Page 5 - Calauza_2003_699
P. 5
w m m a m u njiwi.uwuaMiinjiL*i 'i amil'. w.'u m wu.'"»bs!w i—
* 7
e iiu L Săptămânal independent aflat în slujba tuturor, oamenilor,,,
R EFLE C ŢII A D IA C E N T E „Ceva mă face să cred că primarul Mircia
© O întâlnire nostimă: capul prostului cu ideile înţeleptului! Muntean s-a înconjurat de oameni
© N oaptea e un sfetnic bun şi în privinţa perpetuării speciei umanei
© în lumea animalelor, cangurul e cel mai mare... „pungaş"! incompetenţi şi (poate) răuvoitori...”
© A ve a o singură calitate: se pricepea foarte bine să dea „din coate”!
© L u n a de pe cer e o zeiţă cu o singură... faţă! - urm are d in pag.1 - mare folos (părerea mea), poate
© îndem nurile şefului se izbesc adesea de zidul nepăsării Având o gospodărie la ţară, doar pentru strălucirea im aginii
subalternilor! unde ne petrecem (subsemnatul şi proprii... ar fi necesare mult mai
© „P urtătorul" său de cuvânt era... gura! soţia) cel mai mult timp din an (ne multe zile şi ore de audienţe pentru
©•Prostia omenească e o sectă cu foarte mulţi adepţi! soluţionarea problem elor celor
© S ingurele lui cărţi din casă, erau cărţile de... vizită! retragem doar pentru „iernat” la năpăstuiţi şi natural, mai m ultă
oraş, dintr-o greşeală birocratică,
^ © în mrejele prostiei, mulţi îşi sfârşesc zilele! loan PRODAN^
ne-am tre z it în p rim ă v a ră cu preocupare în acest sens. Deci m-
„E ca un banc în care un ţigan e întrebat restanţe la cheltuielile com une, am dus p lâ n g â n d (e fe c tiv ) în
audienţă cu toate chitanţele la zi
după care au început să curgă
cu ce poate compara România...” penalizările, ajungând la o sumă şi aş fi vrut o discuţie tehnică (mă
(de datorii) de peste 3 milioane, cu docum entasem în p rea labil în
- urm are din pag. 1 - dom eniul respectiv) în ideea că
Domnule director, respectul ce vi-l port pentru omenia ce mi-aţi toate că achitasem la zi totul, mai apa caldă (căldura) care vine de
dovedit-o „din vremi străvechi” mă face să cred că nu e ce cred eu. Nu v-aş puţin suma com pensatorie pentru la Mintia, conţine căldura reziduală
fi mai scris dar evenimentele ce se succed în timp mă fac să scriu ceva: care com pletasem ce rerea de (care altfel ar trebui deversată în
aduceţi-vă aminte de un banc în care un ţigan e întrebat cu ce poate compara rigoare. în tim p ce am lipsit de Mureş sau degajată prin turnurile
România: „Cu un vapor, mânca-ţi-aş". acasă, a intervenit o m odificare
1. eşti nevoit să călătoreşti şi cu unul şi cu altul ca să treci marea; b iro c ra tic ă , c e râ n d u -s e c o m de răcire în atmosferă) şi deci nu
2. nu-l poţi părăsi nici pe unul nici pe altui că te îneci; pletarea unei alte cereri tip, cerere e normal să plătim mai mult decât
3. dar călătorind şi pe unul şi pe altul, ai senzaţia că îţi vine să borăşti. despre care n-am avut cunoştiinţă, costul ei efectiv - gigacaloria fiind
Am văzut la TV un cetăţean care a fost prădat de mai multe ori de un şi prin urmare, am fost taxaţi cu încasată pe bază de „indicaţii", nu
ţigan (căruia numai picioarele jegoase i le-au arătat la TV, botul lui nu) şi a suma aceea păcătoasă. Pentru că pe cinstite, şi aveam şi o diagramă
anunţat poliţia care l-a pus în libertate (ca de obicei), iar pe omul prădat soţia se afla mai frecvent la oraş, de principiu (cum se repartizează
l-au dus legat de gât ca pe un tâlhar la „miliţie”, unde „organul” (vorba lui energia calorică în procesul de
Garcea) i-a întocmit dosar penal „că a lezat hoţul". Păi un astfel de „organ” se ocupa de obicei de achitarea producere a energiei electrice
care e pus să aducă nedreptate, mai merită să fie ce este? Am văzut la TV c h e ltu ie lilo r, deci era norm al într-o centrală term oelectrică).
