Page 3 - Calauza_2003_699

l . .
09 D
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
Eveniment editorial c o p ilă rie . P oezia ne face m ai b u n i,/n a i
îngăduitori şi mai umani! în schimb, epigrama,
prin statutul ei aparte de inteligenţă concentrată,
D-l lo a n P ro d a n a publicat la E ditura avea to tu l neavând încearcă să îndrepte relele şi defectele din jurul
„C ălăuza v.b.” , volumul „Elixirul speranţei”. Ca nimic şi nimic, având nostru printr-o fină ironie şi prin zâmbet!
la orice eveniment editorial, i-am adresat câteva totul!" - Ce se s c rie m a i g re u : o poezie sau o
întrebări: - „ Veţi organiza epigram ă?
- C um vă s im ţiţi în calitatea o ficia lă de o la n s a re a v o lu ­ - Poezia se naşte dintr-o dată în „creuzetul"
s c r iito r, a u to r a l v o lu m u lu i „ E lix ir u l m u lu i tip ă r it la minţii noastre; trebuie doar transpusă pe hârtie.
spe ra n ţe i"? editu ra n o astră? S crie re a unei e p ig ra m e n e c e sită m ultă
- Nu mă consider încă un scriitor, mai e - încă nu vă pot „transpiraţie” mintală, puţină sare şi piper, iar
mult până „departe"! Totuşi, apariţia acestui ră sp und e, ab ia am miere cât mai multă ca să fie... „adulată”!
volum de poeme, mi-a adus în suflet o mare timp de pus întrebări! - A v e ţi câteva m a nuscrise gata pe n tru
bucurie! Vă voi ţine la curent, tipar. Ce vă îm piedică să le p u b lic a ţi?
- Care este cre zu l D u m neavoastră ca dar nu... electric!
poe t? - C e e s te p o e z ia p e n tru D v s ? D a r - Banii! Asta-i cea mai mare problemă! Ei
- Am să vă răspund printr-un citat dintr-o epigram a? m-au îm piedicat şi până acum! Deşi dispun de
scrisoare a Marelui Eminescu către Veronica - Pentru mine, poezia este ceva divin, după bani „cu grămada”, sponsorii au grijă doar de
Micle: „Dumnezeu nu-i în cer, nu-i pe pământ, cum a scris şi prietenul Ionel Drăgănescu pe fotbalişti, nu se-nghesuie să ajute şi literatura
Dumnezeu e în inima noastră. Un om poate coperta cărţii. M-a prins în mrejele ei încă din - Vă m ulţum esc. Ion PATRUOCHI
Cum se vând pă rţile comune din o rg a n iz a re a şi fu n c ţio n a re a c u m p ă ra re , în p re z e n ţa
cadru1 clăd irilo r colective? asociaţiilor de proprietari, există notarului, toţi locatarii titulari ai
specificat faptul că schim barea p ă rţii co m un e re sp e ctive să
Solicitarea unuia sau a mai b o xe c o m u n e , b a lc o a n e etc, d e s tin a ţie i s p a ţiilo r cu a ltă notifice, pe bază de sem nătură,
m ultor m em bri de a achiziţiona tranzacţia este posibilă nu numai destinaţie decât cea de locuinţă, acordul privind înstrăinarea.
spaţii ce reprezintă părţi com une pentru locatarii din apartam entele s itu a te în clă d iri co le ctive , se în m o d fire s c , e s te
ale co n d o m in iu lu i re p re zin tă învecinate, ci pentru toţi cei care p o a te fa ce nu m ai cu a c o d ru l o b lig a to rie e x e cu ta re a u lte ­
deja un fa p t o b iş n u it pen tru d om iciliază în im obil. In cadrul p ro p rie ta ru lu i c lă d irii sa u al rioară a m odificării în C artea
a s o c ia ţiile de lo c a ta ri / H otărârii guvernului Rom âniei nr. a so cia ţie i de p ro p rie ta ri. Este Funciară, în scriin d u -se noua
proprietari. Indiferent dacă este 400 / 2003 prin care se aprobă necesar aşadar ca, în m om entul stare de fapt.
vorba de spălătorii, uscătorii, N orm ele m eto d o lo g ice privind c o n tra c tu lu i de v â n z a re /

fA U INTRAT ÎN M O N ITO R U L OFICIAL
p c p a s u ţ i
AL ROM ÂNIEI
• Legea nr. 304 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor;
! cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice: M.O., n r ..
^ t u l c e a "- 551/31.07.2003.
ADEVĂRAT AMESTEC DE NEAMURI • Hotărârea nr. 867 pentru aprobarea Regulamentului privind ,
racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public: M.O.,
- u rm a re d in pag. 1 - *' nr. 559/4.08.2003. j
uim ită de-adreptul de coincidenţă: era vocea lui Drăgan Muntean, • Hotărârea nr. 899 privind stabilirea condiţiilor referitoare la j
sosită cu câteva m om ente mai devrem e decât m ine să aducă ^ aprobarea de model pentru aparatul de control în transporturile rutiere
aerul de Ardeal în inim ile tulcenilor. M -am convins din nou că pe la omologarea de tip a lim itatoarelor de viteză, precum şi a condiţiilor
lum ea asta nu este nim ic întâm plător. Pe ritm ul cântecului acestui de montare, reparare, reglare şi verificare a aparatelor de control în
interpret îndrăgit de toată suflarea rom ânească am luat drum ul spre transporturile rutiere şi a lim itatoarelor de viteză: M.O., nr. 588 /
Biserica „Bunavestire” - una din cele mai vechi şi frum oase biserici 19.08.2003.
• O rdonanţa de urgenţă nr. 68 pentru m odificarea Legii
din Nordul Dobrogei. O biserică aşezată într-un rai de flori şi verdeaţă, ^TnvgţăŢ^ânţ^UM^r^8^1995^/t^C>. rrr. 590/19.08.2003.____________
unde preotul paroh D u m itru G avrilă, îm i îngăduie un popas spre a 'j
cunoaşte viaţa spirituală şi religioasă a acestui adevărat conglomerat
de etnii, care este oraşul Tulcea. Prin vocea blândă şi înţeleaptă a ^ POLEIA ICI? ^ Către
acestui preot încep să descifrez încetul cu încetul tainele unui tărâm
pe care am venit să-l descopăr în toate ale lui. G RU PU L D E IN IŢIA TIV Ă AL p.s.d. - ULUI
Biserica „Bunavestire” fiinţează din anul 1848. Ea este aşezată - u rm a re d in p a g . 1 -
pe un loc unde, cu sute de ani în urm ă a existat o biserică veche ce De la evenim entele din 1989, în ţara noastră au apărut tot felul
dăinuia de prin prim ele secole ale C reştinism ului. Biserica de astăzi de partide, cu program e sau fără, dar toate prom iteau ca pe şablon
a fost ridicată cu fonduri din daniile credincioşilor iar construcţia ei dreptate socială, lichidarea sărăciei, îm bunătăţirea condiţiilor de trai,
s-a încheiat în anul 1854. De-a lungul vrem ii, biserica a avut m ult jil drepturi mai m ari etniilor adoptate etc.
■ de suferit din cauza calam ităţilor, îndeosebi a cutrem urelor şi a ! Mă bucur că intelectualii noştri doresc a se im plica în rezolvarea
• războaielor. Astfel încât în anul 1984, când preotul Dum itru G avrilă -* problem elor vitale ale ţă rii. D in păcate, fo a rte m ulte partide au
a venit la această biserică a găsit-o într-o stare deplorabilă. Sub ,. „decedat” în tim p, fără a se trage m ăcar clopotele la biserici.
conducerea Episcopiei Tom isului şi a Dunării de Jos s-a început ; Iniţiatorul nr. 1 al p.s.d.-ului, am înţeles că este dom nul Radu
renovarea. Ea însă a durat m ulţi ani, din 1984 până în anul 2000. î M irescu, de profesie profesor, şi invită toţi săracii să devină m em bri
Iar la ora actuală biserica este o adevărată bijuterie în spaţiul spiri- î ai partidului, dar nu precizează pe care săraci îi cheam ă.
tual al locului. Acelaşi preot ne vorbeşte despre arm onia care există u în ţara noastră sunt trei feluri de săraci:
între credincioşii zonei. „N-avem nici o m ărturie că în conglom eratul ;> 1. Săraci din cauza unor infirm ităţi m intale sau fizice, care nu-şi
acesta de etnii să fi existat vreodată discordie, certuri. Dimpotrivă, j: pot câştiga existenţa. A ceştia sunt adevăraţii săraci.
la slujbele din biserica noastră participă adeseori şi credincioşi din : 2. S ăraci din cauza lenei, boală incurabilă, pe care nim eni,
niciodată, nu i-a putut pune la o m uncă productivă (urăsc m unca),
alte etnii, fie ei iudei, m usulm ani, lipoveni etc. De marile sărbători, i*
categorie în care predom ină etnia ţigănească.
când ne ducem pe la casele credincioşilor noştri, adeseori ne deschid $ * 3. Săraci din cauza jefuirii m uncii lor, în toate felurile şi în toate
uşa şi credincioşi de la alte culte şi ne invită să intrăm şi în casa lor j tim purile.
şi să-i binecuvântăm . Ba m ai m ult, am avut şi cazuri în care 9 în cazul în care sunteţi chem aţi şi bine prim iţi, toate cele trei
credincioşi de la alte religii şi-au exprim at dorinţa de a trece la | categorii de săraci - partidul va arăta ca un ghiveci în care s-au
ortodoxism şi le-am îndeplinit dorinţa. Toate acestea arată că în ţ introdus tot felul de legum e ce se m ănâncă. D upă oferta făcută
oraşul nostru s-a îm plinit cuvântul M ântuitorului, acela ca toţi să fim ţ probabil se adună m ulţi, în special din categoria a doua, deci fără
una. Dum nezeu a rânduit aşa şi noi ne străduim ca să nu ne abatem £ viitor. Se adună, exact din aceia cărora li se aruncă oareşce firim ituri.
de la dorinţa Sa" - ne spune cu evlavie preotul paroh, cel care din | Acest p.s.d. cred că este pleasna de bici al P.S.D.-ului. Pe dl profesor,
1984, odată cu venirea sa în Tulcea a văzut şi a înţeles m ulte rosturi I după ce înregistrează p.s.d.-ul la T ribunal,'gram atica lim bii rom âne
ale lumii în mijlocul căreia el este păstorul. 8 îl obligă să folosească iniţialele cu caracter'm are şi atunci vom avea
(va urm a) § două P.S.D .-uri sau se aliază.
- v a u r m a -
- • I iti f i n lii.-ii " ! ■< - . T I I - . » 7 • — — 1
CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT ÎN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR