Page 5 - Calauza_2003_682
P. 5

"  ■■   ■■■'   j "   -                              %               .    ...... ..   i   . . .   i   i___  ^
      C
                                        Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  TPc&ţgoS  J
       CHIAR DOREŞTE PRIM MINISTRUL SĂ                      Dar gafa Domnului Prim Ministru, nu va fi uitată nici prea repede şi
                                                         nici prea uşor. Mai ales din partea electoratului vârstnic pentru că aceşta
          DEVINĂ CAMPIONUL GAFELOR?                      ţine  tare  mult  la  decenţă.  In  mod  deosebit când  este  vorba  de  Forul.
                                                         Suprem al Ţării.
                      -  urmare din pag.  1 -
                                                            Dacă domnul Prim Ministru ţine neapărat să devină campionul gafelor
       Unii  mai  disciplinaţi  (pentru  că  mai  sunt  şi  asemenea  rămăşiţe)
                                                         îşi poate continua ieşirile. Iar dacă doreşte să-şi menţină statura de mare
     ascultau oratoria D-lui  Prim Ministru Adrian Năstase.
                                                         om de cultură  şi  politic nu  există o altă reţetă decât să-şi cântărească
       La un moment dat Domnul Premier iritat de o interpelare mai pipărată
                                                         bine  răspunsurile  la  interpelări  evitând  asemenea  sincope  negre care
     a dat un răspuns demn de o perlă a gafelor: .Cine doreşte poate să-mi   nu dau bine la electorat.
     numere şi ouăle...!" în sală rumoare. Doar o parte din parlamentarii, mai
     subţiri la gândire, au aplaudat frenetic.
       Asemenea expresii: Să-mi faci... Să-mi dregi... se pot auzi doar prin   CURAT-MURDAR
     Ferentari  sau  la  uşa  cortului.  Pe  ici  pe  colo  se  mai  aud  şi  în  cercuri
     restrânse  de  tineri  corigenţi  la  gândire.  Dar în  nici  un caz în  prezenţa   SCRISOARE  DESCHISĂ
     fetelor.
       Ne  întrebăm  de  unde  poate  veni  o  asemenea  tendinţă vulgară  şi       DOMNULUI
     tocmai la un bărbat cu o educaţie aleasă şi o cultură de mare calibru?   Cronica  MIRCEA  DINESCU
     Răspunsul ar fi: Poate din o doză de teribilism flegmatic rămas din juniorat   amărăşteanului
     când  anturajul  alterează  şi  pe  cei  bine  educaţi.  Sau  din  dorinţa  de  a
                                                                          -  urmare din pag.  1 -
     pune pumnul în gura neastâmpăratei opoziţii.
                                                            După trei luni de la demararea acţiunii noastre (publicată începând
       ÎNŢELEPŢII             M EDITAŢIE  LA             cu luna ianuarie a.c. în „Călăuza noastră" şi-n alte publicaţii ale judeţului
                                                         Hunedoara, actualmente aflându-ne în faza de strângere a adeziunilor
          ________
         LA BARĂ___           EVANGHELIA                 în vederea recunoaşterii oficiale a Partidului Săracilor Democraţi)  sunt
                                                         încântat să aflu că aţi scos la 17 aprilie 2003, revista „Aspirina săracului",
           ÎNVIERII MAICII DOM NULUI                     ceea ce dovedeşte că „sărăcia” sufocă România. Nu avem nici o pretenţie
                     -  urmare din pag.  1 -             pentru faptul că noi am folosit mai întâi sintagma în denumirea partidului
       O lectură din ultima perioadă îmi face cunoscut că,  evreul celebru,   nostru,  vă  urăm  viaţă  lungă  pentru  revista  „Aspirina  săracului"  (şi  nu
    creştin,  Wurmbrand atenţionează  că termenul „cuvânt" din  Evanghelia   sărăciei generalizate) şi am fi încântaţi dacă ne-aţi accepta colaborarea,
    lui loan, nu există în limba ebraică deci ar fi o traducere greşită. în această   ea  va  fi  benefică  ambelor  părţi.  Pentru  a  vă  edifica  asupra  „calităţii
    situaţie m-am decis a stărui asupra textului şi obiectez: Dacă „Dumnezeu   săgeţilor"  celui  ce  vă  solicită colaborarea,  pentru  început vă „predau”
    era Cuvântul", acelaşi Cuvânt nu mai putea fi ceva separat „la Dumnezeu".  câteva epigrame „calde".
       Admiţând această posibilă eroare, textul poate admite un corectiv şi   1. Dom nului Ion lliescu, care nu ştie (ba ştie) ce se-ntâmplă-n ţară:
    primi forma: „La început era Lumina şi Dumnezeu era Lumina". în acest   -  De ce nu treceţi prin ţară, domnu Preşedinte,
    fel  se  confirmă  valabilitatea  versetului  9:  „Cuvântul  era  Lumina  cea   Să vedeţi cum ne ţin sub călcâi „baronii" şi „puterea”?
    adevărată Care venind în lume, luminează pe tot omul”.  -  Cine spune că nu trec prin ţară, minte.
       în aceste condiţii, adică numai concepând pe Dumnezeu ca Lumină,   Că trec des, dar... trec cu vederea.
    nu ca şi „cuvânt", adică ca simplă expresie verbală devine acceptabil şi   2. Dom nului A. Năstase, care în Parlam entul Rom âniei a so licita t
    versetul 14, adică apariţia lui lisusîn rândul oamenilor: „şi Cuvântul (adică   să-i fie num ărate... ouăle:
    Lumina)  s-a  făcut trup  şi  s-a  sălăşluit între  noi  şi  am  văzut  slava  Lui,   El are o plăcere nouă   ^ e  ştiţi număra până...  la doi,
    slavă a Unuia născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”.  Să fie controlat... la ouă,   Asta-i grija lui în stat,
       Evident,  nu  pretind  o  rectificare  a  Evangheliei,  ci  un  corectiv  în   Dar nu oricum, pe numărate   *-'e 0 P°artă pentru nat,
    credinţă: Dum nezeu nu s-a co n fun d a t cu „C u vâ n tu l” , a fo st Lum ina   Să ştie dacă mai sunt toate,   Că-I pune la numărat,
    eternă ce a exprimat „cuvântul”. Fiat Lux! inaugurând originea Universului.  Şi-aşa vă verifică pe voi   (Oare nu-i... neruşinat?)
                                                            3. D om nului Mircea Dinescu, cu ocazia lansării revistei
          OARE  UNGURII  NU  VOR  VREA  PE  LÂNGĂ ŞCOLI,    „A sp irin a  să ra cu lu i"
                                                            N-are nici o farmacie     4.  R edutabilului  epigram ist
              UNIVERSITĂŢI  Şl  0  ARMATĂ  PROPRIE?         Leacuri pentru sărăcie,   M ircea lonescu Q uintus:
                                                            Dar Dinescu are-un leac   Domnul nostru-i temerar,
         „Conducătorii Ţării  să  nu  uite  că  România  nu-i  o
                                                            Cu care-i vine de hac,    c-a ajuns şi-n parlament,
     mămăligă  care  se  poate  tăia în  felii  după  placul  cuiva!”  Ţi-o smulge din rădăcină   Numai c-aici e temporar
                                                            Doar c-o simplă... „Aspirină”.   Da-n „Epigramă"... permanent
                      -  urmare din pag.  1 -
        E  România noastră,  a tuturor celor ce trăim  aici  şi  Ţara nu va fi   PRAFUL DE  STERIL DE  LA MINEREU,
     fragmentată din căşunarea unor minţi îmbuibate de bine şi pentru că
     li  s-a  permis  mai  mult  decât  le  era  dreptul.  Suntem  cu  toţii  egali  în   GROPILE CU  REZIDUURI,  POLIMERI,
     drepturi şi datorii şi atunci de ce se caută aţâţarea focului, â spiritelor
     de către nişte capete înfierbântate în faţa cărora se ploconesc şi alţii   APELE AMONIACALE, OTRĂVESC ÎNCET
     pentru  nişte  amărâte  de  voturi?  Fiecare  cetăţean  cinstit  are  loc  pe   DAR SIGUR  PE  HUNEDORENI!
     acest pământ binecuvântat iar cei ce vor altceva să caute în altă parte,   -  urm are din pag.  1 -
     uşile sunt deschise!                                   De-a  lungul  timpului,  sterilul  de  la  prepararea  minereului Teliuc a
        Trăim cu toţii la fel şi nu are românul blidul mai plin decât maghiarul,   fost  stocat  pe  un  deal  între  Teliucul  Superior  şi  Hunedoara  (cartier
      laiul ne este egal după grija ce-o au conducătorii aliaţi ai noştri şi  ai   Gheorghe Apostol).  E foarte  mult praf de  minereu  acolo,  trebuie  şi  se
     Tor.  _                                             spune că va fi izolat cu un strat de pământ,  acum cu schimbările ce au
        între români şi maghiari, aici în ţinutul Hunedoarei nu sunt altercaţii,   intervenit  prepararea  s-a  desfiinţat  şi  totul  a  rămas  cum  a  fost.  E  o
     frecuşuri  etnice,  ne  înţelegem   şi  deosebiri  nu  sunt.  Trăim  într-o   adevărată calamitate pentru cei ce locuiesc în preajmă. Când bate vântul,
     comunitate compactă, fără ură, suntem prieteni şi ne ajutăm la greu,   praful acoperă totul. Săptămâna trecută când a fost vântul cel mare, nu
     fără nici o diferenţă.                              se  vedea  pe  Valea  Cernei  la  doi  metri:  Castelul,  case,  poduri,  într-un
        Ne bucurăm împreună la unirea copiilor şi ne petrecem morţii pe   cuvânt totul era-acoperit de nori de praf. Trebuie făcut ceva şi cineva să
     ultimul  drum  împreună  şi  cimitirele  le  avem  împreună  şi  băgăm  de   se implice, cei de la mediu, ecologiştii şi cei responsabili care sunt plătiţi
     seamă câ m r .-ţii noştri şi ai lor se odihnesc în pace şi acolo în eternitate.  de noi şi care nu văd. Hunedoara e mai poluată acum decât a fost când
        De ce  se îndeamnă  la  zâzanie,  neîncredere  şi  suspiciune?  Vor   mergea combinatul în plin. Gropi cu reziduuri, polimeri, ape amoniacale
     regiune autonomă? Să şi-o facă dar nu pe pământ românesc, în inima   sunt descoperite, totul se evaporă în atmosferă şi nu sunt atacaţi pomii
     Ardealului!                                         fructiferi, grădinile de zarzavaturi, ape, dar suntem noi, locuitorii, atacaţi.
        Maghiarii de rând nu doresc aşa ceva. Sunt atâtea căsătorii mixte   .Apar diferite boli respiratorii, mai bine zis eşti atacat fără să-ţi dai seama
     -  oameni  simpli dar cu  mult  bun  simţ din  ambele  părţi;  cine vrea şi   ce aer viciat inhalezi şi de unde vine.
     pentru ce vrea dezbinare şi  ură?                      Domnule  director  vă  rugăm  să  ne  ajutaţi  să  rezolvăm  situaţia  cu
        Am început să ne săturăm să tot auzim de criterii etnice, de şcoli   sterilul -  un munte de praf care ne afectează grav sănătatea noastră şi
     separate,  de tot felul  de  bazaconii  care otrăvesc sufletele începând   a animalelor care pasc iarba plină de praf, ne distruge până şi grădinile.
     cu anii de şcoală,  de grădiniţă şi  universităţi. Armata nu vor s-o facă   Suntem plătitori de impozite şi avem pretenţia ca şi pentru noi să se
     tot separat, în unităţi separate şi contra cui vor fi instruiţi să lupte?  facă ceva. Cei responsabili să nu-şi mai paseze obligaţiile de la unii la
        Ce-i prea mult nu-i sănătos, să fim lăsaţi să ne trăim traiul bun sau   alţii ci  să iasă afară să vadă  la faţa locului care  e situaţia,  dar nu în  zi
     rău,  în pace  şi  linişte -  ni  s-a  acrit de atâta  hărţuială!  Unii şi-au luat   senină cu soare ci atunci când bate vântul şi norii de praf acoperă cerul
     nasul la purtare văzând că li se tot dă ce nu li se cuvine numai căscând   şi toată Valea Cernei.
     gura.  E  prea mult şi conducătorii Ţării  să  nu  uite că  România nu-i o   Tot n-a mai rămas -mare lucru din exploatarea de la Teliuc şi ca să
     mămăligă care se poate tăia în felii după placul cuiva!  se finalizeze „lucrătura” -  cine are obligaţia -  să facă măcar ultimul gest
                                                         şi să acopere gunoaiele!
     I ■  CĂLĂUZĂ NpÂSTQÂ ^.ŞĂPTĂMÂNAL INDEPENOENŢ AFLAT j.M Sţ.UUBA TUTUBCJPI QĂMENILp 8,21
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10