Page 7 - Calauza_2003_704

C A SA G R O ZA . M Ă R TU R II Ş» D O C U M E N T E IN E D ITE
COVACI „MINCINOSUL” Şl O PLIMBARE pedepsit cu o palmă pe care, a încasat-o, a trecut, dar n-a protestat L-
CARE ERA SĂ NE COSTE VIAŢA a văzut cineva de alături şi l-a întrebat; nu protestezi? A răspuns şiret
şi calm; .Din asta iasă un palton."
Imediat după 23 august domina o situaţie confuză. Erau răsturnările
Covaci s-a însurat cu o bogată unguroaică, cu terenuri în jurul
de rigoare la nivel local. Tineri din D eva de toate nuanţele politice
Devei, verişoară cu contele Csaky, cel care a ajuns la un moment dat
redactau manifeste anunţând o eră a libertăţii, după anii de cenzură
prim-ministru al Ungariei. Era simpatică soţia lui, deşi avea un mic
strictă, militară. Se instalau noile organe administrative, într-un climat
defect la un picior. Ne primea în luxoasa lui casă, pe vremuri la colţul
mai liniştit la Deva, am spune astăzi, catifelat.
străzilor Ferdinand şi Mihai Viteazul, mai târziu Lenin, Gării etc. Curtea
Mai treceau trenuri cu militari germani, câte un motociclist rătăcit,
economică a casei era bogat dotată cu tractoare şi batoze. Mai târziu,
care, se lăsa uşor dezarmat.
când eram student, imediat după război, mi-a dat tractorul să-i ar cele
împreună cu glumeţul Covaci, fostul nostru şofer, unul mai deosebit,
40 de hectare pe care le avea în lunca Mureşului, ce-i rămăseseră
cu mult simţ al humorului, ne-a delectat copilăria cu poveştile lui
soţiei lui după reforma agrară din 1921. L-au lovit reformele noului
fantastice, pură imaginaţie, aventurile lui din Africa, bătăi cu lei, şerpi regim, a pierdut mult. l-a murit şi soţia. El continua să fie şi spre
boa pe care Ti păcălea. Urmărit de un şarpe, fugea, simţea că nu mai
bătrâneţe un povestitor care-i am uza pe concetăţenii lui. L-au botezat
poate şi l-a venit o idee. S-a oprit brusc şarpele iar omul nostru, până
.Hajduy Kovacs", pe româneşte Covaci mincinosul.
să se dezmeticească, şarpele s-a întors, a trecut pe sub ei, l-a înnodat
Aşadar, după 23 august '44, la câteva zile ne-am hotărât sâ
şi aşa a scăpat de el.
mergem la vânătoare de raţe şi gâşte pe câmpia Mureşului de la
Din ce ştiu eu, Covaci era un copil din flori; tată ungur, mamă ţărancă
marginea oraşului, cu un Flaubert cred, o armă de vânătoare cu alice
ardeleancă, româncă. Era isteţ foc. Tatăl meu l-a descoperit printre
şi păşeam agale pe câmpie. înainte de a ajunge la Mureş, auzim rafale
clăile de fân de la Băcia. l-a dat mici treburi de făcut apoi l-a înscris la
de puşti şi mitraliere. Ţinta eram noi. Ne-am trântit panicaţi, pe burtă.
o şcoală de mecanică, l-a crescut până a devenit un bun mecanic şi
şofer. Tata îl îmbrăca bine, avea obiceiul de a-i da hainele pe care nu Era un tren militar german care se retrăgea spre Ungaria, ce şi-au
găsit în fine inamicul într-o ţară pe care cu câteva zile înainte o
le mai purta el şi astfel Covaci a ajuns un tânăr fercheş, care se plimba
considerau aliată şi prietenă. Am scăpat uşor, cu emoţiile de rigoare şi
pe corso la Deva.
cu filozofări asupra imprudenţei care putea să ne coste viaţa.
Tatăl meu povestea un episod-întâm plare ce-l caracteriza pe
După ani de zile, prin anii '60, ne mai întâlneam la câte o plimbare,
Covaci. îi pedepsea aspru şi se înfuria pe cei neglijenţi, pentru greşeli
cu bătrânul Covaci, cu sclipiri vesele încă în priviri. A murit discret,
pe care până la urmă încerca să le repare. După ce Covaci a fost
dispărând astfel un personaj pitoresc din viaţa Devei. L lv iu GROZA
PE NOI, ARDELENII, NE DOARE CA FRÂJII cu limba oficială în instituţiile de stat?
Dacă nici până acum conlocuitorii maghiari nu au vrut să înveţe
EXTRA CARPATICI SUNT ÎN STARE SA NE VÂNDĂ DIN NOU! limba ţării în care trăiesc, o să o facă de acum înainte când însăşi prin
constituţie le este permis? Nu suntem împotriva păstrării şi cunoaşterea
- urm are d in pag. 1 - limbii m aterne a fiecărei entităţi conlocuitoare, dar sâ nu ne oblige pe
Puţine sunt însă informaţiile care se dau cu privire la modificările noi, naţiune de sine stătătoare şl stat unitar, să învăţăm limba etniilor
aduse legii de bază ceea ce face ca mulţi din locuitorii acestei ţări să nu conlocuitoare pentru a ne descurca în relaţiile cu ei.
înţeleagă rostul acestui referendum. Participarea la vot şi enormele P.S.D.-ul care are ca partener la guvernare U.D .M .R .-ul a aprobat
cheltuieli care se fac cu propaganda, organizarea şi participarea la vot.
şl votat acest am endam ent cerut de U .D .M .R ., pentru că are nevoie de
Informaţiile care se dau cu privire la garantarea proprietăţii, a libertăţii
voturile lor. P.D.-ul şi P.N.L.-ul care aspiră la guvernare au acceptat şi
individuale, separarea puterii judecătoreşti în stat, arestarea preventivă,
ei ştiind că dacă vor ajunge la guvernare vor avea nevoie de U .D.M .R.
prelungirea m andatului preşedintelui ş.a. sunt insuficiente pentru
U.D.M .R. -ul nu a fost niciodată în opoziţie şi nici nu va fi, întotdeauna
participarea la vot. S-a vorbit înainte foarte puţin de am endam entele
a ştiut să folosească bine şantajul pentru a-şi ajunge scopurile.
propuse comisiei de modificare a constituţiei şi care au fost respinse
Odată câştigată această cerere de folosire a limbii materne în justiţie
de parlamentari, ca exemplu: un parlam ent unicameral; reducerea
şi instituţiile de stat, extremiştii din U .D .M .R . nu se vor opri aici, cine
numărului de parlamentari, limba rom ână ca limbă oficială şi folosirea
ştie cu ce cereri vor veni în viitor? Ei nu se pot îm păca cu dezmembrarea
ei în toate instituţiile de stat.
„Ungariei Mari” şi nici cu tratatul de la Trianon prin care Ardealul -
Nici o organizaţie sau uniune a etniiloi conlocuitoare nu au cerut în leagănul în care s-au legănat pnmii prunci ai Daco-Romanilor, adică
mod special ca limba lor m aternă să fie adm isă a fi folosită în paralel cu poporul român - a fost redat celor ce l-au locuit dintotdeauna. Pe noi,
limba oficială în instituţiile de stat şi justiţie, nu au cerut autonomie
Ardelenii, ne doare faptul că fraţii noştri din zonele extracarpatice, pentru
locală pe bază şi criterii etnice în afară de U .D M .R . influenţat de
a-şi atinge unele scopuri sunt în stare să ne vândă din nou.
nepreţuiţii noştri prieteni din apus.
Acum se pune întrebarea: ce vom face noi cei mulţi care suntem
S e pune întrebarea; oare există undeva in lume o ţară în care de acord cu îm bunătăţirea constituţiei? Recunoaştem că s-au adus
locuitorii acelei ţări să nu cunoască limba ţării în care trăiesc? multe îndreptări esenţiale precum şi alinierea ei la normele europene,
Prin participarea la guvernare şi şantajul voturilor de care aveau dar constituţia nu poate fi votată fracţionat pe capitole sau articole.
nevoie guvernanţii, U .D .M .R .-ul şi-a impus multe din cererile lor, ca: Vom spune „Da" pentru m ulte problem e necesare şi bune dar
înfiinţarea de şcoli în lim ba m aternă, secţii în universităţi în limba aceasta înseam nă a accepta tot ce ni s-a impus - ni s-a băgat pe gât
maternă, iar acum au obţinut prin parlament şi să fie consfinţit prin
- sau vom spune „Nu” şi atunci nu votăm constituţia, nu votăm
constituţie, ca limba lor m aternă să fie folosită în justiţie şl instituţiile de
problemele esenţiale. M are dilemă! U .D .M .R .-ul a prevăzut-o şi s-a
^tat în paralel cu limba rom ână pe motiv că nu ştiu româneşte.
folosit din plin de ea.
Oare românii care trăiesc în Cehia, Polonia, Ucraina, Bulgaria, Ser­
Şi totuşi ce vom face? C a să nu avem pe conştiinţă un „Da" sau un
bia, Ungaria şi alte ţări ale lumii nu cunosc limba ţării unde trăiesc şi „ Nu" dat cu uşurinţă nu vom participa la vot prin absenteism?
constituţiile acestor ţări garantează folosirea limbii române în paralel
Cine şl când ne va putea da o lămurire clară??
„DOMNULE GUVERN bani pe „corn şi la p te "; b) ori averea ţării creşte cu 5% pe an şi clasa
politică fură de 10 % pe an; deci şi ţara devine mai săracă cu fiecare an;
fîfU P.S.D.”, OPREŞTE c) ori P.I.B. nu reprezintă „ produs intern brut * ci reprezintă „ proprietăţile
j£ 3 5 _ CREŞTEREA P.I.B.ULUI! individuale ale baronilor". Dacâ-mi este permis, cred că ultima variantă
este câştigătoare. în concluzie amărăştenii cer să fie oprită creşterea
r r r m l r a “ urm aro d ln P*9- * ~ ' P.I.B - ului, creştere care duce la scăderea nivelului de trai al populaţiei.
u i u m w t a ^ 0 e ş j n |ve|U| dQ ,ra, a , covârşitoare|
3) Deşi P.S.D.-ul multilateral dezvoltat anunţă cu surle şi trâmbiţe
amărăşteanulul majorităţi a populaţiei este de 14 ani în „cădere
că luptă din răsputeri împotriva teroristului nr. 1 al ţării - „corupţia",
liberă ”, amărăşteanul iubeşte clasa politică
aceasta creşte într-un an ca voinicul din poveste. C ă puterea „luptă”
ce l-a adus în această situaţie şi arde de nerăbdare sâ voteze din nou cu
ne-o dovedeşte „pachetul (de legi) anticorupţie", „parchetul anticorupţie",
P.S.D. - vezi sondajele din ultimele luni. Explicaţii sunt doar câteva: a)
etc. Paradoxul nu mai există dacă: a) ori P.S.D. se face că „luptă", e ca
ori amărăştenii şi-au pierdut toţi minţile; b) ori „sondajele” sunt şi ele
şi cum ai pune mincinosul să apere adevărul; b) ori P.S.D. „luptă" selectiv,
„corupte"; c) ori asta nu-i România ci Absurdlstan. Merg pe varianta b).
pune tunurile pe „muşte" şi vânatul cel gras este ocrotit, că el are (la
2) Deşi P.I.B. ( produsul intern brut) creşte cu 4-5 % de trei ani (adică
mână) puterea; c) ori corupţia este mai puternică decât „lupta” (şi-n acest
ţara devine tot mai bogată) cetăţenii ei devin tot mai săraci - 80% din
caz ordon: opriţi lupta,' lăsaţi în pace „corupţia" s-ar putea să moară de
populaţie trăieşte în sărăcie. Explicaţii care dezleagă paradoxul: a) ori
moarte bună). Cred că toate cele 3 variante sunt corecte. Propun ca-n
cele 16 milioane de săraci, mint când spun că sunt săraci, ei în realitate
2004 să „schimbăm luptătorii’ şl „parchetul". Mai am câteva paradoxuri
având venituri de 2-3.000 de dolari pe lună, deci huzuresc, iar conducerea
care ne mănâncă zilele, pe acestea vi le voi supune atenţiei în curând.
de partid şi de stat al P.S.D.-ului crezându-i săraci, mai risipeşte nişte
CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT jN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR