Page 11 - Calauza_2003_709
P. 11
( Săptămânal independenţ aflat în slujba tuturor oamenilor T P d J^ o Il Il )
FEM EI D E SUCCES ■ sigură de ceea ce doreşte să facă. în acest sens trebuie stabilit un
obiectiv clar pentru a şti în ce direcţie să-şi concentreze eforturile.
Aşa-num rtele fem ei ele succes, In tot ceea ce demarează trebuie să fie realistă, să-şi dea seama
care s-au încumetat să demareze o
că succesul nu se obţine peste noapte. Trebuie să-şi planifice bine
afacere cu rezultate din ce în ce mai paşii şi să aibă răbdare cu punerea lor în aplicare. E bine să existe
bune, sunt acele femei care nu se lasă
şi o planificare a etapelor de urmat pentru a ajunge acolo unde îşi
pradă visării ci care acţionează după dorşşte.
o strategie foarte bine conturată şi In jurul său să-şi formeze o reţea de cât mai mulţi oameni
controlată.
influenţi. în acest sens să caute să-şi facă multe cunoştinţe în rândul
Ce trebuie să ştie o femeie care
doreşte s£ aibă succes în propria sa oamenilor de succes, astfel încât să poată apela la ei când are
nevoie de susţinere. Să-şi facă prieteni cât mai mulţi şi să profite
afacere? In primul rând trebuie să se de experienţa lor profesională.
ghideze după instinct. Dacă simte că Ceea ce nu trebuie să uite o astfel de femeie este că în tot
poate face faţă cu succes drumului pe
C L U B care şi-l do reşte, să nu ezite să ceea ce întreprinde există şi o doză de risc. Deci ea trebuie să ştie
acţioneze în momentul în care se iveşte oportunitatea dorită. să şi rişte, şi chiar dacă intervine un eşec, ea trebuie să aibă
înţelepciunea să înveţe ce nu trebuie făcut.
MIRIAM
De asemenea e bine să pornească la drum numai dacă este
MARTOR
DESPRE IUBIRE
• Pentru ca sosul de roşii să aibă un gust excelent se adaugă
Auzi, cântă viorile zorilor! Sau poate sângele femeii tinere trezit
în el o linguriţă de zahăr şi una de muştar.
de dimineaţă, cântă. Uite, umerii ei; încerc să-i ajung şi să-i ating cu
• Când se prepară maioneza se pune de la început un gălbenuş
degetele. Ce-am adunat în sufletul meu, mai mult decât iubire? Cum
fiert şi unul crud apoi se adaugă peste ele 1 -2 linguriţe de zeamă te-am cunoscut oare? Când focul din suflet se înteţise şi nu-mi mai
de lămâie. Aceasta va ajuta uleiul să em ulsioneze rapid, umflă încăpea în piept? Când părul tău, moale mă făcea să simt noaptea
maioneza şi o face mai pufoasă. aproape. Cu viaţa ta, mi-ai dominat privirile şi m-ai făcut să mă simt
înduioşat. Da, aşa ai făcut din sufletul meu, o pată caldă şi dulce. O
• Ceapa tocată mărunt se aureşte frum os şi nu se arde în
iubire ce venea doar din sufletul tău. Venea în sufletul meu, asta ai
grăsimea fierbinte dacă înainte se pudrează cu făină. vrut tu. Şl eu la fel. Am avut voinţă şi buzele noastre au simţit acest
• Cafeaua capătă o aromă mai plăcută şi mai puternică dacă lucru, fiindcă de la o vreme, nu mai tremurau. Sărutul era doar
înainte de a o fierbe adăugăm câteva cristale de sare de bucătărie. înflăcărat şi lin şi nopţile acelea de Mai, rămân la fel de pure şi
spirituale. Ce credeai oare despre mine în acea vreme? Multe şi
• Pentru ca m azărea să-şi păstreze culoarea verde se adaugă
nimic?! Adevărul este că eu te-am privit cum aş fi privit o pasăre
în timpul fierberii 2 linguriţe de zahăr. apărută din cerul senin când nimic nu prevestea acest lucru.
Nana VEVA Poate îţi era foame, poate îţi era frig. Sau poate teamă. Te-am
văzut de departe cum treceai printre trecători cu pasul tău, egal, un
UN ffPEL UMANITAR pas ca de apă alunecătoare. Parcă păşeai printre ierburi, nu pe o
stradă înteţită de oameni. Emoţia mă sugruma că nu te voi putea
Doamna Rădulescu Zina, domiciliată în Petrila, despre care noi aştepta în locul cel potrivit. Poate ai şi obosit. Ce e strada dacă nu
am relatat în ziarul CĂLĂUZA NOASTRĂ, că are de plată peste 13 un infern de zgomote, un val al mării zbuciumate? Te-am lăsat să
milioane lei la apă, deoarece e singura din bloc ce nu are apometre, respiri şi să-ţi linişteşti sufletul fiindu-mi teamă să nu simţi răceala
a deschis un cont la CEC Petrila cu nr. 10050. Cine poate să o ajute amurgului. Se lăsase seara şi peste tot punea stăpânire noaptea cu
pentru a ieşi din necaz, e binevenit! Orice sumă de bani este^primită aripile ei. Aripi enorme gata, gata să ne acopere şi să rămânem
cu mulţumire pentru cei cu inima bună. doar noi doi împreună. Iţi simţeam mirosul părului. Mirosea cum
miroase acea floare de „Regina nopţii”. Niciodată nu m-am putut
UNDE VREM SĂ AJUNGEM? gândi că ai putea să pleci de lângă mine, să te furişezi în acea mulţime
sufocantă.
- urmare din nr. 708 - Este oare iubirea un destin? Ne-o aşază în suflet vreun doctor,
Fac parte dintr-o generaţie în care disciplina mai era la ea acasă. sau vreo altă arătare omenească? Nu există un asemenea doctor şi
Acum mi se înroşesc obrajii când aud ce vorbesc copiii, sau ce nivel de nici o altă arătare. Există doar acea privire unde licăreşte ceva frumos.
cultură au majoritatea dintre ei. Sau când văd ce obraznici sunt cu bătrânii Aşa cred eu de când port iubirea în lăcaşul inimii. Mâine dimineaţă
care le-ar putea fi bunici. Cine ne educă acum copiii? Li s-au dat toate această frumuseţe o pot vedea trecătorii. Cei ce rătăcesc pe străzi.
drepturile din lume, dar educatorii, învăţătorii sau profesorii nu au nici un ____________________________________ Mlron ŢIC
drept. Majoritatea părinţilor au „grija zilei de mâine" şi nu se mai pot
ocupa îndeaproape de copii, deci grija educării lor rămâne tot în seama ADRESA CURŢII EUROPENE A
educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor. Dar cum pot aceştia să-i
disciplineze pe copii, când nu au nici un mijloc de constrângere? Şi ne DREPTURILOR OMULUI (CEDO)
■'j întrebăm de ce se fumează în şcoli, de ce se consumă droguri şi European Court of Human Rights, Council of Europe, F-67075
băuturi alcoolice de către copii! Strasbourg-Cedex, Tel.: 33(0)388412018; 33(0)388412730; e-mail:
Am fost şi eu elev, dar atunci învăţătorii şi profesorul erau într-adevăr webmaster@echr.coe.tnt. Cererea pe care o adresaţi Curţii Europene
respectaţi. Dacă făceam vreo boacănă la şcoală, mă „altoiau” părinţii de poate fi formulată şi în limba română.
nu mă vedeam şi-l întrebau şi pe învăţător sau profesor de ce nu mi-au
dat câteva la palmă sau la fund? Şi a ieşit din mine un om cu frică de r ă m T O R n ş f C O L A B O R A T O R I I N O Ş T R I ^ " j
Dumnezeu şi cu respect faţă de profesori şi învăţători. Şi acum, la vârsta
| O A M E N I C U I N I M Ă ! j
pe care o am, mă gândesc ce bine au făcut profesorii că m-au „altoit” din
când în când. Acum numai dacă învăţătorul sau profesorul atinge un • Scrisoarea Mihaelei Dogaru din Berea, Buzău, de o mare - ca .
elev, este dat afară din învăţământ şi chiar i se intentează proces penal. I să-i spunem aşa - imensă tristeţe, dar şi de o mare putere a existenţei I
Atunci cum vrem să ne fie educat copilul, dacă cu vorba bună nu înţelege? I prin lectură, cunoaştere, antidoturi excelente împotriva suferinţei, a I
(Fie vorba între noi, dar dacă acum un copil spune că părinţii l-au „altoit”, făcut ca doi dintre premianţii ziarului nostru, respectiv dl Todor Mar-
I t'm şi dl loan Henţ din Deva să cedeze în scris la redacţie premiile I
aceştia sunt traşi la răspundere penală şi atunci de ce să ne mai întrebăm
| constând din cinci cărţi, pentru a fi trimise acestei fete minunate, i
de ce copilul îşi înjură, bate sau chiar ucide părinţii).
care aşa cum scria, n-a găsit înţelegere niciunde decât aici în 1
Nu pretind că toţi copiii trebuie educaţi prin bătaie, sunt şi copii care
înţeleg cu vorba bună, dar ce facem cu ceilalţi? Există un proverb care {Transilvania, în judeţul Hunedoara, printre minunaţii noştri cititori. Dl |
I Dumitru Amărăzeanu a venit special de la Bretea Strei pentru a i
spune că un măr putred strică toate merele din grămadă. Iceda premiul constând într-un abonament pe luna noiembrie la I
Acestea sunt doar câteva din problemele care m-au făcut să-mi pun | CĂLĂUZA NOASTRĂ, domnişoarei Mihaela Dogaru. Cărţile, |
întrebarea din titlu, dar sunt şi altele care ne inculpă pe noi înşine ca , împreună cu altele din partea redacţiei au fost expediate în aceste .
persoane. I zile pe adresa acestei inimi încăpută pe mâna unei suferinţe fără I
Obişnuim să dăm mereu vina pe conducători chiar şi pentru greşelile I margini. Dl Marc Gheorghe a plătit un abonament pe trei luni pentru I
noastre dar niciodată pe noi înşine şi la o adică cine i-a ales pe cei care
domnişoara Mihaela Dogaru. Cei câţiva zeci de mii de cititori ai ziarului
ne conduc? Nu cumva tot noi suntem de vină că am pus mecanic ştampila | CĂLĂUZA NOASTRĂ, îţi doresc Mihaela Dogaru să înfrunţi suferinţa | ‘
pe un partid sau altul? | gândindu-te că noi suntem alături de tine. Dl Todor a mai adus şi alte i
Nicolae CHIRCULESCU, Vulcan ' cărţi de acasă. Prietenii tăi din ju ru l „Călăuzei noastre" '