Page 5 - Calauza_2003_682
P. 5
" ■■ ■■■' j " - % . ...... .. i . . . i i___ ^
C
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor TPc&ţgoS J
CHIAR DOREŞTE PRIM MINISTRUL SĂ Dar gafa Domnului Prim Ministru, nu va fi uitată nici prea repede şi
nici prea uşor. Mai ales din partea electoratului vârstnic pentru că aceşta
DEVINĂ CAMPIONUL GAFELOR? ţine tare mult la decenţă. In mod deosebit când este vorba de Forul.
Suprem al Ţării.
- urmare din pag. 1 -
Dacă domnul Prim Ministru ţine neapărat să devină campionul gafelor
Unii mai disciplinaţi (pentru că mai sunt şi asemenea rămăşiţe)
îşi poate continua ieşirile. Iar dacă doreşte să-şi menţină statura de mare
ascultau oratoria D-lui Prim Ministru Adrian Năstase.
om de cultură şi politic nu există o altă reţetă decât să-şi cântărească
La un moment dat Domnul Premier iritat de o interpelare mai pipărată
bine răspunsurile la interpelări evitând asemenea sincope negre care
a dat un răspuns demn de o perlă a gafelor: .Cine doreşte poate să-mi nu dau bine la electorat.
numere şi ouăle...!" în sală rumoare. Doar o parte din parlamentarii, mai
subţiri la gândire, au aplaudat frenetic.
Asemenea expresii: Să-mi faci... Să-mi dregi... se pot auzi doar prin CURAT-MURDAR
Ferentari sau la uşa cortului. Pe ici pe colo se mai aud şi în cercuri
restrânse de tineri corigenţi la gândire. Dar în nici un caz în prezenţa SCRISOARE DESCHISĂ
fetelor.
Ne întrebăm de unde poate veni o asemenea tendinţă vulgară şi DOMNULUI
tocmai la un bărbat cu o educaţie aleasă şi o cultură de mare calibru? Cronica MIRCEA DINESCU
Răspunsul ar fi: Poate din o doză de teribilism flegmatic rămas din juniorat amărăşteanului
când anturajul alterează şi pe cei bine educaţi. Sau din dorinţa de a
- urmare din pag. 1 -
pune pumnul în gura neastâmpăratei opoziţii.
După trei luni de la demararea acţiunii noastre (publicată începând
ÎNŢELEPŢII M EDITAŢIE LA cu luna ianuarie a.c. în „Călăuza noastră" şi-n alte publicaţii ale judeţului
Hunedoara, actualmente aflându-ne în faza de strângere a adeziunilor
________
LA BARĂ___ EVANGHELIA în vederea recunoaşterii oficiale a Partidului Săracilor Democraţi) sunt
încântat să aflu că aţi scos la 17 aprilie 2003, revista „Aspirina săracului",
ÎNVIERII MAICII DOM NULUI ceea ce dovedeşte că „sărăcia” sufocă România. Nu avem nici o pretenţie
- urmare din pag. 1 - pentru faptul că noi am folosit mai întâi sintagma în denumirea partidului
O lectură din ultima perioadă îmi face cunoscut că, evreul celebru, nostru, vă urăm viaţă lungă pentru revista „Aspirina săracului" (şi nu
creştin, Wurmbrand atenţionează că termenul „cuvânt" din Evanghelia sărăciei generalizate) şi am fi încântaţi dacă ne-aţi accepta colaborarea,
lui loan, nu există în limba ebraică deci ar fi o traducere greşită. în această ea va fi benefică ambelor părţi. Pentru a vă edifica asupra „calităţii
situaţie m-am decis a stărui asupra textului şi obiectez: Dacă „Dumnezeu săgeţilor" celui ce vă solicită colaborarea, pentru început vă „predau”
era Cuvântul", acelaşi Cuvânt nu mai putea fi ceva separat „la Dumnezeu". câteva epigrame „calde".
