Page 5 - Calauza_2003_685
P. 5
aflat în slujba tuturor oamenilor
ÎN MUNICIPIUL BRAD, INIŢIATIVE DEMNE DE URMAT!
Cu ocazia “Zilelor Munici ales brădeanului de rând care are ale a d m in is tra ţie i lo cale , influenţe asupra vieţii munici
piului Brad", amplă manifestare în sfârşit o hartă a'oraşului său, una componentele vitale ale statutului, piului... Adevărate enciclopedii
cultural - artistică şi de civilitate, vii, lucrările ar putea să ofere un
de afirm are adm inistrativă, de exemplu viu de urmat de către
CMfeltA .OCAt
punere fn valoare a bogatelor MUL 4 MAC toate aşezările - oraşe, municipii.
tradiţii brădene, tradiţii care pot Altfel întâlnim situaţii în care
colabora la câştigurile de azi ale o a m e n i re p re ze n ta tiv i în
m unicipiu lui de la p o a le le administraţie nu ştiu de cele mai
Zarandului, au fost prezentate şi m ulte ori ce a m a i'ră m a s în
două lu crări de m axim ă picioare în aşezările lor sau câţi
necesitate a unei aşezări care se STATUTUL locuitori cuprind anumite unităţi
resp ectă , resp ectiv: Statutul MUNICIPIULUI BRAD administrative.
municipiului Brad şi Strategia Rugăm pe d-na primar
locală de dezvoltare durabilă a prof. Livia Fum urescu să ofere
muncipiului Brad 2000 - 2004. 2003 cadou tuturor colegilor primari din
Editate de Consiliul Local şi judeţ şi altora din ţară câte un set
din aceste două lucrări extrem de
Primăria municipală Brad, cele
do uă lu crări cu prind d a te şi care le oferă cele mai importante componentele economice, oame- utile şi civilizate de continuitate
informaţii extrem de utile celui informaţii despre organismele vii nii de vază, iniţiative cu bogate istorică a aşezărilor, de actua
litate şi în viitor, din Transilvania.
care vizitează municipiul şi mai
O POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ adunat o sumă mai mare l-a evacuat şi nici nu a mai găsit loc de muncă
să se angajeze.
încă din anul 2000 am dorit ca prin intermediul ziarului ‘‘Călăuza" Al doilea caz l-am văzut în anul 2002 - 2003 cam la 1 km de Izvorul
să-mi fie cunoscută o poveste cu o întâmplare adevărată, una petrecută Decebal, mai exact după podul de peste Mureş. De la aproximativ 50 m,
în anul 2000, iar a doua în anul 2002 • 2003. Cei ce nu au văzut, poate în partea stângă a căii ferate se face o baltă unde se şi pescuieşte, iar pe
cred că este o poveste pescărească sau vânătorească, iar cei ce au lângă baltă o pădurice. Eu trecând pe cărarea de pe lângă calea ferată
văzut, cred că au rămas tot aşa uimiţi ca şi mine. dinspre Deva spre Mintia tocmai când se lăsase întunericul, de acolo de
în anul 2000 un cetăţean de etnie română, a dormit toată iarna sub pe cărarea de pe calea ferată am văzut un foc în pădurice dar mi-a fost
cerul liber. Aceasta s-a întâmplat cam la jumătatea şoselei dintre Deva frică să mă duc să văd cine este la foc. M-am dus numai dimineaţa dar
focul nu era stins de tot. Era jar că te puteai încălzi de la 1 metru. M-am
şi Mintia, mai exact aproape de restaurantul Izvorul Decebal. De la
uitat de jur împrejur, dar nu am văzut pe nimeni. Era o urmă pe zăpadă
Restaurantul Decebal peste calea ferată lângă capătul sterilului, unde
cândva a fost instalat un buncăr metalic care şi în prezent este. care ducea spre desiş. M-am dus pe urma aceea până unde am dat de
nişte bagaje (sacoşe cu alimente şi îmbrăcăminte). A doua zi m-am dus
De câte ori veneam de la Mintia la Deva după cumpărături treceam
în pădure şi am găsit o femeie în jur de 35 - 40 ani, care se încălzea
pe acolo pe la buncăr să văd dacă nu a îngheţat şi l-am întrebat de ce
lângă foc şi mi-a spus că e cu bărbatul său la pescuit la copcă.
