a activităţii
   num ai  după  decesul  m eu.   dom eniul  taxelor  şi  im pozitelor,  vizat  în   socio-profesionale,  considerate  intelectuale,  e
   Concomitent,  rog  prognozatorii   argumentarea la replica la Legea 19/1990.  nedrept  şi  ilogic  să  aplici  această  mentalitate  şi
                                 A reieşit din prezentarea succintă a domeniului   categoriei umane pasive, pensionarilor.
   .pesimismului  să fie  convinşi  că
                              muncii  faptul  că  salariul  nu  exprimă  valoarea  -   va urma -
   omenirea  nu  se  îndreaptă  spre
                                                                                            Octavlan NISTOR
   pieire,  prognozez:  raţiunea,  iar
   pământul  şi  roadele  sale  pot   in d u s tria lă   şi  a  p ro d u ce rii   de Dumnezeu, iată ţelul suprem   pământeşti, iată un motiv real al
   a sigu ra  e xiste n ţa   şi  ch ia r   bunurilor  de  orice  fel  în  folosul   al   tu tu ro r   co n d u că to rilo r   dispariţiei în  totalitate în viitor a
   îndestularea popoarelor lumii.  omului.              popoarelor  lumii  şi  chintesenţa   conflictelor  armate  în  aer,  pe
      C o nd ucăto rii  po p o a re lo r   Gândind  pregnant  că  viaţa   vieţii pământeşti.  .  pământ sau pe ape.   ’
   lum ii,  vor  canaliza  na ţiun ile   vine de la Divinitate şi că nimeni   N em urirea  ve şn ică   este   Un amărăştean muritor de
   proprii  în  întrecerea  atomică,  nu-i îndreptăţit s-o curme în afară  determinată  de  faptele  umane  rând, Dumitru AMĂRĂZEANU
     CALAU ZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT  ÎN S L U  JBAŢUŢUR,OROAiyjJEf4ILQR
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12