că ministra care nu se ocupă cu nimic („integrării" în UE) a mai „băgat cunoscând ce şi cum trebuie făcut, Foarte operativ mi-a luat jalba şi
mâna” în banii UE şi atât de dezinvolt s-a apărat. Eu am spus de mult ca e să caute să d escâlcească... A schiţa şi le-a plasat unor aghiotanţi
singurul minister ce nu-şi justifică existenţa. Atâta timp cât României la început să alerge pe la „sfinţi" de care era înconjurat şi, nici nu
„obligaţii şi îndatoriri" i se pretinde mai mult ca altora iar la „drepturi” nimic, a ju n g â n d în fin a l la un birou ajunsesem acasă, când cineva de
îmi vine rău. Fac europenii rasism cu românii, iar acum nici prin containere fantom ă în c lă d ire a C asei de la Primărie a sunat şi a transmis
sau pe sub trenuri nu se mai poate, că după trei luni, fără alt motiv, te prind Cultură unde funcţionarul i-a spus soţiei că problema nu mai poate fi
hingherii „europeni" şi te pun pe caricioplan, arâtându-ţi astfel „adevărata soţiei că poate veni cu orice hârtii
democraţie” occidentală. Când va veni dl Vădim sau regele, peste 1 an, şi aprobări că el le rupe şi le aruncă rezolvată... d a t sea m a că
M i-am
numai să-i lase o săptămână (deschizând graniţele României) pe năvălitorii la coş.
din Est, şi atunci când vor vedea potopul, vor spune: „Vă lăsăm pe voi Văzând că se îngroaşă gluma, audienţele sunt un rău necesar la
românii să mergeţi unde şi când vreţi, dar opriţi-i pe năvălitori”. Şi numai Prim ărie şi se tratează ca atare,
aşa îi putem pune la respect pe imperialiştii „europeni” de umilinţa la care e am hotărât să mă implic personal, fără a respecta normele sau regula
supus poporul român. Vom intra în NATO şi în UE (de n-ar fi mUE), iar neglijând alte treburi gospodăreşti d u p ă care se d e s fă ş o a ră o
pentru România va fi UE, dar pentru români mUE. Cu „sărut-mâna" nu mai menite să-m i com pleteze bruma audienţă - nu se dă num ăr la
ţine pentru că ne-am săturat, în loc de drepturi să ni se servească felicitări de venit (pentru traiul în „sistem de petiţie, nu se face un proces-ver-
şi promisiuni de la Bruxelles (în loc de came de mici). Scăpând de acest subzistenţă"), pe lângă mizeria de bal în care petiţionarul să semneze
regim şi guvern, nu scăpăm decât de umilinţă şi sărăcie ci şi de „felicitările pensie... A trebuit să pândesc ziua d e s p re d is c u ţiile şi s o lu ţiile
de la Bruxelles". Mai într-un ziar de al dumneavoastră, în urmă cu ani, un când dl primar Mircia Muntean are a d o p ta te (p e n tru că nu to ţi
cetăţean â-a dus la miliţie să reclame că i s-a furat bicicleta. Şeful de post programată audienţă; aici aş zice „solicitanţii” vin cu cereri scrise...)
fiind neam cu hoţul, l-a bătut pe păgubit până l-a omorât. A ajuns să-i fie că în loc de „o zi în folosul..." fără - va urm a -
mai frică de miliţeni ca de hoţi şi de criminali, deoarece împart dreptatea
cum vor ei.
