Page 6 - Calauza_2003_686
P. 6

DL TEODOR MĂRGINEAN DIN SIMERLA                       Domnule ministru al muncii, acum mai nou spuneţi că faceţi corelări
                                                          la pensii, eu cu câtva timp în urmă am avut trecut pe cuponul de pensii
       CERE DEMISIA MINISTRULUI MUNCII ŞI                 50.000  la care scria recorelare, eu după părerea mea spun că este o
        PROTECŢIEI SOCIALE,  MARIAN SÂRBU                 minciună gogonată fiindcă 50.000 nu corespunde nici la compensare
                                                          după cât de mult aţi  mărit taxele şi preţurile.
                      -  urmare din pag.  1 -
                                                             Domnule ministru al protecţiei sociale, eu prin corelare înţeleg altă
        Domnilor,  în  campania  electorală  aţi  promis  protecţie  socială  dar   formulă şi cum? Dacă un coleg de-al meu care a lucrat de la muncitor
     ne-aţi minţit domnilor. în anul 2000 deşi aveaţi salarii destul de mari şi
                                                          până la funcţia de maistru în grupa I şi are o pensie de 5-6 milioane lei,
     încă nu eraţi bine votaţi v-aţi dublat salariile, iar la populaţie în 2001  aţi   iar ca recorelare atâta să am şi  eu fiindcă sunt drepturile mele.
     triplat taxele şi preţurile, iar în 2002 aţi dublat preţurile şi impozitele, iar   Domnule  ministru  al  muncii,  mă  aşteptam  de  la  dvs  să  anulaţi
     dvs v-aţi mănt salariile, iar în 2003 ne-aţi triplat impozitele.
                                                          calculele ilegale cu procentul de 130% şi să fie calculate cu procentul
        Domnilor,  ne-aţi  luat  votul  prin  minciună,  regret  că  v-am  votat,   normal  de  pensii,  dar  nu  aţi  făcut-o,  domnule  ministru  al  muncii  eu
     minciuna are  picioare  scurte,  domnilor.  Domnule  ministru  al  muncii  şi   v-aş  ruga să vă  daţi demisia.  Cu asemenea  practici ştirbiţi  prestigiul
     protecţiei sociale aţi afirmat în gura mare că vor fi salarii şi pensii între
     1.500.000  şi de la 35.000.000 în sus, adică unii se scaldă în bani iar alţii   partidului din care faceţi parte,  iar la noile alegeri, electoratul o să fie
     nu au ce da la copii  de  mâncare.  Eu  ca  un  pensionar bătrân cu  multă   nevoit să se îndrepte spre alte partide.
     judecată v-aş întreba dacă  această  formă  sau  metodă  este  hoţie  sau
     nu? Căci după părerea mea spun cu toată convingerea că este hoţie ca   VALERIU BĂRQĂU POFTIT LA
     la drumul mare.
        Domnule ministru al muncii şi protecţiei sociale v-aş mai întreba, de   „CAFENEAUA LITERARĂ” DIN PITEŞTI
     ce nu daţi drepturile băneşti la pensionari pentru că văd mai nou că v-aţi   '   îndrăzneaţă revistă „Cafeneaua literară”  apărută de câteva luni  1
     apucat  să  sponsorizaţi  din  banii  pensionarilor,  „Surprize,  surprize”!?   |  la Piteşti, sub conducerea poetului Virgil Diaconu a pornit o anchetă  |
     Domnule  ministru  al  muncii  şi  protecţiei  sociale,  de  când  aţi  intrat  la   .  extrem de necesară: „G eneraţia '80 la m aturitate” . In numărul 4 al  .
     guvernare aţi făcut numai greşeli, ţinând cont de cât au fost  de diferenţiate   I  respectivei reviste sunt publicate (paginile 4 şi 5) răspunsurile poetului  I
     pensiile din aceeaşi grupă sau categorie, la care dvs trebuia să micşoraţi   ■  V aleriu  B ârgău,  unui  dintre  scriitorii  care  s-a  form at  în  epoca  ■
     această diferenţă. Dar dvs aţi făcut tocmai invers cum în primăvara anului   I  optzecistă  şi  a  publicat  un  volum   dedicat  acestei  generaţii  -   I
     2001  când  aţi  făcut  prima  compensare  aţi  făcut-o  greşit,  şi  cum?  Aţi   I  „G eneraţia '80 p recursori şi urm aşi” , având un altul în pregătire:  I
     compensat  cu  5%  şi  cu  7%  adică  cei  care  au  avut  4.000.000  cu  5%   ^„G eneraţie şi creaţie” .   I.P.   J
     calculat le-au mai revenit 200.000 lângă cei 4.000.000, iar la cel care au
     avut 1.500.000 cu procentul de 7%, calculat la cei 1.500.000, le-au mai   COPIII ROMÂNILOR NU MAI AU NUME DE SFINJI!
     revenit  100.000 lei.  Ce aţi făcut,  domnule  ministru? în  loc să  micşoraţi
     diferenţa între pensii, aţi mal mărit-o,  regret că v-am votatl  Să vorbim puţin despre educaţie
                                                                          -  urmare din pag.  1 -
     I           CÂINELE  Şl  EUROPA                        Părinţii ne obligau duminica sau de sărbători să ne ducem la Biserică.
     '                -  urmare din pag.  1 -            Astăzi foarte rar când mai vezi vreun tânăr la biserică. Măi Ioane, copilul
                                                         nu-l  duci  la  biserică?  Cum  să-l  duci  când  numai  la  opt  ani,  merge  la
     |   Totuşi nu  pot să trec sub tăcere această ciudăţenie pe care voi
     ■  încerca în cele ce urmează să vă explic.         discotecă, iar pe uliţele satului când te duci, şi auzi vocabularul acestor
     I   Fiind  posesorul  unui  paşaport valabil  pentru  spaţiul „Shengen”,  tineri,  îţi  vine  să  îţi  iei  lumea  în  cap  şi  să  pleci.  Vezi  măi  că  te  aude
     I  am făcut şi în cursul anului trecut e escapadă în Europa Occidentului,   bătrânul acela!  Dă-I în haia... a mea, să nu asculte!
      respectiv:  Ungaria, Austria, Germania,  Elveţia şi Franţa. Nu pe banii   ■  înainte când ne duceam  la şcoală,  dimineaţa ne punea învăţătorul
     I  mei ci pe cheltuielile ginerelui meu, care anual împreună cu fiica mea   să  spunem  Tatăl  nostru.  Acum  nu  ştiu  dacă  vreun  copil  mai  ştie  vreo
                                                         rugăciune.  Buna  purtare  face  foarte  mult  şi  pentru  copil  dar şi  pentru
     |  mă vizitează şi  la plecare mă urcă în maşina lor şi aţă la casa lor, în   părinţii lui.  Aşa  că se discută  şi  acum în  ziare despre educaţie,  dar de
      Landul Baden-Wurttenberg.  De data asta am fost însoţit şi de bravul
                                                         educaţia sexuală. Nu se discută cum trebuie să te porţi în familie sau în
     |  meu „Lache” un câine de companie, rasa Metis de talie mică. Pe când   societate. Aici, principalul vinovat este şi ministrul Cultelor, care ar trebui
     i  ne aflam în drum, încă pe teritoriul Austriei, la un moment dat ne-am   prin presă să se mai ocupe de acest tineret şi despre educaţia religioasă.
     1  oprit ia un restaurant ca să mâncăm ceva, deoarece ni s-a făcut foame.  Am mai observat un lucru: când sunt botezaţi, copiii nu mai au nume
     |  După ce am servit mâncarea mi-am adus aminte şi de câine, rugând  de sfinţi cum era odată:  Gheorghe,  Petru,  llie,  Niculae. Acum au nume
     ■  pe  patron  să  ne  servească  cu  ceva  de  ale  gurii  şi  pentru  „Lache”.
                                                         numai din filmele alea erotice.
     I Curios patronul se interesă politicos, cine anume este „LaChe"? Aşa   încă despre un lucru să mai vorbim: la televizor toată ziua arată cum
     I  se numeşte câinele meu, spusei eu. „Şi unde se află acum?” întrebă  să-ţi îngrijeşti părul, dinţii etc., dar niciodată nu arată o ţărancă cum perie
      el.  în  maşină.  „Atunci,  aduceţi-l  aici  în  sală”  sugeră  cu  solicitudine   vaca, cum îi spală coada, cum trebuie curăţat ugerul când o mulge ca să
     I patronul  restaurantului  şi  continuă:  „după  cum  puteţi  observa  la   fie laptele cât mai curat!
     |  picioarele fiecărei mese se află câte o farfurie anume pentru servirea   Să mal vorbim despre minciună. Cazul meu concret. în fiecare zi ne
      patrupezilor ocazionali. Putem oferi zilnic 3 feluri de specialităţi după   spunea învăţătorul:  „Băieţi,  să mergeţi în fiecare  duminică la  bisericăl”
     I  gustul  şi  pofta  lor” .  Ofertă îmbietoare.  La  aşa  ceva  nu  se aşteaptă.  Lunea  ne întreba:  „Aţi fost la  biserică?” Toţi am  răspuns,  da.  Eu eram
     ■  îndată  l-am  adus  pe  „Lache”  în  sală,  unde  s-a  ospătat  conform   mare, pe clasa a Vll-a. Mă întreba: „Ciorogarule, ai fost la biserică? Dar
     i  tabietului european. Aşa cum stă bine unui novice al societăţii canine   ce Evanghelie s-a citit?" Eu nu ştiam fiindcă nu am fost, am minţit. A luat
     |  cosmopolite, ce să comentez. Asta-i viaţă, ăsta-i trai, trăiască „mondo-   liniarul şi mi-a tras la palmă de mi s-a umflat palma. „Să ştii că nu te-am
     .  canne”.  Ai  bani  plăteşti  şi  astfel  chiar şi câinele  devine  „herr-hund”.  bătut că  nu ai ştiut lecţia,  te-am  bătut că ai  minţit”.  Aşa că  nu  ar fi  rău
     I  După sejurul din Germany am revenit în Hunedoara, aici într-o dalbă   să-i învăţăm pe copii să nu mai mintă, că nu e frumos.
     I  zi de primăvară,  mi-a venit chef să beau o bere.  Zis şi făcut,  aşa că
                                                         făcute, pe care sinceră să fiu, o aşteptam  să vină într-o zi.  Era nor­
      împreună cu „Lache” ne-am înfiinţat la berăria patronată de către firma
     |  „Gudea” situată în centrul vechi al municipiului. Vigilentul patron, zărind   mal,  lipsa  unui  bărbat  o  face  pe  fem eie  să  ia  căi  foarte  încurcate
     |  pe  „Lache",  lângă  mine,  m-a  întrebat  curios,  al  cui  este  câinele?  uneori.  Mă  enerva  foarte  tare  că  era  prea  ataşat  de  javră,  iar  de
     1  Bineînţeles că am afirmat că eu sunt stăpânul lui. Luând la cunoştinţă   când mă cunoscuse pe mine, câinele se linguşea tot tim pul pe lângă
     |  de acest fapt,  patronul  mi  s-a adresat cu  un ton categoric că nu  mă  fusta  m ea.  Eu  nu  prea  pot  suferi  câinii,  d ar  ca  să  nu-i  displac
     ■  serveşte cu nimic atât timp cât „Lache” se află în  incintă.  Ce era să   stăpânului, m ă prefăceam  că-m i place javra.
     I  fac?  Am  executat  de  îndată  porunca  şefului,  scoţând  pe  intrus  din   -  Vai ce câine dresat aveţi,  îi  spuneam ,  iar câinele tot cu botul
     I  sală,  după  care  am  fost  servit.  în  tim p  ce  sorbeam  licoarea  lui  pe lângă fusta mea. M ă gândeam  că-i anim al şi nu-l prea băgăm  în
      G am brinus,  m i-am   rem em orat  întâm plarea  cu  câinele  meu  în   se a m a ..
     I  restaurantul din Austria şi câtă diferenţă, chiar discriminare se practică   Nu aveam  de unde să-ştiu că acest câine era foarte obişnuit cu
     |  la  noi,  faţă  de  acelaşi  patruped!  De  aici  mi  se  trage  presimţirea  că   corpul  fe m inin.  A vea  o  ca să   fo a rte   frum o a să ,  vilă  adevărată,
      existând  încă astfel de oameni  la diferite  niveluri, ca acest patron şi   îndepărtată de lum e, fiind într-un loc retras de unde se dărâm aseră
     |  ca Băsescu şi mulţi alţi duşmani de moarte ai  bieţilor câini va trebui   m ajoritatea caselor, construindu-se în  locul lor case frum oase.
     |  să ne luăm gândul de la Europa -  nu vom pupa până-n hău Occidentul   Locuia  pe  aripa din  spate  a  casei,  partea  din  faţă fiind  practic
     •  şi comunitatea de acolo.                         nelocuită, pustie, după cum  m i-am  dat seam a după ce am vizitat-o.
     L ______________________________________________________________ I
                                                         ‘Am  servit m asa, am băut, ne-am  sim ţit foarte bine toţi trei, căci javra
           Au apărut în „Călăuza”                        era nedespărţită de noi.
                                                            După un tim p,  când deja m ă aşteptam , îm i  zice: -  Du-te jos în
            DRAGOSTE CU CÂINELE LUP
                                                         dorm itor şi  fă-te com odă,  bagă-te  sub  cearşaf că vin  şi  eu îndată.
      (0 mărturisire cutremurătoare de pe patul de spital)  Rex m ergi cu doam na, mai zise el câinelui care nu-l urm ă şi răm ase
                     -  urm are d in  pag.  1 -          să  se  gudure  pe  lângă  m ine.  Am   intrat  în  dorm itor,  câinele  după
        După ce l-am cunoscut, m -a invitat de câteva ori la cofetărie, la   m ine.  Am  încercat să-l dau afară,  dar n-a fost chip.  Am  început să
     plim bare  prin  oraş.  Avea  tot  tim pul  cu  el  un  frum os câine  lup.  Era   mă  dezbrac sub  ochii  sticloşi  şi  holbaţi  ai javrei.  Imi  pândea  toate
     foarte  bine  dresat,  ceea ce  aveam   să  rem arc  m ai  târziu.  Mai  bine   m işcările  cred,  observa  şi  m işcările  m uşchilor  de  pe  corpul  m eu
     nu-l.m ai cunoşteam   nici pe el,  nici  pe javra lui.  frum os.  Nu  vreau  să  m ă  laud  dar  mulţi  bărbaţi  ar  um bla  în  lim bă
       în una din zile îmi propune să ne întâlnim  la el acasă. îm i spusese   după mine...
     că nu  este căsătorit şi  eu  nu  am  ezitat atunci  să  răspund  invitaţiei  (va urm a)
       CĂLĂUZA N O A S T R Ă - SÂPTÂM ĂNAL  INDEPENDENT AFLAT  ÎN   SLUJBA TUTUROR  OAMENILOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11