Page 7 - Calauza_2003_684

' jus e u m i ş M * . * -l * * ! “ - " ~ ■.-------1. ■ j. ... j . i. «w*
. W ^c S ^& T m ^ Săptămânal.independent aflat în slujba tuturor oamenilor WCBţjgpW)
C o a H3SS£

C ASA G R O ZA . M Ă RTU R II Şl D O C U M EN TE IN ED ITE

DR. PETRU GROZA, LEGIONARII Şl PREOŢII
Tata a avut legături cu toate partidele, de ungar şi până ce a murit a fost votat aici în
la stânga la dreapta. Legionarii locali au avut adunările eparhiale şi în catedrala din Deva în
o atitudine urâtă faţă de el. în timpul rebeliunii permanenţă a fost prezent în sinod. La fel şi la
au vrut chiar sâ-l execute dar n-au reuşit Sibiu. Datorită acestui fapt a avut posibilitatea
datorită unei abilităţi de care a dat dovadă să protejeze mult biserica. în prima lui întâlnire
tata. A fost prins de o patrulă de legionari cu Stalio, din august 1945, acesta l-a întrebat
condusă de un cunoscut al său şi acesta a ce ar dori să vadă în Moscova şi tata a spus că
fost într-un fel norocul lui. Tata nu se ferea
vrea să-i vadă pe patriarhi. Atunci a stabilit
când apărea un duşman periculos ci îi făcea primele legături iar lui Stalin i-a plăcut ideea
faţă direct. Ca urmare nu s-a ferit nici de pentru că se ştie că ruşii, în faza finală, a
patrula legionară. Mergea pe strada fostă 6
războiului, din cauza sutelor de mii de oameni
Martie (actuala Lucian Blaga) şi acolo a fost care mureau în lupte, ei au reintrodus preoţii
prins, singur pe stradă. Ei s-au dat jos din în armată şi aceştia se duceau pe front. De
maşină iar şeful lor l-a spus tatei, adresându-
i-se ca unui fost ministru: „Domnule ministru, aceea lui Stalin i-a plăcut ideea apropierii de
în numele legii, sunteţi arestat!" Tata a replicat: „Ascultă, (i-a zis pe Biserica Ortodoxă Română care a jucat un rol
bun după ce a trecut primul şoc.
nume, dar nu îl spun pentru .că are familie şi descendenţi) tu nu ştii că
în revoluţie nu există legi?! în baza cărei legi vrei să mă arestezi?" Şi La noi, preoţimea era foarte speriată când au venit ruşii. Preoţii
români credeau că vor fi omorâţi dar n-a fost aşa. Ei au fost protejaţi. A
atunci, cel în cauză, supărat şi atins în amoru propriu, s-a întors la
ceilalţi şi au plecat. Astfel a eşuat încercarea de a-l executa. fost un mare congres bisericesc în care tata le-a garantat că nu vor fi
Mai vreau să spun despre tata cum a protejat el integritatea pedepsiţi iar cei ce au fost arestaţi în primul val au fost eliberaţi. Deci
Ardealului şi cum a protejat biserica. El a fost deputat sinodal de Deva, cât a rezistat ca putere, ca efectiv, i-a protejat pe preoţi.
începând din 1911. A fost în permanenţă, şi în timpul regimului austro- Llvlu GROZA
M IH A II DE HOHENZOLERN - „situaţia economică are cauze politice’ (aş fi dat exemplul Cehiei unde
s-au dat legi care nu pot fi încălcate); „acolo unde e minciună, nu va
profesor Honoris Causa al putea fi libertate”; „fiecare politican luptă împotriva răului din ţară, dar
Universităţii Babeş Bolyai parcă fiecare luptă pe cont propriu”. Aceste fragmente mi s-au părut mai
interesante decât discursul propriu-zis al Regelui, cu această ocazie.
- urmare din nr. 683 - Prof. Andrei Marga a mai amintit faptul că iniţiativa acordării premiului
La intrarea în clădire s-a auzit o lozincă: „Vrem conducător cu frică a aparţinut Facultăţii de Istorie şi Filosofie şi a fost votată în unanimitate
de Dumnezeu". Cred că a fost mai degrabă spontană decât regizată, de Senatul Universităţii.
aplauzele încetând în mare parte în acel moment. Oâmenii strânşi la A urmat discursul (laudatio) al prof. Toader Nicoară rectorul Facultăţii
intrare nu au depăşit ca număr 150, fiind în covârşitoarea lor majoritate de Istorie şi Filosofie. Dumnealui a precizat că această perioadă istorică
de vârsta a treia. Pe mine acest moment m-a impresionat mai mult decât e una „a revizuirilor, analizelor, a restauraţiei adevărului, a relecturării
ceremonia ulterioară pentru că am avut ocazia să-l văd pe rege de la textelor istorice, a revizuirilor ştiinţifice" a vorbit despre reconcilierea
mai puţin de doi metri, fiind o experienţă deosebită pentru un simplu naţională, despre meritele monarhiei constituţionale şi ale fiecărui rege
student. din istoria noastră - amintesc meritele lui Carol li în opinia domnului
După intrarea în Aula Magna, ceremonia s-a desfăşurat astfel: Mai decan: „prosperitatea economică şi culturală ale lui Mihai I” - „rezistenţă
întâi un moment muzical cuprinzând pe lângă interpretarea cântecului la totalitarism, la comunism, onoare, demnitate”. De asemenea a vorbit
„Gaudeamus Igitur” (specific ceremoniei) şi „Deşteaptă-te românei”, apoi
de ajutorul dat de Familia Regală în constituirea Univesităţii Babeş Bolyai
un imn închinat regelui (ambele la început cerute de statutul oaspeţilor). - inaugurarea a avut loc la 31 ianuarie - 3 februarie 1920 participând
Seria discursurilor a fost începută de rectorul UBB, prof. Andrei Marga. Regele Ferdinand I, Regina Maria, Casa Regală. Casa Regală a făcut
Dumnealui a subliniat „profilul puternic al Regelui Mihai”, atitudinea atunci o donaţie de 400.000 lei pentru întemeierea Institutului de Istorie
acestuia hotărâtă, împotriva falsificării alegerilor comuniştilor imediat după Naţională în 1930 a avut loc o nouă vizită a suveranilor, inclusiv a
al Doilea Război Mondial, împotriva colectivizării forţate faţă de întârzierea voievodului Mihai. Atunci i s-a decernat Reginei Maria titlul de Doctor
desprinderii de comunism, după '89, pentru integrare în structurile Honoris Causa, ulterior Regele Ferdinand primind acelaşi titlu.
occidentale. De asemenea a citat câteva cuvinte din discursurile Dan V. TRUFAŞ, student Cluj Napoca
anterioare ale Regelui (din ultimii ani): „tranziţia nu justifică mizeria”; - va urma -
A MAI APUS 0 STEA Cine poate angaja un om...

Cine poate angaja un om harnic din satul Hălmagiu, sănătos, are 52
Vestea trecerii în neant a venerabilului înţelept profesor
de ani, poate lucra în orice domeniu ca muncitor necalificat, poate exe­
Victor Isac, am aflat-o abia azi 06.05. a.c.. cuta orice lucrare. Nu este pretenţios, este un om cu bun simţ, soţia
Presimţirile mele umane le motivasem redacţiei, obsedat de este pensionată, au un copil de 16 ani, la şcoală. Cine vrea să-l angajeze
faptul că în nr. 678 / 03 - 09.04 a.c. nu reuşisem să mă hrănesc
poate să-i scrie pe adresa: localitatea Hălmagiu, str. Câmpul Tisei, nr.
sufleteşte cu înţelepciunile sale. 4, judeţul Arad. Redacţia vă mulţumeşte dacă-l ajutaţi pe acest om. Nu
Pesimismul mi s-a accentuat parcurgând finalul „editorialului" va face mofturi, veţi găsi un om muncitor şi fidel. I.P.
la ultima pagină citind rubrica „Mare zvon" pe care mi-am însuşit-o
din punct de vedere al conţinutului în felul meu de a fi şi a gândi I" RE FLECTlT ÂdTa cente
faţă de unii semeni ai mei. Dumnezeu i-a mai dat puterea ca în
numerele 679,680 şi 681, să-mi mai fie înţelept profesor pământesc | 1. După ce le-ai tăiat aripile, degeaba laşi păsările
să zboare!
cu lecţiile: „Atitudinea politică şi guvernul Năstase"; „Războiul din
Irak - Eră nouă în istoria omenirii"; „Hristos n-a înviat de două ori"! I 2. Asemeni unor oameni, şi peştii sunt foarte...
învăţăturile teologice emană că Dumnezeu îi cheamă la El pe cei I creduli!
care-i iubeşte mai mult şi sunt nevoit să îmbrac această consolare. , 3. Nu toate oglinzile au aceeaşi „părere” despre noi! !
I 4. Plajele mărilor sunt adevărate „cariere" de... bronz! d I
Convins profund că sunteţi de acord cu mine că „a mai dispărut
o stea” din constelaţia pământească, consider că redacţia ziarului | 5. Defectele umane - „hrana" zilnică a scriitorilor satirici. I
„Călăuza noastră” a pierdut o „luminoasă stea", prin tot ceea ce I 6. Nu toate vorbele spuse despre o persoană sunt... bârfei ■
luminează ea. Doamne, ocroteşte-i sufletul său înţelept cum se ' 7. Fiecare se crede mai deştept, mizând pe faptul că totuşi, e •
| cineva mai prost decât el! |
cuvine, consolează prin îngerii tăi cei mai buni pe cei rămaşi îndoliaţi
şi veşnic întristaţi. | 8. Deşi toată viaţa a fost „strâmb”, şi el a ajuns în lumea celor i
Nemurire eternă dincolo de neant celui trecut la „cele veşnice" „drepţi"!
I 9. Păsările, cântătoare dau concerte fără... atestat! I
care rămâne totuşi de neuitat.
Dumitru AMĂRĂZEANU I 10. O mână spală pe alta şi totuşi, amândouă rămân murdare! I
ioan PRODAN _j