Page 4 - Calauza_2003_712
P. 4
yw» vepşpi UlJl|iP.a|Lp!pi| sm
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor 0 0 < ‘ 90 D
AUTORITĂŢILE RĂSPUND CITITORILOR NOŞTRI
CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII HUNEDOARA, Comisia pentru aplicarea O.G. nr.
105/1999 aprobată prin Legea 189/2000. Dl. IO AN LUPŞA, preşedintele comisiei
U rm a re , septem brie, plicul cu hotărârea a amintit că ar exista posibilitatea M a rc lo a n să se a d re s e z e
scrisorii dvs adre- fiin d u -i trim is la d a ta de să îşi schim be adresa declarată Oficiului Poştal din Lupeni pentru
■ s a tă in s titu ţie i 12.09.2003 pe adresa pe care iniţial în cererea sa. a se lăm uri pe unde rătăceşte
Jnoastrăşi înregis dânsul a m enţionat-o în cererea în mod firesc hotărârea i-a hotărârea dânsului.
trată la nr. 42402/ adresată instituţiei noastre. fost trimisă pe adresa menţionată D e a s e m e n e a m ai
04.11.2003, vă trim item alăturat într-adevăr susnumitul a fost de pe ten tu l în su şi în d o sa ru l
în copie xerox, H otărârea nr. citat să se prezinte la sediul Ca depus la instituţia noastră. m enţionăm faptul că dacă s-ar fi
1073 din data de 05.09.2003 s e i J u d e ţe n e de P e n s ii a d re sa t cu o ce re re in stitu ţie i
în m od n o rm a l, P o şta
p rin ca re i se re c u n o a ş te H u n e d o a ra p e n tru a a d u ce română ar fi trebuit să ne restituie noastre în care să explice ce s-a
calitatea de refugiat d-lui M arc d o v e z i în p lu s fa ţă de c e le întâm plat şi să solicite eliberarea
loan, conform O.G. nr. 105/1999 d e p u s e in iţia l în d o s a r.L a plicul în cauză din m om ent ce la unui d u p lic a t, p ro b le m a d -lui
a p ro b a tă şi m o d ific a tă p rin m om entul la care s-a prezentat adresa înscrisă pe acesta nu mai M arc loan s-ar fi rezolvat fără să
Legea nr. 189/2000. la sediul in stitu ţie i noastre cu lo c u ia p e te n tu l. D in p ă c a te , fie nevoie de intervenţia d-stră.
D u p ă cum p u te ţi le s n e aceste dovezi, nu a făcut nici o pentru nu ştim care motiv, acest Preşedintele Comisiei loan
observa, dosarul d-lui M arc loan m e n ţiu n e re fe rito a re la lucru nu s-a întâm plat!
a fost soluţionat la începutul lunii schim barea de domiciliu, nici nu îl sfătuim respectuos pe dl LUPŞA, întocmit Adina DĂNILĂ.
„NU MA DERANJA CA TREBUIE SA-MI DAI UN EURO!” A V E Ţ I N E C A Z U R I? A D R E S A Ţ I-V Ă LA:
Curtea C.onstituţionaă de Justiţie - Palatul Parlamentului -
C E N E V A R E Z E R V A V IIT O R U L ?
Calea 13 Septembrie nr. 2, int. B1, parter - Sector 1 - Bucureşti
Dragii mei cititori, (tel. 021-3350111 - centrala)
Conştient că abordând în scrierile noastre ca autori „pesimismul",
contribuim prin aceasta la scurtarea propriului nostru destin pământesc; Sora mai mare a acestuia are o fam ilie model şi poate cea mai
mai ales că suntem mult mai obsedaţi de greşelile noastre proprii în frum oasă casă şi gospodărie din localitate; idem mama sa alături
raport cu greşelile semenilor noştri, continuăm mereu într-un fel sau de un alt ales al inimii, având prin muncă, dacă vreţi, cum se spune
altul să credem că etalăm la eliminarea din jurul nostru a tot ceea ce în term eni populari, de toate; sau dacă vreţi, cum arii învăţat noi
considerăm că nu este util de moment şi viitor. cândva în cursul prim ar (clasele l-lV) şi anume: „Cine-i harnic şi
Construind cu efortul propriu şi al m onitorizărilor financiare munceşte, / Are tot ce vrea... / Şi nu-i pasă de nim ica / Dacă-i iarna
internaţionale: „autostrăzi, drumuri şi numeroase parcuri industriale”, grea.”
nimeni nu va mai trebui să muncească în România şi astfel într-un viitor A trecut dem ult în neant şi im piegatul descris sum ar, mai ales
mai îndepărtat rezultă că ne vom plimba şi vom sta în parcuri; unii dintre că era născut în 1926. Unii dintre dum neavoastră vă veţi plimba cu
noi ne vom aplica pe noi o pancardă pe care vom scrie: „Nu mă deranja, telefericul la Cetate în Deva, mai bine zis dacă nu supăr pe nimeni,
că trebuie să-mi dai un euro!” la ruinele cetăţii, pe care poate ar fi fost mai bine s-o reconstruim şi
Asemănător acestei reclamaţii, un impiegat de mişcare a cărui apoi s-o vizităm cu telefericul. Cândva fostul preşedinte, dl ing.
greutate corporală varia între 122 şi 142 kg, îi declara unui mecanic de Popescu Stelian care a contribuit enorm la construcţiile judeţului în
locomotivă prin anul 1970, (declaraţia acestuia o reproduc, reţinând-o toate oraşele şi m unicipiile, i-a spus printre altele unui director,
textual) astfel: „Tu te poţi duce în America, că ştii o meserie; dar eu ce urm ătoarele: „pe unde m ergem, cafele bem şi de cele mai multe ori
să fac acolo, să stau în parc şi să-mi pun o hârtie pe spate, pe care să ne facem că lucrăm".
scriu: „Nu mă deranja, că-mi dai un dolar?” Regret că a trecut prem atur şi acest director în neant şi am
Mecanicul respectiv, n-a ajuns în America, mai muit, înainte de consolarea că dl ing. Popescu Stelian, trăieşte şi m unceşte cu
trecerea sa în neant, decedând pe loc în 1974 lovit d eo maşină, aceeaşi abnegaţie şi în prezent. Um anism ul şi profesionalism ul dânsului şi
soartă o avusese fiul său de numai doi ani şi opt luni. între decesul fiului al regretatului fost om de aleasă om enie Radu Bălan, de ce îl uităm,
lui şi al său, i se născuse un alt fiu care în 1974 avea avea aceeaşi nu-l pream ărim şi de nu-l glorificăm în totul şi în toate?
vârstă cu cel âccidentat mortal anterior. Acest fiu se află în prezent într- Dumitru AMĂRĂZEANU
o ţară străină necunoscută de familie, dar eu refuz să cred că se va
timp, premisele creşterii infracţionalităţii în domeniu. Astfel, dacă în anul
întoarce bogat spre a staţiona apoi toată viaţa într-un viitor parc!? (in
dustrial sau de odihnă!?) 1994 s-au confiscat 348,97 kg de heroină, în următorii trei ani s-au
înregistrat capturi cu mult sub acest nivel.
Situaţia fenomenului drogurilor în Totodată, în anul 1998 organele abilitate în combaterea traficului
România de droguri au realizat un record capturând 412,3 kg de heroină.
Pavel Abraham a adăugat faptul că diminuarea continuă a capturilor de
Agenţia Naţională Antidrog /ANA/ a lansat oficial miercuri primul
heroină din anii 1999, 2000 şi 2001 a fost întreruptă de creşteri
raport de evaluare realizat până în prezent privind traficul şi consumul semnificative ale acestora în anul 2002 şi primele 6 luni ale anului 2003.
de droguri în România din 1990 până in 2003. Raportul de evaluare
în ceea ce priveşte dinamica infracţiunilor cu droguri în intervalul 1989-
întocmit de ANA cuprinde analiza globală a fenomenului drogurilor în 1998, s-a înregistrat o creştere semnificativă a infracţiunilor cu droguri
perioada 1990-2003, stadiul realizării Strategiei naţionale antidrog privind de la 11 în 1989 la 803 în anul 1999. Totodată, în perioada 1999 - 2001
reducerea cererii şi ofertei de droguri, precum şi concluziile şi măsurile au fost descoperite şi cercetate 1.892 de cazuri în care a fost încălcată
avansate. Astfel, potrivit datelor statistice, în Bucureşti există în acest
legislaţia în materie de control al drogurilor. în anul 2002 au fost ’
mom ent între 14.000 şi 30.000 de consum atori de droguri, ANA evidenţiate 1.291 de infracţiuni cu droguri, aproximativ dublu faţă de
neestimând cu exactitate câţi consumatori de stupefiante sunt în întreaga
anul 2001, iar în primele 6 luni ale anului 2003 au fost înregistrate 753
ţară, a declarat preşedintele ANA, Pavel Abraham. în primele 6 luni ale de infracţiuni cu droguri. în ceea ce priveşte persoanele învinuite, din
anului în curs, din totalul celor 1.913 consumatori de droguri care au
analiza realizată s-a constatat o tendinţă de creştere a numărului
solicitat intrarea în tratament, 847 sunt cazuri noi, iar 1.066 sunt cazuri persoanelor învinuite în perioada 1989-1997. Astfel, de la numai 12
de recidivă. Dintre persoanele care se află în tratament, aproximativ 30,40
persoane învinuite de trafic de stupefiante în 1989, în anul 1997 numărul
la sută sunt femei, iar 69,90 la sută sunt barbaţi. Costul mediu al unui acestora a fost de 897, iar îri intervalul 1998-1999 au fost învinuite 1.222
pacient tratat în primele 6 luni ale anului 2003 s-a ridicat la aproximativ 3
de persoane, din care 590 au fost prinse în flagrant. Statistica mai arată
milioane lei, iar costul mediu pe unitate in aceeaşi perioadă a anului că îri anul 2002 se înregistrează numărul maxim de persoane învinuite
curent este de 112 milioane lei. Capitala se situează pe primul loc în
pentru toată perioada analizată, respectiv 1.428, din care 1.035 au fost
ceea ce priveşte infracţionalitatea referitoare la droguri, cu peste 150 de depistate în flagrant, iar în anul 2003 s-au înregistrat 788 de persoane
fapte constatate. Urmează în ordine judeţele Constanţa, Prahova, Bacău, învinuite, fiind prinse în flagrant doar 603. în ceea ce priveşte persoanele
laşi, Hunedoara, Timiş, Arad şi Bihor. Judeţele cu infracţionalitate scăzută condamnate pentru infracţiuni cu stupefiante, aflate în penitenciare, se
în ceea ce priveşte drogurile, cu mai puţin de 50 de infracţiuni pentru
constată că numărul arestaţilor aflaţi în închisori are o dinamică de
fiecare judeţ, sunt Vâlcea, Giurgiu, Călăraşi, Brăila şi Tulcea. în ceea ce sporire distinctă faţă de celelalte categorii de la 17 în anul 2000 la 129
priveşte capturile de heroină, care sunt relativ reduse, rapo rtul nu relevă în anul 2001,238 de persoane în 2002, iar în primul semestru al acestui
o accentuare a traficului transfrontalier, însă se înregistrează, totuşi, unele an numărul arestaţilor din penitenciare a ajuns la 216.
tendinţe de consolidare a pieţei de consum, ceea ce creează, în acelaşi
Daniela BULLAS, Marea Britanie
Epigrame
N O T A
Corupţia De ce să vii tu, Ţepeş Doamne Ne cerem scuze'cititorilor, dar în data de 1 decembrie a.c. când
Pădure mare, răm uroasă Dacă Ţepeş ar reveni a intrat la tipărit ziarul nostru, la AJOFM de unde primim lista cu
Adie vântul n-o clinteşte Mare lucru n-ar isprăvi: locurile de muncă vacante, a fost închis.
Că este m ult prea viguroasă Pentru vestitele-i torturi
Doar securea o mai răzbeşte. Nu mai sunt lemne în păduri! Redacţia
CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT A F L A f M f LUJBAXUTURO R OAM ENILOR