Page 7 - Calauza_2003_699

DO(S(SG& 0d^B o s @ @ s p g ^ 9n Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

C A S A G R O Z A . M Ă R TU R II Şl D O C U M E N T E IN E D IT E
DIN ARHIVA CASEI GROZA
R edăm m a i jo s s c ris o a re a de ră s p u n s a D o m n u lu i Dr. P e tru agravându-se tot m ai m ult şi având tem erea că m ai târziu s-ar
G roza c ă tre I.C .B ră tia n u : im pune o lege şi m ai radicală încă. A ceste silinţe însă nu exclud o
16 m artie 1945 studiere tem einică a chestiunii în toate laturile ei, - ceea ce şi
D om nule Brătianu, actualm ente facem zi şi noapte. Nu m ai avem însă tim pul necesar
Am prim it aseară scrisoarea D -voastră fără dată, referitor la de a constitui un organ consultativ sau o com isiune agrară, de a
reform a agrară, cu preţioase indicaţiuni. U rm ează să vedem în ce repeta deci experienţa unei lungi discuţii ce vor duce la rezultate
m ăsură vom putea ţine seam ă de ele în situaţia de fapt, care s-a negative.
creiat pe tot întinsul ţării şi care reclam ă o grabnică soluţie. Nu în nădejdea că tim pul va justifica necesitatea acestei operaţiuni
este vina noastră - şi în deosebi nu a m ea - că reform a agrară - recunoaştem dureroasă, pentru o pătură a societăţii noastre
n-a putut fi legiferată în toam na anului trecut şi nici m ăcar în iarna ro m â n e ş ti - s p e ră m c ă n e a m u l ro m â n e s c , cu p lu g a rii lu i
trecută. îm proprietăriţi, va face un pas înainte pe drum ul propăşirei.
Am insistat zilnic - în tot acest tim p - pentru a se realiza legal Trebuie să ne luăm răspunderea pentru legiferarea în această
această m are reform ă, care este în prim ul rând şi o im ediată m aterie. r y ,
necesitate socială, în condiţiunile obiective de astăzi. Am făcut • • J / * •' ■ ' i i / j r./p
aceasta, prevăzând că în caz con trariu plug ărim e a va deveni
(D o c u m e n t p u s la d is p o z iţia re d a c ţie i n o a s tre
neîncrezătoare şi n e liniştită şi va păşi ea însăşi la îm pă rţirea d e d l L iv iu G roza)
m oşiilor. Am oferit deci leacul precis, pentru a se preveni boala;
dar el a fost refuzat categoric, pe m otivul că această reform ă nu Din arhivele secrete ale Direcţiei de
trebuie făcută decât îm p reu nă cu P artidul N aţional-Liberal; iar
Partidul N aţional Ţărănesc, care a afişat tim p îndelungat un pro­ Informaţii Externe:
gram a p ro a p e id e n tic cu p ro g ra m u l n o stru , a s a b o ta t form al
legiferarea acestei problem e, prin dârza rezistenţă a d-lui prof. C Ă U T A Ţ I, A R E STAŢI!
H udiţă, m inistrul său de agricultură şi dom enii. Pe D -sa, de altfel, - u rm are din. nr. 698 -
l-am im plorat şi personal, în nenum ărate rânduri, să nu întârzie cu N icolae H odoş, născut la 18 aprilie 1904, în Bucureşti, fiul lui
depunerea unei atari legi, care cădea în sarcina D epartam entului Nerva şi al Alexandrinei, cu ultim ul dom iciliu în Bucureşti, str. Dionisie
său. Nu s-a făcut însă nim ic. B oala s-a declarat şi acum ni se cere Lupu nr.65, m edic. A fost m em bru în com itetul de conducere al
să o tratăm ulterior. Nu este lucru uşor şi ne dăm toată silinţa să nu organizaţiei subversive M N R şi prim co laborato r al legionarului
întârziem cu o zi m ăcar aducerea legii de reform ă agrară, situaţia Gheorghe M ânu. în 1948, a plecat cu paşaport în Franţa, iar soţia a
plecat odată cu ex-regina Elena, a cărei secretară era. In străinătate,
s-a alăturat acţiunii duse îm potriva ţării noastre de Vintilă Brătianu şi
DORIŢI SĂ-I SCRIEŢI? dr. Alexandru M oruzzi. în caz de identificare, să fie reţinut.
ION ILIESCU, preşedintele României: Ion M ânzatu, zis Nello M anzatti, născut la 5 februarie 1902, în
Palatul C otroceni, Bd. G eniului nr. 1 —3, Bucureşti. Bucureşti, fiul lui Anton şi al M ăriei, cu ultim ul dom iciliu în Bucureşti,
Tel. 021/410 0 5 8 1 ,0 2 1 /4 1 0 1199, fax 021/312 1179. strada Vasile Alecsandri, Nr. 7, de profesie com pozitor. în ţară a
Adresa de Internet: w w w .presidency.ro desfăşura^ o activitate legionară. A com pus m ajoritatea cântecelor
legionare. în anul 1947 a fugit din ţară în Austria, iar ulterior a trecut în
r Cum sunt percepute cărţile Franţa. în prezent se află în Argentina^ în străinătate desfăşoară
editate la „CĂLĂUZA”? activitate duşm ănoasă îm potriva R.P.R. în caz de identificare să fie
reţinut.
Iubite Părinte Profesor Rudeanu, V asile la ş in s c h i, fiul lui C osm a şi al Eufrosinei, născut la 17
Mi-aţi făcut o mare surpriză cu trim iterea exemplarului „ Istorie şi decem brie 1892, în com una Volovăţ, satul Burla, raionul Rădăuţi,
spiritualitate în Bizanţul tim puriif, o carte de mare valoare ce poartă şi regiunea Suceava, cu ultim ul dom iciliu în Bucureşti, str. Oltarului, nr.
binecuvântarea P.S.Timotei semnând „Prefaţă” în care a apreciat la 12. De profesie farm acist. în anul 1927, se încadrează în M işcarea
superlativ apariţia cărţii precizând că „ Părintele Profesor Dr. loan Legionară. în tim pul guvernării legionare, a fost m inistrul sănătăţii şi
Octavian Rudeanu işi înscrie cu cinste num ele în şirul bizantinologilor prevederilor sociale şi şeful Garnizoanei Legionare Bucureşti. Participă
români, care împreună îşi vor da partea cuvenită la prestigiul respectivei activ la rebeliune şi este condam nat în lipsă la 25 de ani m uncă silnică,
ştiinţe pe plan m ondial”.
Pentru mine, invocarea ce aţi făcut-o cu privire la Prof. Dr. Alex. întrucât fuge în G erm ania. în 1944, la Viena, ia parte la constituirea
Elian, este o deosebită plăcere ca cel ce l-am avut profesor de guvernului „naţional - rom ân”, fiind num it vicepreşedintele acestuia. A
bizantinologie şi mi-a fost unul din cei mai apropiaţi, profesori de suflet. luat legătura cu CIC şi a propus organizaţiei legionare crearea unui
A pre cie rea fă cu tă de M in istru l C u ltu rii, Dl. acad. R ăzvan serviciu de spionaj al acesteia care să colaboreze cu CIC prin Kurt
Teodorescu, este de asemenea, o mărturie că P.C.Voastră sunteţi chiar Auner (fost şef al servicului de spionaj germ an pentru Rom ânia). A
primul cleric cu asemenea preocupări ştiinţifice. ţinut la posturile de radio capitaliste discursuri contra RPR. Face parte
Vă felicit din suflet pentru reuşita acestei cărţi, prin care aţi arătat din statul m ajor al legionarilor din străinătate. Se află îm preună cu
că şi clerul românesc este la înălţim ea chem ării lui. fam ilia în Spania, la Madrid. în caz de identificare, să fie reţinut.
Vă îm bră ţişez pă rinteşte, t G heraslm P utneanul (va urm a)
^ ______________________________________________R ădăuţi, 26.02.2003\
V a m a i a d u c e ţ i a m in t e ?
MESAJUL UN UI GREC CE
A LO CU IT ÎN HUNEDOARA „CELE PATRU SUTE DE LOVITURI"
Cetăţeanul A. Vuţuş locuitor al m eleagurilor hunedorene, având Vă scriu despre 2 filme care mi-au plăcut întrucât aţi vorbit de IOAN
dublă cetăţenie, actualmente locuind în Grecia, venind în vizită la rudele LA2ĂR. în cartea dvs „Generaţia ‘80 precursori şi u r m a ş i- 18 mai
sale din H unedoara, m -a rugat din inim ă să vă trim it scrisoarea 1959, are loc la Monte Carlo, premiera filmului „Cele patru sute de
dum nealui pentru a aproba publicarea sa în ziarul „Călăuza noastră". lovituri” (regia F ranţois Truffant, actori: Jean Pierre Leoud, Henri
G he.Sperios Decoe). Un băiat de 12 ani, nesupravegheat şi neînţeles nici de părinţi,
Cu o ramură de măslin Nici un fel de duşmănie nici de profesori, ajunge delicvent. Intenţia lui Truffant - aflat la primul
Eu din ţara Păcii vin în ţara în care trăiesc său film - a fost să realizeze „o com binaţie de neorealism cu realism
Ridic paharul şi mă-nchin Eu din inim ă doresc pur şi sim plu şi cu sentim ente personale" (G .Solochs). în ciuda
Românilor de orice Numai pace şi progres numeroaselor sale virtuţi, autenticitate, sinceritate, capacitate de a
naţionalitate Poporului român primitor portretiza şi de a surprinde esenţialul, filmul nu reprezintă o revoluţie
Le doresc eu ca la un frate Voi fi veşnic eu dator stilistică de tipul Resmnois sau Godord.
Mult noroc şi sănătate Şi pământul acesta sfânt Introduce personajul Antoine Doinei, pe care regizorul îl va urmări
Sub drapelul libertate Voi avea mereu în gând la diverse vârste (Dragoste la 20 de ani - 1962, Sărutări furate - 1968,
Să trăiască, ca nişte fraţi Fiindcă aici în această Dom iciliul co n ju g a l- 1970) şi marchează începutul colaborării dintre
Ca şi munţii din Carpaţi ţară Truffant şi Leoud, care va deveni actorul său preferat, poate chiar mai
Libertate, pace să fie M-am născut a doua oară! mult, un fel de alter e'go al său. Premiul de regie - Cannes.
între noi să nu mai fie SIL VIU DRON - H unedoara
A.VUŢUŞ, G ruia
: CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT iN SLUJBA TUTUROR OAM ENILOR