Page 6 - Calauza_2003_685
P. 6
( (pc&ggoCo) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oam enilor 3 °°)
LOCUITORII HUNEDOAREI ÎNTRE Minorităţile etnice au fugit d e pădure şi munte (barbarii se speriau de
duhurile rele). în 1862 aflăm că tot pe lângă Hunedoara se află Mânerău
MIT Şl REALITATE şi Hăşdat şi Păroasa. între 1667-1695 pentru satele de vale revine în
medie cam 24-29 de familii, ceea ce înseam nă un total de cca 4.500
- urmare din pag. 1 - de suflete care îşi legau existenţa de târgul Hunedoara.
Din păcate, din aceste vremuri preistorice daco-gete şi daco Judecând structura etno-confesională trebuie să precizăm că
române, singurele izvoare sunt doar cele arheologice şi etno-folclorice. aceasta este extrem de săracă, aproape nesemnificativă. întreaga
Hunedoara ca O P ID U M este am intit încă din 1415. Probabil că populaţie este creştină, de rit ortodox. Dar în rândul elitelor (cnezi şi
organizarea sa ca oraş se leagă de sfârşitul secolului XIV. în fapt, voievozi) se înregistrau catolici şi la cetate unde se aflau oşteni de
numele său apare şi mai demult, din 1265, sub denumirea de Hungnod. pază (sârbi pe care i-a adus cu el lancu de Hunedoara -1 6 oşteni care
Prezenţa oamenilor nu a fost negată de nimeni. Se vede rolul pe care şi-au luat neveste românce romanizându-se). Se mai păstrează urme
l-a jucat bogăţia de fier a zonei care a dat oamenilor hrană. Primele din familia Rădic la Răcăştie şi Peştiş. De asemena, un maghiar, la
ştiri scrise despre populaţia rom ânească a oraşului au fost datate din cetate iar pe lângă ferăriile de pe Valea Cernii, în calitate de iobagi, 85
1512 în registrul de socoteli al domeniului Hunedoara în care sunt de ţigani.
consemnate pentru O P ID U M U L cu acelaşi nume 196 de familii - adică Hunedoara şi ţinutul ei se vor păstra curat româneşti şi vor evolua
9 8 0 de suflete. D up ă num e, toţi cei 9 8 0 sunt rom âni care se demografic destul de lent.
îndeletniceau cu munca în ateliere, târgoveţi, meseriaşi, ţărani iobagi, Dacă în 1512 erau în oraş 980 de suflete, în 1600 erau cca 1120
ţărani liberi, ce se ocupau cu tăierea lemnului, cultivarea viţei de vie de suflete, iar în 1700 circa 1375 de suflete. în 1850 când avem primul
şi producerea de băuturi alcoolice, creşterea vitelor şi altele. Din nişte recensământ, sunt consemnaţi 1875 de români, 284 maghiari, 86 de
urbarii ale vremii aflăm că în jurul Hunedoarei gravitau 35 de sate. ţigani, 30 de evrei şi 25 de bulgari, germani şi armeni (la Topliţa ca
Acestea se aflau pe Valea Cernei, a Petacului, Zlaştiului şi în creierul familiile Tausch şi Schramer), în total 2.300 de suflete. O monografie
munţilor Poiana Ruscăi. Pe lângă acestea mai erau satele de pe Valea austriacă din secolul XVIII (1780) precizează că în comitatul Hunedoara
Nandrului (Josani), Peştişu Mic, Peştişu M are, Buituri (care îşi trage erau puţini unguri, majoritatea locuitorilor o formau românii.
numele de la Bait-Voicu), Zlaşti, Groşi, Arăneşti, Teliuc, Răcăştie, Secolul XIX se caracterizează sub aspect demografic printr-o
Nădăştie, Hăşdat şi altele. Toate aceste aşezări au gravitat împreună accentuată politică de maghiarizare începând cu epoca tereziană care
cu Delarul (G helari) spre H unedoara şl sunt locuite de români. a făcut primele colonizări cu secui în satul Răcăştie, unde au fost aduşi
grăniceri şi apoi în ţinutul Haţegului. De asem enea cu acelaşi scop al
PREFECTUL SERAFINCEANU RUGAT maghiarizării românilor din părţile Hunedoarei, Devei şi Cristurului au
SÂ OFERE O CASĂ PĂRĂSITĂ UNUI fost colonizate între anii 1900-1905 cinci sate de ceangăi maghiarizate.
Ceangăii constituie şi o problemă pseudo-ştiinţifică. Unii lideri UDMR
PETRILEAN CU 11 COPII susţin că ceangăii sunt maghiari doar pentru că sunt de confesiune
catolică. Nimic mal fals. Ei sunt români, după cum susţine ceangăul
- urmare din pag. 1 -
Martenaş.
Aici la Petrila sunt numai munţi de piatră, nu avem unde munci
- va urma -
chiar dacă doresc să muncesc eu şi soţia şi unii copii care au vârstă de
majorat, care sunt mal mărişori, căci pe V alea Jiului nu avem unde
munci. „GUVERNANŢII TAC CA C.... ÎN
Dragă redacţie, vă rog frumos şi foarte mult a ajuta şi familia mea, IARBĂ!”
să interveniţi pe lângă domnul Prefect de la judeţul nostru, Hunedoara,
să-mi aprobe o casă familiei mele, din cele o mie de case pe care le are - urmare din pagina 1 -
pentru cei din V alea Jiului aşa s-a anunţat la radio. Cu o pensie de 3,5 Nu ştiu de ce judeţul Hunedoara este atât de neluat în seam ă şi
milioane, 13 persoane trăim în sărăcie şi lipsuri de hrană şi îmbrăcăminte
neajutorat, ori avem noi conducători care nu ştiu conduce judeţul? Doar
şi încălţăminte, oricine poate calcula pensia m ea pe 13 membri ai familiei
Hunedoara este judeţ sărac, dar nici guvernanţii nu vorbesc, tac ca c...
mele. Şomaj nu ne dă la fetele care au 18 ani, deoarece legiuitorii spun
în iarbă, nu vorbesc de Hunedoara. O are Hunedoara a furat ţara?
că eu am pensie mare, dar el, legiuitorul, dacă ar fi el în locul meu, tot
O are aici sunt toţi cei corupţi? Nici vorbă. O are cinenradus draci la noi
n-ar putea trăi. îi dau lui pensia m ea şi familia m ea să trăiască el cu 13
în ţară? O are de ce nu se construieşte o fabrică de textile, de confecţii,
membri pe 30 de zile cu 3,5 milioane de lei, Aşa fac şi ăştia ca să le
de încălţăminte în ţară, un combinat? Nu parcul „aracilor”!
rămână lor economiile şi drepturile populaţiei, toţi, aproape toţi sunt Ţara au furat-o cei care conduc, mai ales ţărăniştii, care pur şi
hoţi ca şl doctorii. Eu plătesc pentru doctori lunar şi când merg la doc
simplu au distrus-o. Jum ătate din furturi sunt plimbările în alte ţări,
tor, se mai. uită să dau bani.
să-şi aducă cunoştinţele şi rudele să cumpere întreprinderile din ţară,
Dacă vrea Domnul Prefect poate face pentru familia m ea o excepţie
să dea amărâţii afară din serviciu. Au furat băncile cu tot ce au avut în
să ne ajute cu o casă m are la 13 persoane cu o grădină şi ceva pământ
ele, cu banii poporului, şi amărâţilor de ţărani care au lucrat un an să
să lucrăm, chiar dacă e nevoie de renovări, eu şi soţia o reparăm,
tină un porc sau un viţel şi banii i-au pus la bancă, să aibă de
cunoaştem zidărie, o tencuim, facem noi reparaţiile. Dorim să lucrăm
înmormântare, când nu vor mai putea lucra, sau să ajute vreun copil.
pământul pentru a avea şi noi de unde ne câştiga hrana, o roşie, o
Au venit hoţii şi i-au furat.
varză etc.
Suntem o familie mai diferită, cu necazuri, suntem mulţi şi de aceea Acum toţi guvernanţii şl-au trimis în fiecare judeţ din ţară rude, nepoţi
de-al lor să dea oamenii din serviciu afară, să-şi aducă rudele lor. Şi pe
şi sărăcia e m are în familia m ea. V ă rugăm dragă redacţie, cât şi pe
Domnul Prefect al judeţului Hunedoara să ne ajutaţi cu o casă din cele cine dau afară? Un muncitor care nu are pe nimeni sus-pus şi nu are
cu ce să-i hăituie pe cei cu burdlhaniile mari căci bieţii oameni nu mal
o mie pe care le-a avut pentru necăjiţii din Valea Jiului.
Vă mulţumesc mulţi Dum nezeu să vă ajute şl pe dumneavoastrăl au ce le duce, căci abia îşi duc greul vieţii, al familiei. La fel cei care de
la Revoluţie şi-au vândut tot ce au avut de la părinţi, au vândut ba chiar
şi cerceii din urechi şi au deschis câte o prăvălie şi a m ers bine. Acum
PREMIILE DE FIDELITATE „ CĂLĂUZA" spun că sunt corupţi şl fac afaceri, vor să scoată banii de la el, să
refacă ţara. Au distrus-o ei cu plimbările şi acestora le dau câte o amer.^ i
y ! PENTRU LUNA APRILIE de ordinul zecilor de milioane încât nu-şi mai revin dol-trei ani că nu au
cu ce să plătească vânzătorii. Aşa ajută guvernanţii ţara! Pe noi, bătrânii
- urmare din pagina 1 - pensionari ne-au strangulat de tot cu scumpirile lor. Acum după ce
P rem iile d e 10 0.00 0 de lei: Dl M in ea Ion - Călan; D na C u rtean ne-au adus din alte ţări lăcuste, droguri, SIDA, aer poluat, vor să ne
M arla A n g ela - Peştişu Mic; Di M lrce a Llviu - Deva; Dl B arna- ducă în America flămânzi şi bolnavi, goi, desculţi.
R adu A drian - Hunedoara. Mal vezi la televizor am ărâte de fete care au o frunză tn faţă şi
Premiile constând într-un abonam ent la „Călăuza noastră" pe gaura de la... fiind goală şi joacă la nesfârşit parcă să nu le vedem şi
luna iunie; Dl N ed elea Iu lian • Brad; Dl Ig re ţ Io nel - Dupăpiatră; Dl noi bătrânii. Unde sunt baladele frumoase, doinele din poporul nostru
S ecară G h eo rg h e - Vulcan; D na D o b re an O lim p ia - Simeria. român? Auzi numai cântece în alte limbi. O are cei care vin la noi în ţară
Premiile constând într-un pachet de cărţi sau reviste; Dl B ltan de ce nu cântă româneşte, de cântă în limba lor? Este o vorbă din
N lco lae - Aninoasa; D na U zu n S ara - H unedoara; Dl S u m an u bătrâni: „Acoperă-ţi ruşinea că te m ănâncă porcii”.
R ăzvan - Ghelari; D na B arab a ş V e ro n lc a - Petroşani; Dl V aslu Am ajuns o ţară săracă din ţară bogată şi frumoasă. Unde sunt
D aniel - Săliştioara; Dl O p rea A n to n io - Brad; Dl S asu Felix - Deva; aleile cu trandafiri din Combinatul Siderurgic Hunedoara? Am fost la
Hunedoara, chiar l-am văzut pe fostul director al Combinatului pe stradă.
dl T e a c o e V asile - Hunedoara; Dl O co lişa n O llv er • Simeria; Dl
Am stat în loc şi m ă uitam cum îşi luau muncitorii din cap pălăria şi în
R ad V lorel - Cerbia.
general şi femeile şi-l salutau. Oare, că a fost om rău îl respectau aşa?...
Cu acest prilej îi felicităm pe toţi participanţii la concursul de
D ar acum, când trec aceştia pe stradă nu se mai uită nimeni la el, doar
fildelitate şi le dorim mult noroc pe viitori
atât că în gând îi înjură.
Premiile în bani pot fi ridicate im ediat după data de 10 iunie de
Românie, ţara m ea
la redacţie sau pot (în urm a solicitării dvs) să vă fie trimise prin poştă,
Unde-i bogăţia ta?
la fel şi premiile în cărţi.
Au furat hoţii tot din ea
Premiile constând într-un abonam ent la ziarul „Călăuza noastră"
Te-au lăsat friptă şi goală
pe luna iunie, vor fi expediate acasă, cu banderolă
Şi pe noi în ea, cu boală.
L C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN O E P E N P E IV T A F IA T ÎN S L U J B A T U T U R O R Q A M E N U -O a .