Admiţând această posibilă eroare, textul poate admite un corectiv şi 1. Dom nului Ion lliescu, care nu ştie (ba ştie) ce se-ntâmplă-n ţară:
primi forma: „La început era Lumina şi Dumnezeu era Lumina". în acest - De ce nu treceţi prin ţară, domnu Preşedinte,
fel se confirmă valabilitatea versetului 9: „Cuvântul era Lumina cea Să vedeţi cum ne ţin sub călcâi „baronii" şi „puterea”?
adevărată Care venind în lume, luminează pe tot omul”. - Cine spune că nu trec prin ţară, minte.
în aceste condiţii, adică numai concepând pe Dumnezeu ca Lumină, Că trec des, dar... trec cu vederea.
nu ca şi „cuvânt", adică ca simplă expresie verbală devine acceptabil şi 2. Dom nului A. Năstase, care în Parlam entul Rom âniei a so licita t
versetul 14, adică apariţia lui lisusîn rândul oamenilor: „şi Cuvântul (adică să-i fie num ărate... ouăle:
Lumina) s-a făcut trup şi s-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, El are o plăcere nouă ^ e ştiţi număra până... la doi,
slavă a Unuia născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”. Să fie controlat... la ouă, Asta-i grija lui în stat,
Evident, nu pretind o rectificare a Evangheliei, ci un corectiv în Dar nu oricum, pe numărate *-'e 0 P°artă pentru nat,
credinţă: Dum nezeu nu s-a co n fun d a t cu „C u vâ n tu l” , a fo st Lum ina Să ştie dacă mai sunt toate, Că-I pune la numărat,
eternă ce a exprimat „cuvântul”. Fiat Lux! inaugurând originea Universului. Şi-aşa vă verifică pe voi (Oare nu-i... neruşinat?)
3. D om nului Mircea Dinescu, cu ocazia lansării revistei
OARE UNGURII NU VOR VREA PE LÂNGĂ ŞCOLI, „A sp irin a să ra cu lu i"
N-are nici o farmacie 4. R edutabilului epigram ist
UNIVERSITĂŢI Şl 0 ARMATĂ PROPRIE? Leacuri pentru sărăcie, M ircea lonescu Q uintus:
Dar Dinescu are-un leac Domnul nostru-i temerar,
„Conducătorii Ţării să nu uite că România nu-i o
Cu care-i vine de hac, c-a ajuns şi-n parlament,
mămăligă care se poate tăia în felii după placul cuiva!” Ţi-o smulge din rădăcină Numai c-aici e temporar
Doar c-o simplă... „Aspirină”. Da-n „Epigramă"... permanent
- urmare din pag. 1 -
E România noastră, a tuturor celor ce trăim aici şi Ţara nu va fi PRAFUL DE STERIL DE LA MINEREU,
fragmentată din căşunarea unor minţi îmbuibate de bine şi pentru că
li s-a permis mai mult decât le era dreptul. Suntem cu toţii egali în GROPILE CU REZIDUURI, POLIMERI,
drepturi şi datorii şi atunci de ce se caută aţâţarea focului, â spiritelor
de către nişte capete înfierbântate în faţa cărora se ploconesc şi alţii APELE AMONIACALE, OTRĂVESC ÎNCET
pentru nişte amărâte de voturi? Fiecare cetăţean cinstit are loc pe DAR SIGUR PE HUNEDORENI!
acest pământ binecuvântat iar cei ce vor altceva să caute în altă parte, - urm are din pag. 1 -
uşile sunt deschise! De-a lungul timpului, sterilul de la prepararea minereului Teliuc a
Trăim cu toţii la fel şi nu are românul blidul mai plin decât maghiarul, fost stocat pe un deal între Teliucul Superior şi Hunedoara (cartier
laiul ne este egal după grija ce-o au conducătorii aliaţi ai noştri şi ai Gheorghe Apostol). E foarte mult praf de minereu acolo, trebuie şi se
Tor. _ spune că va fi izolat cu un strat de pământ, acum cu schimbările ce au
între români şi maghiari, aici în ţinutul Hunedoarei nu sunt altercaţii, intervenit prepararea s-a desfiinţat şi totul a rămas cum a fost. E o
frecuşuri etnice, ne înţelegem şi deosebiri nu sunt. Trăim într-o adevărată calamitate pentru cei ce locuiesc în preajmă. Când bate vântul,
comunitate compactă, fără ură, suntem prieteni şi ne ajutăm la greu, praful acoperă totul. Săptămâna trecută când a fost vântul cel mare, nu
fără nici o diferenţă. se vedea pe Valea Cernei la doi metri: Castelul, case, poduri, într-un
Ne bucurăm împreună la unirea copiilor şi ne petrecem morţii pe cuvânt totul era-acoperit de nori de praf. Trebuie făcut ceva şi cineva să
ultimul drum împreună şi cimitirele le avem împreună şi băgăm de se implice, cei de la mediu, ecologiştii şi cei responsabili care sunt plătiţi
seamă câ m r .-ţii noştri şi ai lor se odihnesc în pace şi acolo în eternitate. de noi şi care nu văd. Hunedoara e mai poluată acum decât a fost când
De ce se îndeamnă la zâzanie, neîncredere şi suspiciune? Vor mergea combinatul în plin. Gropi cu reziduuri, polimeri, ape amoniacale
regiune autonomă? Să şi-o facă dar nu pe pământ românesc, în inima sunt descoperite, totul se evaporă în atmosferă şi nu sunt atacaţi pomii
Ardealului! fructiferi, grădinile de zarzavaturi, ape, dar suntem noi, locuitorii, atacaţi.
Maghiarii de rând nu doresc aşa ceva. Sunt atâtea căsătorii mixte .Apar diferite boli respiratorii, mai bine zis eşti atacat fără să-ţi dai seama
- oameni simpli dar cu mult bun simţ din ambele părţi; cine vrea şi ce aer viciat inhalezi şi de unde vine.
pentru ce vrea dezbinare şi ură? Domnule director vă rugăm să ne ajutaţi să rezolvăm situaţia cu
Am început să ne săturăm să tot auzim de criterii etnice, de şcoli sterilul - un munte de praf care ne afectează grav sănătatea noastră şi
separate, de tot felul de bazaconii care otrăvesc sufletele începând a animalelor care pasc iarba plină de praf, ne distruge până şi grădinile.
cu anii de şcoală, de grădiniţă şi universităţi. Armata nu vor s-o facă Suntem plătitori de impozite şi avem pretenţia ca şi pentru noi să se
tot separat, în unităţi separate şi contra cui vor fi instruiţi să lupte? facă ceva. Cei responsabili să nu-şi mai paseze obligaţiile de la unii la
Ce-i prea mult nu-i sănătos, să fim lăsaţi să ne trăim traiul bun sau alţii ci să iasă afară să vadă la faţa locului care e situaţia, dar nu în zi
rău, în pace şi linişte - ni s-a acrit de atâta hărţuială! Unii şi-au luat senină cu soare ci atunci când bate vântul şi norii de praf acoperă cerul
nasul la purtare văzând că li se tot dă ce nu li se cuvine numai căscând şi toată Valea Cernei.
gura. E prea mult şi conducătorii Ţării să nu uite că România nu-i o Tot n-a mai rămas -mare lucru din exploatarea de la Teliuc şi ca să
mămăligă care se poate tăia în felii după placul cuiva! se finalizeze „lucrătura” - cine are obligaţia - să facă măcar ultimul gest
şi să acopere gunoaiele!
I ■ CĂLĂUZĂ NpÂSTQÂ ^.ŞĂPTĂMÂNAL INDEPENOENŢ AFLAT j.M Sţ.UUBA TUTUBCJPI QĂMENILp 8,21