Page 7 - Calauza_2003_693

xiPLgLWAi iijji» JUVUI'JNJII-WLWP'J .-Uj'.h1-■ hjihuiui | ii> n n p q ^ m n E a M B H p v iW M | R i^ p a M ip H ip iiM L
l o a ( ^ 0^ P 3^ ? w axB.gQffdS00 Săptămânal independent aflat in slujba l^urQjf^menilpr^^Sg2g a ^ ^ >

- urmare din pag. a 6 -a - Domnilor „reprezentanţi ai guvernului în teritoriu",
în ultima vreme am făcut mai multe intervenţii scrise la organele Lucrările de reparaţii şi conservare executate la Gorunul lui Horea
competente - dar fără rezultat - în care am pledat pentru o intervenţie de la Ţebea în ultima jumătate de secol, nu s-au făcut cu suficientă
rapidă, pentru ca Gorunul de la Ţebea să nu piară înainte de vreme, răspundere din cauza grabei, a fondurilor insuficiente şi a materialelor
pentru că acest arbore istoric - relicvă a unei păduri seculare, ce de proastă calitate. Datorită acestui fapt, în urmă cu câţiva ani, starea
dăinuia prin aceste locuri în urmă cu peste 400 de ani, un impresionant acestui arbore-monument a început să se înrăutăţească - degradarea
exemplar al speciei sale Quercus robur - a intrat demult în legenda lui accentuându-se până în prezent - deşi, de atunci, mulţi dintre cei
locurilor, sufletul localnicilor fiind legat de existenţa sa prin sentimente cu putere de decizie în conducerea judeţului Hunedoara au trecut pe
profunde. la Ţebea dar nu au observat nimic deosebit ori... nu au vrut să ob­
în acest context, amintesc pe marele patriot român Vasile Goldiş serve!
care scria: „La acel bătrân înţelept, mulţi au mers să ceară sfat şi să Biserica cu tricolor, cu pereţii crăpaţi din cauza trepidaţiilor produse
ia suflet şi totdeauna Gorunul lui Horia le-a dat gând şi suflet...” datorită traficului intens de pe şoseaua din vecinătate, are nevoie de
Sub coroana lui foşnitoare se adunau sărmanii satelor din jur, ca reparaţii urgente, atât în interior cât şi în exterior.
lângă o făclie dătătoare de speranţe, la umbra iui se rugau Domnului Reflectoarele care altădată creau pe timpul nopţii o ambianţă
să le uşureze traiul plin de umilinţele unei servituţii mai mult decât deosebită în acest loc de reculegere şi rememorare a unor mari
apăsătoare, impusă de mai-marii nobilimii din ţinut, iar fragmente din evenimente istorice, au dispărut şi ele, creind o impresie jenantă pentru
coaja zgrunţuroasă a Gorunului, rupte şi ascunse cu grijă sub cămaşa cei care poposesc aici in pragul înserării.
aspră de cânepă, le purtau cu sfinţenie la piept, în dreptul inimii, ca Cât despre Gorun, cămaşa de beton care îi proteja trunchiul este
pe cel mai de preţ talisman. crăpată în toate direcţile, bucăţi întregi din ea s-au desprins şi au
Aceste fapte nu sunt simple poveşti cu iz sentimental; ele sunt căzut, iar prin golurile produse pătrund ploaia, zăpada, variaţiile mari
relatate de către scriitorul maghiar Gaşpar Armin în lucrarea sa Kâpek de temperatură, distrugând pe două fronturi, din interior şi din exte­
az egykori Zârandvarmegye (Ţinutul Zarandului, chipuri din trecut) rior, arborele secular.
tipărită la Cluj în 1912. Dacă în cel mai scurt timp nu se iau măsuri hotărâte şi concrete,
Marele nostru istoric Nicolae lorga a văzut în Gorunul lui Horea GORUNUL lui HOREA de la ŢEBEA va deveni doar o amintire, aşa
de la Ţebea, un „simbol al vieţii îndărătnice care însufleţeşte acest cum amintiri au devenit şi alte monumente de pe teritoriul ROMÂNIEI;
neam al nenorocului şi suferinţii..." mă gândesc la CETĂŢILE RO M ANE de la ROŞIA M ONTANĂ,
De fiinţa arborelui legendar de la Ţebea este legat pentru veşnicie, M U N TE LE de SARE de la S LĂ N IC -P R A H O V A iar în judeţul
numele celui mai de seamă dintre conducătorii marii răscoale ce a Hunedoara, BUZDUGANUL de la ZEICANI, CLOPOTUL bisericii -
izbucnit în Apuseni la anul 1784. monument din STREI ori jefuirea cetăţilor din Munţii ORĂŞTIEI.
în preajma gorunului se întâlnea Horea cu moţii din Zarand pentru Revenind, GORUNUL de la ŢEBEA se degradează şi sub ochii
a se sfătui, miercurea, când cobora din munţi la târgul de săptămână autorităţilor locale care nu intreprind nimic pentru salvarea lui de parcă

GORUNUL LUI HOREA ÎN PERICOL DE MOARTE

de la Brad şi joi seara, când se îndrepta din nou către casă. Aici s-au intenţionat s-ar dori ca acest martor fără glas, al zbuciumatei noastre
pus la cale - împreună cu Cloşca, Crişan şi ceilalţi „căpitani" - cele istorii, să dispară o dată pentru totdeauna, după ce, generaţii întregi
patru călătorii ale lui Horea la Beci (Viena) - ne spune acelaşi Gâspar s-au perindat prin faţa trunchiului său şi s-au închinat în amintirea
Armin şi tot aici s-a oprit de fiecare dată, când revenea din capitala martirilor de la 1784 şi 1848, înfiripând speranţe.
imperiului, pentru a împărtăşi fraţilor săi de suferinţă, nădejdile şi Situaţia Gorunului de la ŢEBEA a fost semnalată şi în presă dar
îndoielile pe care le purta în suflet. nu s-a intreprins nimic din partea celor vizaţi, pentru salvarea lui!
De pe creanga cea groasă a Gorunului a răsunat glasul de tunet Unii chiar participă cu nonşalanţă la serbările din septembrie de
al moţului din Albac, îndemnând mulţimile să sfărâme lanţurile robiei la ŢEBEA şi stau fără remuşcări sub crengile GORUNULUI aflat în
nemiloase. prag de agonie.
Iar când marea epopee populară s-a sfârşit într-o baie de sânge, „Să păstrăm ce-i al nostru, ca pe ochii din cap!" sfătuia cândva,
prin crudul supliciu de la Alba lulia, mâna dreaptă a lui Horea a fost poetul GEORGE COŞBUC pe elevii şcolii din HORDOU; iar marele
adusă la Ţebea şi îngropată, ca o relicvă de mare preţ, la rădăcinile LUCEAFĂR al poeziei româneşti afirma hotărât că „fără cultul
arborelui care de atunci este cunoscut prin vremuri drept Gorunul lui trecutului, nu există iubire de ţară!" căci „ patriotismul... nu este iubirea
Horea şi cu acest nume, el a intrat pentru vecie în istoria neamului ţărânei, ci iubirea trecutului”.
nostru românesc. Marele istoric N.IORGA ne învaţă că „istoria este unica forţă
în anul 1922 acest arbore a fost declarat monument al naturii şi capabilă să împiedice ruina totală a tradiţiilor, prăbuşirea unui echilibru
monument istoric. Dar de-a lungul timpului, dintele necruţător al vremii social şi politic absolut necesar omenirii".
a început să atace cu insistenţă trunchiul vajnicului gorun aşa încât în Aceste „lecţii" de bun-simţ sunt mai actuale ca oricând şi ar fi
anul 1936 Prefectura judeţului Hunedoara semnala deja Comisiei normal ca ele să fie urmate cu sfinţenie într-o ţară care aspiră la o
Monumentelor Istorice faptul că Gorunul lui Horea „este pe cale de a EUROPĂ unită.
se distruge". Cu câţiva saci de ciment, fier-beton şi supravegherea unui spe­
Intrând în atenţia Comisiei Monumentelor Naturii, în anul 1944 cialist, viaţa Gorunului de la ŢEBEA ar putea fi salvată şi prelungită.
savantul Al. Borza s-a adresat Societăţii Miniere Mica din Brad, Dar nu se implică în rezolvarea acestei situaţii nici Primăria comunei
solicitând sprijin material pentru conservarea Gorunului de la Ţebea BAIA de CRIŞ - care are obligaţii în această direcţie, conform
dar condiţiile de atunci nu permiteau o soluţie concretă, definitivă. Ordonanţei de Urgenţă nr.228/2000 privind protejarea monumentelor
De aceea, în primăvara lui 1950 de soarta acestui arbore istoric - nu se implică nici conducerea Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane
ajunge să se intereseze chiar primul ministru Petru Groza. Ca efect - care a uitat că în juddţul Hunedoara mai există şi alte obiective
al acestor preocupări, la 23 mai 1950 Consiliul de Miniştri cere Comisiei istorice în afara celor dacice şi romane - nu se implică nici Direcţia
Monumentelor Istorice să stabilească măsuri care să ducă „la pentru Cultură Culte şi Patrimoniu.
conservarea Gorunului istoric de mare valoare tradiţională pentru Ţara Materialele necesare ar putea fi obţinute prin sponsorizări, căci
Moţilor..." avem în judeţ şi fabrică de ciment şi producători de fier-beton!
Este trimis la Ţebea arhitectul Moisescu pentru întocmirea unui ■ Trebuie să existe doar persoana care să fie preocupată de
deviz în urma căruia se vor demara lucrările de reparaţii, executate - rezolvarea problemelor de la ŢEBEA. Nu se poate ca GORUNUL de
după unele informaţii - sub supravegherea profesorului-sculptor Radu la ŢEBEA să dispară, datorită unei cumplite indiferenţe. Ne-ar blestema
Moga-Mânzat de la Liceul „Avram lancu" din Brad. generaţiile care vin din urmă!
Ulterior, pentru a sprijini uriaşa creangă pornită din trunchi, care Gorunul de la ŢEBEA este parte din istoria noastră milenară, pe
continuă să trăiască în ciuda intemperiilor vitrege, a fost construit un acest tărâm transilvan, atât de jinduit de neprieteni!
suport de susţinere din beton armat, sub forma unui pilon T iar Gorunul îmi exprim convingerea că acest document va ajunge pe masa
a fost declarat „arbore ocrotit". Dv. de lucru şi că veţi găsi timpul necesar şi soluţiile cele mai potrivite,
De-a lungul timpului, el a fost cântat în doinele rapsozilor anonimi pentru rezolvarea în bine a sorţii arborelui istoric de la ŢEBEA în aşa
din Apuseni, poeţii i-au închinat versuri, semeţia lui simplă dar fel, ca în septembrie, la Serbările lancului, Gorunul să fie „îmbrăcat”
impunătoare fiind imortalizată în numeroase fotografii şi filme, ce au în haină nouă şi protejat de vicisitudinile vremii, aşa cum se cuvine.
ajuns până în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, acolo unde Cu toată speranţa din suflet, sem nează această scrisoare
vieţuiesc mlădiţele acestui pământ binecuvântat, cu nostalgia ţării- deschisă, un împătimit de istorie.
mamă în suflet. BRAD, 4 IULIE 2003 IOANPÂRVA

CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂ PTĂ M Â N A LIN PEPEN D E^ I^S LU ilB A TU TU R O B OAMENILOR