Page 6 - Calauza_2003_701

l [JXB^o(S> Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor agC t ? & S @ g g l / ^ 0C J

S e c to ru l de p ro c e s a re e s te d o ta t cu lin ii te h n o lo g ic e
MARMOSIM SIMERIA - autom atizate de m are productivitate şi perform anţă care au perm is
5 ANI DE LA PRIVATIZARE creşterea producţiei de placaje finite de la cca. 130.000 m p în
1998 la 210.000 m p pe care estim ăm să-i realizăm în acest an.
- urmare din pag. 1 - Tehnologia utilizată este de ultim ă generaţie cuprinzând mărci
în a n u l 199 8 recunoscute în industria prelucrării rocilor naturale cum a rfi: ALPE,
M A R M O S IM a fo st . ' S IM E C , S pA , P E D R IN I, B O M B IE R I & V E N T U R I, F A E D O
p riv a tiz a tă p rin : ^ . : ~\X Achiziţiile de ultim ă oră se referă la m aşini cu com andă num erică
a ch iziţia pa ch e tulu i v ^ : ’ 7" ' m arca B R EM BAN A care pot prelucra cele m ai com plexe suprafeţe
m ajoritar de către com pania TITAN M AR S.A. Bucureşti. îm preună şi canturi.
au form at o forţă care a reuşit să im pună frum useţea şi nobleţea T o a te a ce ste a au c o n c u ra t la o b ţin e re a u n o r re zu lta te
m arm urei în ţară şi pe plan internaţional. de o se bite le g a te de - c re ş te re a p e rm a n e n tă a g rad u lu i de
M AR M O SIM îşi însuşeşte rolul de prom otor al reintegrării valorificare al placajelor lustruite şi transform area lor în produse ;
om ului cu m ediul său, ajutându-l să redescopere frum useţea şi finite (de la 45% la 73% actual, cu tendinţa către 78% la finele I
trăinicia naturii şi s-o readucă în viaţa lui de zi cu zi. 2003). j
Ca producător de blocuri, placaje şi produse din m arm ură şi - creşterea gradului de utilizare a capacităţilor existente şi i
alte roci naturale, ne-am asum at m isiunea de a reorienta clienţii im plicit a productivităţii m uncii. !
către utilizarea m aterialelor naturale în m odelarea habitatului şi - creşterea ca p a cită ţilo r de p ro d u cţie în ultim ii 5 ani cu
al spaţiului social. aproxim ativ 60 % faţă de 1999.
D in 1998, S C M A R M O S IM S A e s te titu la ru l c e lo r m ai începând cu anul 2001 volum ul vânzărilor M arm osim s-a aflat
im portante 10 cariere active de roci ornam entale din Rom ânia: pe un trend ascendent, astfel în 2001 vânzările au crescut cu 6%
-J u d e ţu l C araş Severin: • C arierele R uşchita (C ariera Veche faţă de 2000, iar în 2002 cu 33% faţă de anul precedent. De
şi Dealul lui Ionel) - m arm ură. asem enea, acest an este prom iţător confirm ând această tendinţă
- Judeţul Hunedoara: • G eoagiu şi C ărpiniş - travertin; • Alun cu o rată de creştere de 13%.
- m arm ură; • P ietroasa - andezit. D in punct de vedere al pieţelor structura vânzărilor relevă
- Judeţul Arad: • C ăprioara - m arm ură; • M oneasa - calcar m enţinerea pieţei interne ca o piaţa im portantă ocupând 50% în
m arm oreean. cifra de afaceri a societăţii.
- Judeţul Cluj: • Podeni - calcar. Piaţa ţintă este reprezentată în egală m ăsură Tle firm e de
-J u d e ţu l Tulcea: • B aschioi - gresie calcaroasă. construcţii, com ercianţi specializaţi, prelucrători şi utilizatori finali.
După o reuşită cam panie de cercetare geologică, societatea Portofoliul de clienţi ai com paniei num ără în prezent cca. 5000
a deve n it titu la ru l lic e n ţe lo r de e xp lo a ta re şi în pe rim e tre le clienţi interni şi externi.
Ruşchiţa: Dealul Maria, D ealul Plum bului Nord şi Dealul Plum bului P e n tru a ră s p u n d e c â t m a i b in e c e rin ţe lo r c lie n ţilo r,
Sud - m arm ură, cariere acum în construcţie. M AR M O SIM a dezvoltat începând de la jum ătatea anului 2001 o
C arierele aplică tehnologii de exploatare m oderne, susţinute reţea de distribuţie ce num ără în prezent 23 de centre aflate în
de dotări de cel m ai înalt nivel, care prin asistenţa personalului cele mai im portante oraşe din ţară: Cluj, A rad, O radea, Tim işoara,
calificat reprezintă cheia obţinerii produselor m iniere de calitate. Sibiu, Braşov, Tg. M ureş, laşi, Piatra-N eam ţ, C onstanţa, C raiova,
Utilizăm în cea m ai m are parte tăierea m ecanică, în trepte înalte Rm. V âlcea ş.a.
de exploatare şi fasonare în etape succesive. U rm are a investiţiilor Exportul societăţii a reprezentat 50% din volum ul vânzărilor
realizate în aceşti 5 ani, carierele dispun de utilaje perform ante în ansam blu, principale le pieţe de e xp o rt fiind: Ţ ările A rabe,
specifice exploatărilor la zi, printre care putem am inti: haveze G erm ania, A ustria, Italia, C anada şi piaţa regională (U ngaria, Yu-
Korfm an şi Fantini (din care una de subteran - unică în ţară), goslavia, C roaţia, Polonia).
filouri diam antate Fantini, D azzini, P elegrini, instalaţie m onofilo în a c e s t an M A R M O S IM a d e c la n ş a t un p ro c e s de
W ires Engineering, încărcătoare Frontale C aterpillar şi W olla, ex­ im p le m e n ta re a unui S iste m de M a n a g e m e n t al C a lită ţii în
cavator Kom atsu, autocam ioane V olvo, com presoare. Ingerson, conform itate cu prevederile SR EN ISO 9001: 2001, urm ând ca
foreze Pelegrini şi D azzini, bare de carieră etc. obţinerea auditului de certificare realizat de firm a DOS G erm ania
Extracţia şi fasonarea blocurilor de m arm ură, travertin, andezit, să aibă loc în septem brie 2003. R ealizarea acestui obiectiv va
gresie sau ca lca r u rm ăre sc s a tisfa ce re a prin ca lita te , gam ă atesta faptul că firm a noastră respectă norm ele internaţionale de
coloristică şi dim ensiuni, solicitările pieţei interne şi de export. calitate şi în acelaşi tim p reprezintă un paşaport pentru pieţele de
Lim itarea im pactului negativ asupra m ediului şi refacerea profil.
m ediului sunt de asem enea obiective în continuă atenţie. M A R M O S IM c o n s tru ie ş te un nu m e de re fe rin ţă şi este
Volum ul efortului investiţional în aceşti ani s-a cifrat la peste pregătită să facă faţă concurenţei prin calitate datorită valorilor pe
170 m ld lei d in care în p ro p o rţie de 70% au fo st destinate care le prom ovează, a potenţialului um an şi tehnologic de care
tehnologiilor de exploatare în carieră. dispune.

m iş c ă r i p e s c e n a p o l it ic a ca mecanism de funcţionare al structurii de conducere. Alianţa PD -
PNL dem onstrează eşecul acestor form aţiuni politice de a deveni, prin
r o m â n e a s c a forţe proprii, o alternativă la guvernarea României. Departe de a fi u n ,.
succes, noua alianţă este certificatul unui eşec.