- va urm a - - urm are d in pag. 1 -
( UITE POPA 1 în urma reacţiei din partea presei
Schimbăm sau nu schimbăm imnul! şi chiar a alegătorilor, vine cu alte
NU E POPA! | o rd o n a n ţe p rin ca re face
DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE! c o m p le tă ri, co re c tu ri şi c h ia r
anulări ale ordonanţelor emise an
- urm are d in pag. 1 - Marseillaise” (marseieza) cântecul terior. Adică un fel de „UITE POPA, NU E POPA!" dar guvernul face
am fo st s u rp rin s de a firm a ţia de ră zb o i al a rm a te i R in u lu i, hopa. Citez ultimele trei ordonanţe şi nu sunt singurele:
autorului a rtico lu lu i, pe care o actualul imn naţional al Franţei a Ordonanţa cu privire la obligarea tuturor consum atorilor de energie
redau textual: .Im nul naţional este fost compus (muzică şi text) în anul electrică de a plăti şi abonament la radio-TV, indiferent dacă posedă
un cântec vechi de 100 de ani. 1792 - acum 211 ani de către sau nu asemenea aparate. Electrica, cu atribuţiuni de încasator, nu
Oare nu se găseşte nim eni să ofiţerul genist Rouget de Lisle - discută şi de fapt nici nu are competenţa de a modifica o lege. La
com pună un im n a c tu a liz a t? " (1790-1836) şi a fost inspirat de sesizarea presei şi a cetăţenilor a apărut o dispoziţie ca abonatul la
Pentru a aprecia justeţea afirmaţiei revoluţia franceză de la 1789^, care
(propunerii) făcută de către domnul a abolit monarhia. „Internaţionala”, energia electrică să com pleteze, pe răspundere proprie, două
D abija," să vedem cum stau im nul proletaria tului din lum ea declaraţii (una pentru radio şi alta pentru ŢV) pe care Electrica le va
lucrurile cu imnul naţional. După întreagă a fost scris ca text în anul trim ite forului competent spre a da aprobare de anulare acestui bir
cum se ştie „Imnul” este un cântec 1871 (acum 132 de ani) de către sau poate nu. Până la rezolvare abonatul răm âne debitor. Halal
solem n, a d o p ta t ca sim b o l al poetul m uncitor Eugdne P ottier .gândire. Nu de mult a fost pusă în aplicare legea circulaţiei cu acea
unităţii naţionale de stat sau de (1816-1887), iar m elodia a fost prevedere ca sancţionarea conducătorilor auto să fie făcută pe bază
cla să . De re g u lă , a tâ t im nul com pusă în anul 1877 de către de puncte. Recent s-a am ânat punerea în executare a acestor
naţional de stat cât şi cel de clasă P ierre D egeyter un com pozitor dispoziţiuni. Apoi renumita lege privind obligarea chiriaşilor de a plăti
este un cântec care a fost compus amator. Cântecul a fost inspirat d£ impozit pe clădirile în care stau, odată cu plata chiriei. Tot la intervenţia
şi care reflectă un m om ent de elanul revoluţionar al proletariatului presei şi a bieţilor chiriaşi, s-a revenit într-o şedinţă de guvern. Faţă
răscruce în istoria ţării^Sau a clasei d in P a ris, ca re au in s ta u ra t de asemenea procedee ale guvernului, se pune o legitimă întrebare:
s o cia le re sp e c tiv e . C â n te c u l Comuna din Paris (Commune de Oare Domnul Prim Ministru nu analizează corectitudinea acestor
(poezia) „Un răsunet” („Deş- P aris) la 18 m artie 1871, fiind ordonanţe şi le semnează aşa cum semnau primarii din trecutul nu
teaptă-te române”) scris acum 155 p rim u l g u ve rn al d ic ta tu rii prea îndepărtat? La aceştia mai mergea, dar la Domnul Prim Ministru,
de ani, are ca autor pe A nd re i proletariatului din istorie. în 1889 jurist de mare calibru, nu prea se leagă. Părerea celor mulţi, chiar
Mureşanu (1816-1863) şi a fost acest cântec a fost cântat de către dacâ-s proşti, dar sunt mulţi, arfi ca d-l Prim Ministru să se debaraseze
adoptat ca marş revoluţionar de la d e le g a ţia fra n c e ză la prim u l de asemenea iniţiatori de ordonanţe mulţi dintre ei îşi urmăresc nişte
1848 care l-au avut în frunte pe c o n g re s al c e le i d e -a doua interese personale - şi să-i trim ită la acele locuri de muncă unde pot
Nicolae Bălcescu şi care au luptat Internaţionale C om uniste, fiind să-şi facă interesele fără să afecteze poporul. Domnul Prim Ministru
pentru unitatea noastră naţională adoptat ca imn al proletariatului, de cunoaşte părerea investitorilor străini care se feresc a merge în ţări
şi pentru drepturile naţionale ale către toate ţările din lume.
rom ânilor din T ransilvania. „La - va urm a - cu o instabilitate în legislaţie.
CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT ÎN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR