Page 14 - Calauza_2003_712

mm HMW
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor vs(^S€SşQQ^CB-:.

POŞTA SOCIALĂ PREMIUL DE FIDELITATE „ CĂLĂUZA noastra"
D-lul T.B.:
Fiind o publicaţie aflată în slujba tuturor oamenilor, „CĂLĂUZA
Pentru bărbaţii născuţi în 1947, vârsta standard de pensionare
noastră” înţelege să-şi răsplătească aşa cum se cuvine cititorii fideli,
oscilează între 64 de ani ( cei născuţi în lunile ianuarie-martie) şi 64 în acest sens, după ce aţi citit cu atenţie „CĂLĂUZA noastră", veţi
de ani şi 3 luni (cei născuţi în lunile octombrie-decembrie), iar stagiul găsi acest talon. Trebuie doar să răspundeţi la cele două întrebări, să
complet de cotizare - între 33 de ani şi, respectiv, 33 de ani şi 6 luni.
De reţinut că persoanele care au fost încadrate cel puţin 26 de ani în completaţi numele, prenumele şi adresa Dvs şi să păstraţi talonul în
grupa I înainte de 1 aprilie 2001 au dreptul la un spor de vechime aşa fel ca la sfârşitul lunii (taloanele sunt numerotate de la 1 la 4 sau
(egal cu un sfert din perioada de încadrare) şi la reducerea vârstei 5, după caz) să le expediaţi împreună pe adresa redacţiei. Ele pot fi
aduse şi personal. Data limită de primire a taloanelor este 10 ale lunii
standard de pensionare cu 15 ani (cu precizarea că această vârstă următoare. Cu cât trimiteţi mai multe seturi de taloane, cu atât cresc
nu poare fi mai mică de 50 de ani). Dacă puteţi dovedi că aţi fost
încadrat cel puţin 20 de ani în grupa I, atunci îndepliniţi condiţiile şansele Dvs de câştig, în urma tragerii la sorţi. Redacţia oferă în luna
pentru a vi se deschide şi acum dreptul la pensie pentru limită de decembrie următoarele premii: două premii în valoare de 500.000 lei; patru
vârstă. premii în valoare de câte 100.000 lei fiecare; patru premii constând
din abonamente la ziarul „CĂLĂUZA noastră” pe luna următoare; 10
premii constând din câte un pachet conţinând 5 cărţi sau reviste.
REPLICI
S ucces prieteni, alături de „C Ă L Ă U Z A N O A S T R Ă ” !
R Ă S P U N S U R I P E N TR U V. B Ă R Ă C E A N U
(„C ă lă u z a n o a s tră ” nr. 710) TALON NR. 1, DECEMBRIE
1. Pe cine îl urăşte lumea?_______________
DOBITOCIE CURATĂ PENTRU VORBELE URÂTE
Azi, citindu-ţi epigrama Cu alura-ţi de cotei
2. De ce credeţi că'scade populaţia României?
Te-am crezut un om normal Fiindcă judeci ca Pol Pot
Dar fiindcă mi-ai jignit mama Am să-l rog pe Doroftei
Eşti un simplu... animal! Să-ţi dea un croşeu în „bot"! Nume şi prenum e
A d resa:_________
V.B. VREA SĂ URZICILE Şl VOLUMUL MEU
MĂ-NGROAPE (apropo de „FLORI DE URZICUŢE"
expre-sla „popa tău")
Eşti un simplu ghibirdic
Iubind prea mult eşafodul Neatent la tot ce mişcă ŞTIAŢI?
Vrei să-mi curmi al vieţii rost „Florile nu-ţi fac nimic
Dar nu-mi poţi „cânta” Numai frunzele... te pişcă! Eurobarometrul Rural de la Gallup Internaţional arată că ţăranii
prohodul români au cel mai scăzut nivel de trai din Europa; peste 90 % din casele
Fiindcă eşti un... „popă prost"
I. PRODAN de la ţară nu sunt racordate la reţeaua de gaze sau canalizare, iar 90.052
de gospodării nu sunt electrificate, doar 17 % au baie sau duş, 94 % au
WC în curte şi numai 20 % au apă curentă, iar pensiile ţăranilor de la noi
R EŢETA N O ASTR Ă
sunt de aproximativ 10 euro, în timp ce ale ţăranilor din ţările membre
CHIFTELE DE CARTOFI U.E. sunt de 1500 - 2000 de euro.
Se curăţă cartofii şi se pun la fiert. După ce
se fierb bine se scurg şi se strivesc. Apoi se adaugă O M O R
ceapă prăjită în ulei şi puţină făină. Şe formează
chiftele, se tăvălesc prin făină şi se rumenesc în ulei - Care este după părerea dvs., cel mai mare
încins Se servesc fierbinţi, cu orice fel de salată. actor în viaţă?
- Oh, suntem mai mulţi!
CIUPERCI UMPLUTE
Se aleg ciuperci proaspete şi mari şi se spală. Codiţele lor se toacă - Am lucrat la această invenţie vreme de 15
mărunt. Se încinge uleiul, se căleşte o ceapă, se adaugă apoi codiţele ani!
tocate, mărar şi pătrunjel tocat. Când scade zeama din compoziţie se - Şi la ce serveşte?
trage de pe foc şi se condimentează cu piper, sare, puţin bulion şi - Am şi uitat...
pesmet. Se amestecă bine până se formează o pastă moale. Se umple
cu ea ciupercile, se aşază într-o tavă, se toarnă peste ele ulei sau - Când v-aţi cumpărat maşina asta frumoasă? Spuneai că soţul tău
margarină şi puţină apă. Se ţin la cuptor până ce scade bine zeama. dă toţi banii pe băutură!
Se servesc reci. Marla - Am vândut sticlele goale... S. PETRE
rămase. Este de asemeni adevărat că în lipsa testamentului averea
revenea familiei, adică tuturor celor supuşi unui acelaşi paterfamilias, şi
că deci era împărţită în mod egal între toţi membrii. Toate acestea erat?
foarte adevărate, dar - pentru că există un „dar” - noua orânduire nu prea
avea mare valoare practică pentru că femeia era sub tutela soţului. Mai
FEMEIA ESTE LIBERĂ SAU SE M A I AFLĂ târziu când tutela se făcu mai blândă, legea „Voconia” declara pe femei
incapabile de a moşteni prin testament. Soţia este primită în casă, dar
SUB DOMINA JlA BARBA TUL Ul> nu şi în familia bărbatului, toate bunurile ei fiind sub dependenţa lui.
Femeia - spunea Chaning - întruchipează cea mai înaltă expresie a Abia sub Justiţian se vor realiza oarecare progrese. Dreptul de
frumosului iar faimosul - ne învaţă Plafon - este splendoarea adevărului. moştenire este stabilit acum pe baza legăturilor de sânge şi de gradul de
rudenie, fără deosebire de sex. Soţii sunt străini unul faţă de altul. Toate
La vechii Romani familia este o instituţie politică. Cel mai vârstnic
membru al familiei - paterfamilias • era şeful suprem. După bunul lui plac, bunurile femeii, în afară de zestre, rămân proprietatea ei excfesivă.
dispunea de viaţa şi de moartea supuşilor săi. Ni se pare firesc ca într-o Spiritul moral creştin contopeşte averile soţilor şi le identifică existenţa.
Totuşi, bărbatul rămâne stăpân absolut a! zestrei.
astfel de societate femeia să fie sacrificată fără a avea nici un drept de a
se opune. Sub domnia luminatului Augustus, femeia îşi poate înstrăina dota
Căsătorindu-se, femeia trecea sub tutela soţului, viitorul paterfamilias. primită, bărbatul fiind doar uzufructul ei; ba mai mult, în caz de divorţ,
dacă acesta era pronunţat din vina soţiei şi dacă existau copii, bărbatul
Ea nu devenea egala lui căci stăpânul absolut nu cunoaşte egali. Soţia
era privită ca fiica bărbatului ei, fiind socotită drept sora copiilor săi. Mai avea dreptul la o şesime din zestre.
mult, paterfamilias avea dreptul să desfacă căsătoria urmaşilor săi şi Două legi - Julia şi Papia Poppea - pe timpul lui Seneca, încurajează
remăritişul. Dar copilul? Din păcate, în vechime, când femeia era socotită
chiar s-o oprească pe mireasă să-şi urmeze soţul. drept fiica bărbatului, ea nu avea descendenţi - sau era socotită ca
în privinţa moştenirii, tirania bărbaţilor era şi mai mare. Fetele puteau
fi dezmoştenite printr-o clauză generală sau printr-o simplă omisiune. neavând descendenţi. Copiii ei erau colaterali pentru ea, adică fraţii şi
Dacă tatăl nu pomenea de ele în testament, fetele nici nu aveau dreptul surorile ei. Apoi, când femeia pătrunde în casa soţului, dar nu şi în fa­
să se prezinte la moştenire. milia lui, copiii sunt străini faţă de ea, nu o pot moşteni, dar nici ea nu-i
poate lăsa moştenitori. Mai târziu, senatus-consultus Tertulian, tinde spre
Este drept că pe timpul Republicii, copiii dezmoşteniţi puteau face o
plângere - querella inofficiosi • prin care pretindeau că testamentul care progres; în lipsa fraţilor buni mama are dreptul la succesiune. De abia
îi îndepărta de la moştenire era contrariu dreptului de pietate. Este drept Marc Aureliu realizează un însemnat pas înainte; copiii pot moşteni pe
mama lor. Mai mult chiar, împăraţii Valentin şi Teodosiu cheamă pe nepoţi
că toţi cei îndepărtaţi de la împărţirea averii au căpătat, mai târziu, dreptul
de a moşteni - chiar şi fără clauză specială - o pătrime din banii şi bunurile la succesiunea bunicului lor matern. Maxim NINJA
(va urma)
c ă l ă u z a n o a s t r ă - s ă p t ă m â n a l OAMENILOR