- urmare din pag. 1 - în legătură cu decizia Partidului U m anist Rom ân de încetare e '" ’
rămasă în m em oria rom ânilor ca o guvernare dezastruoasă ce a costat acordului cu PSD putem spune că acţiunea PUR era previzibilă având
ţara 4 m iliarde de dolari, fapt repercutat în scăderea nivelului de trai. în vedere exprim area, în ultima vrem e, de către acest partid a unor
CDR, ediţia 2003, este o alianţă hibridă între liberalism şi social- nemulţumiri. Aceste nem ulţum iri ale PUR pot fi sintetizate astfel:
dem ocraţie m im ată. R om ânii ar avea parte, în aceste condiţii, de 1. Nerealizarea de către PUR a grupului parlam entar propriu în Senat
reeditarea jalnicului spectacol oferit de o form ulă de conducere „în şi Cam era Deputaţilor deşi regulam entele parlam entare nu perm it unui
devălm ăşie”, în care liderii PD şi PNL îşi negociază în fapt situaţia p a rtid , care nu a p a rtic ip a t la a le g e ri, s ă -ş i co n stitu ie g ru p u ri
personală viitoare, poziţii şi posturi, şi nu o ofertă de guvernare serioasă parlamentare;
pe care să o prezinte cetăţenilor. 2. PUR nu şi-a pus problem a cu adevărat a realizării program ului
Alianţa celor două form aţiuni este în avantajul preşedintelui PD, de guvernare, form ulând în schim b tot felul de pretenţii şi avantaje,
partid care îşi pierde treptat ideologia dizolvându-se în PNL. Dar, în inclusiv controlarea unor zone de afaceri şi financiare;
goana după putere, PD face şi desface liste cu viitori m iniştri într-un * 3. în ceea ce priveşte acuzele neîndreptăţite privind colaborarea în
ipotetic cabinet condus de Traian Băsescu. Program ele de guvernare plan local noi am preferat ca aceste lucruri să le discutăm la masa
contează mult prea puţin. Cât de „serioase" sunt discuţiile pentru posturi negocierilor. PUR, prin unii lideri ai săi, nu a înţeles că nu poate fi în
şi poziţii stau mărturie ameninţările cu dem isia ale celor doi lideri, Traian acelaşi timp şi la putere şi în opoziţie.
Băsescu şi Theodor Stolojan, în cazul în care m em brii din teritoriu ai Se im pune să le am intim unor lideri ai PUR că acesta nu a fost
celor două form aţiuni nu ar fi de acord cu realizarea acestui hibrid niciodată un partid parlamentar, el intrând în Parlam ent pe baza voturilor
politic. electoratului PSD. De altfel, PUR nu a obţinut niciodată în sondaje
PSD apreciază că alianţa PD - PNL înseam nă un regres în viaţa procentul minim necesar accederii în Parlam ent.
publică din România, stoparea reorganizării politicii rom âneşti în sens PSD consideră că este dreptul oricărui partid să îşi aleagă orientarea
european, pe baze doctrinare, şi revenirea la m odelul perimat, nerealist doctrinară şi politică de viitor, dar acordul cu PUR nu putea continua din
al Convenţiei Dem ocrate din România. Că noua alianţă PD-PNL este cauza noii orientări spre centru - dreapta a acestuia. PUR nu mai este
de fapt reeditarea fostei CDR stă m ărturie faptul că este construită acum partidul cu care PSD a iniţiat acordul de colaborare şi, în aceste
după aceleaşi principii politice: lipsa unei orientări doctrinare clare, lipsa condiţii, devine im posibilă continuarea colaborării guvernam entale între
unei oferte politice şi econom ice, un mesaj exclusiv negativ, algoritm ul partidele noastre.

/ C Ă L Ă U Z A N O A S TŞ , Ţ Â M Ă N A L IN jijE P E N P E N T A F L A Ţ ÎN S LU ,