nu are locuinţă, şi el mi-a răspuns că întreprinderea l-a dat în şomaj, şi Grigore GONZA
din şomaj nu i-a ajuns să-şi achite cheltuielile la bloc şi după ce s-a - va urma -
ll'« |W « M |.‘W| " ijl'V
CUM AU MURIT MOŢA ŞI MARIN ? ‘Aşteptâi
Moţa şl M arin vor rămâne nedespărţiţi în pomenire, după cum în
calendarul creştin au rămas pentru vecie Sfinţii Petre şi Pavel. Drumul
Legiunii .Arhanghelul Mihail", trece prin mineiuri româneşti încrustând - urmare din pag. 1 -
cu cruci roşii zilele de popas spiritual şi de adâncă meditaţie, iar 13 Vă trimit şi dvs. un articol al unui mare ziarist al “Adevărului" de Arad,
ianuarie este una din aceste zile. care compară odiosul şi ostilul guvern (şi regim) cu al lui Sadam. Dar eu
Ion. I. M oţa s-a născut la 5 iulie 1902, în casa protopopului Ion cred că e mai odios acest regim pentru că în Irak nu au ajuns oamenii să
Moţa, luptător naţionalist şi răspânditor de cultură românească. între se sinucidă, să se arunce în fântâni, sau de pe blocuri, sau înaintea trenurilor
cum au ajuns românii conduşi de aceşti tirani care vor să .eradicheze"
abecedar şi cărţile de citire, buchisea articolele din .Libertatea", foaie
sărăcia, luând postura de miel blând şi nevinovat şi nu fac nimic, nu vor.
românească editată de părintele Moţa în orăşelul Orăştie.
Are bani pentru cei necăjiţi şi mai ales pentru pensionari numai cât
Perioada anilor de şcoală coincide cu cea mai glorioasă perioadă
confiscă pe la vămi, pe la centrele alimentare (numai dl Cristian ă, ă, ă, ă,
a închegării spiritului românesc în hotarele vechii Dacii, când intelectualii
Popescu).
transilvăneni şi-au afirmat nealterata lor apartenenţă românească, în
Nu vor, şi aşa cum a scris dl Tabuia, cât or fi tiranii la putere, nu vor
Imperiul Habsburgilor, în confruntarea cu puternicul şovinism maghiar. face nimic...
Atunci a cunoscut Moţa pe scriitorii ardeleni despre care avea să scrie Vom mânca promisiuni de la Bruxelles în loc de carne de miel. Din
mai târziu: .Ziaristica ardeleană n-a cunoscut ceea ce se cheam ă acest odios război nu ne vom alege decât cu încurajări de la Bruxelles. Se
zâzanie de partid şi a fost ferită de profesionalismul fără suflet al ziarului va face rasism cu românii după trei luni, le anulează paşapoartele şi-i
modem". Era firesc, deci, că având aceste antecedente să-şi exprime bagă în puşcărie, că vor să meargă la părinţii sau fraţii lor, atât...
credinţa de luptă de mai târziu: .Noi nu facem şi n-am făcut o singură Doamne ce m-am bucurat de flerul d-lui Crişovan .care presimte"
zi în viaţa noastră politică... Noi avem o religie, noi suntem robii unei ceva... Dă-i Doamne, cu cât mai repede cu atât mai bine...
credinţe". Această credinţă nu era o “mistică oarbă", cum au încercat Ne-a distrus, ne-a vândut, ne-a urgisit.
Fură apartamentele de la săraci ca să-i facă la domnul acela de se
să o prezinte răuvoitorii.
- va urma - holbează la bucureşteni, şi-i preamăreşte în continuare (şi ăştia de aici, pe
Articol preluat din „Cuvântul Românesc”, nr. 20 noi) pentru a-i face 50 milioane salariu...
Ştiu că nu vor mai fi aleşi (cu sondajele de mie la sută?!?) nu mai ţine
şi se răzbună pe poporul urgisit. Dar vor rămâne cu vilele, cu conturile, cu
OBÂRŞIA SECUILOR Şl CEANGĂILOR maşinile de lux. Numai legi şi ordonanţe bombă, dinamită în capul românilor
urgisiţi dau. Ce ne mai facem un an şi ceva încă, nu-i mai putem suporta şi
ESTE DACO-ROMANĂ! aşteptăm previziunea d-lui Crişovan.
-va urma -
- urmare din pag. 1 -
Aşa se explică faptul că de-a lungul istoriei secuii au avut o atitudine lăcaşuri de rugăciune, sau să ia parte la slujba religioasă oficiată de
ostilă ţaţă de regalitate, grofii şi magnaţii maghiari. Dacă ar fi să amintim bisericile existente, in aceste condiţii, numeroşi români au renunţat la
numai războiul ţărănesc a lui Gheorghe Doja -1 5 1 4 sau participarea lor credinţa strămoşească, îmbrăţişând religia papistaşă. înaintea primului
la campania lui Mihai Viteazul. Ambiţiile guvernanţilor unguri au fost război mondial, în zonă nu exista nici o şcoală secundară sau profesională
întotdeauna mai mari decât posibilităţile lor de realizare. După cum s e ' românească, în schimb funcţionau 55 de şcoli superioare ungureşti. S-a
ştie încă de la începuturile aşezării lor în pusta m aghiară, ungurii ajuns, aşa cum constata Balogh Pal în cartea sa: "N EP FA JO K
cuprindeau doar câteva zeci de mii de suflete, tocmai de aceea s-a MAGYARORSZAGON" (Etniile din Ungaria) Budapesta 1902, că în mai
încercat, de-a lungul istoriei pe toate căile m aghiarizarea populaţiei puţin de 50 de ani au dispărut prin maghiarizare, peste 200 de comune
autohtone. Nu e de mirare că secuii sunt consideraţi maghiari, din mo româneşti din ţinutul secuiesc. Aşadar românii maghiarizaţi sunt în realitate
ment ce s-au debitat enormităţi şi mai mari, precum originea maghiară a secuii de azi, “ramura cea mai nobilă a poporului ungar”, nu-i vorbă au
ceangăilor din Moldova. După aşezarea lor în SUD-ESTUL Transilvaniei, existat şi printre români numeroşi „cozi de topor”, cum a fost cazul lui
secuii nu au fost asimilaţi de populaţia băştinaşă cum ar fi fost normal - Ceciu loan. Acesta a avansat până la gradul de maior, şef al statului
din contră ei i-au deznaţionalizat pe românii din zonă prin: religie, şcoală, major al cehului Kohoutech Ludovic, ajuna la rândul lui, conducătorul
administraţie şi armată. Iniţial secuii colonizaţi în Transilvania, îl dispreţuiau revoluţiei maghiare din 1848 sub numele de Kossuth, Lajos, Czecz lanos
pe episcopul catolic şi primeau Sfintele Taine de la episcopii ortodocşi, - fostul Ceciu - a comandat armata maghiară, care a reprimat cu brutalitate
ca urmare Papa Grigore al IX-lea intervine, la 1234 în privinţa fidelilor mişcarea revoluţionară de la 1848 din Transilvania, înecând în sânge
care părăseau catolicismul, îmbrăţişând ortodoxismul. Mai mult, Sinodul satele româneşti.
din Buda, din 1299, le interzice românilor să-şi zidească biserici ori alte (va urma)
CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT E 6f t r w a i . - M E H 3 OAMENILOR
