Page 12 - Calauza_2004_716
P. 12

( W & ^ o U 24  Săptămânal independent aflat în slujba tuturqr oamenilor.             W C îX B S & j^ i^



                                                                         O&nira  :ÎW r < i'iiif:  u tM ’.iî  tutun:
                                                                    v    potiifinUCm   şt  nnlV ir.vitani'm
                                                            z       O    ■SfiiUXlifAi  T F ftîirtlf  ţ i   oii
                                                                    o
                                   c  n  s  q                       o    coPrlttW!!   vilufţi vini
                                                                    v
                        M IGRENELE                                  O
                                                                    k _
         M igrenele sunt afecţiuni care se caracterizează prin cefalee   O.
       şi apar de multe ori brusc, însoţite de tulburări de vedere, greţuri,
      vărsături, oboseală. Apar mai mult la fem ei, şi în special la cele
       cu  labilitate vasculară.
         C a u ze le   ce  d e c la n ş e a ză   m ig re n e le   sunt:  tulburări  a le   oferă posibilitatea tratării de:
       circulaţiei  intracraniene,  mai  precis  o  dilataţie  a  unei  părţi  a
       circulaţiei cerebrale; dereglări ale circuitului menstrual; tulburări   hemoroizi
       digestive -s tă ri de constipaţie cronică, intoleranţă faţă de grăsimi,
       ciocolată, ouă; dispepsii; diskinezii biliare însoţite de vărsături şi
       cefalee; tulburări de vedere; stări alergice după contactul cu unele   fisuri anale
       substanţe alergene,  cum  ar fi  polenul,  praful;  stresul;  stările de
                                                                 O  C
       anxietate;  schim bările  m eteorologice;  spondiloza  cervicală;   o   Nu esie n e cesari $piî3li?aren, v< rn  persora  ii
       suprasolicitarea nervoasă etc.                            O  v
         Cel dintâi sem n al migrenei este cefaleea, pe o singură parte   şi  a c tivita te a  p ro fe sio n a lă   nefuinJ  afe ctate .
       a  capului,  cu  durată  de  la  câteva  ore  la  câteva  zile.  M igrena
                                                                         Tratamentul nu necesită pregătire precc*=re:ore
       poate  fi  localizată  în  regiunea  frunţii,  în  regiunea  orbitală  sau
                                                                         (diSTtă etc.). B anefcaş de u r tia ta n e it rrede-n
       tem porală.  D e  obicei  criza  este  însoţită  de  greţuri,  vărsături,
       um flarea  pleoapelor  iar  durerea  e  pulsatilă  şi  este  însoţită  de   practicat cu succes in tarile ccr.:ce rn a it.
       obicei de congestia feţei.                                                                       1
         în  timpul  m igrenelor se  evită  urm ătoarele alimente:  carnea
       de  porc,  grăsim ile,  ciocolata,  alcoolul,  crudităţile,  vânatul,         o  p  e  r a  t »  1    ‘
       alim entele  foarte  con dim entate  şi  cele  ce  p rovoacă  reacţii   f ă r ă
       alergice. Se recom andă com prese cu apă rece pe cap şi o pungă
       cu gheaţă pe frunte, timp de 3 -4  minute, cu scopul de a reduce
       circulaţia cerebrală. La fiecare m asă se iau 2 -3  linguriţe de miere   T IM IŞ O A R A   0256  221.219
       de albine şi în fiecare zi 2 -3  căni cu ceai de muşeţel sau levănţică   6tKUlU$TÎ ori  3111969  6U.A  MflIU  0269  919 629
       (o  lingură  de  plantă  la  o  cană  de  apă  clocotită).  S e  m asează   BSRŞOV-usir.ti  îîivts:.  inşi  0959  961 dld
       puternic  ceafa  şi  spatele  pentru  reducerea  durerii.  Inhalaţii  cu
       oţet  de  m ere  în  am estec  cu  o  cantitate  egală  cu  apă;  masajul   SflNflTAT€ FflRfl M€DICAM€NT€
       tălpilor.
         în crizele de m igrene este indicată o cafea concentrată.  C a   PORŢIA DE PROTEINE
       remedii  naturiste  se  indică:  infuzie  dintr-o  linguriţă-cu  flori  de   Din  cauza  consumului  exagerat de  carne,  epoca în  care trăim  a
       levănţică  la o cană de  apă  ,  câte  1 -2 căni  pe zi.  D e  asem enea   fost numită de anumiţi nutriţionişti -  „Era proteinei".
       infuzia  de  flori  de  tei  (o  lingură  de  plantă  la  o  cană  de  apă   Cuvântul  proteină  înseam nă  materie  de  primă  necesitate.  Orice
       fierbinte).  S e  beau  1-2  căni  pe  zi  îndulcite  cu  m iere.  Pulberea   fiinţă începând de la bacterie la elefant are în construcţia ei şi proteine.
                                                              Proteinele  sunt  m ateriale  de  construcţie  a  m aterialelor  vii,  ele
       de muşeţel am estecată în părţi egale cu zahăr, câte două linguri
                                                           construiesc noi celule, repară pe altele sau le înlocuiesc pe cele uzate,
       pe zi,  este la fel  de eficientă.
                                                           moarte.
             REMEDIU ÎMPOTRIVA SINUZITEI                      Aceste  substanţe  organice,  de  im portanţă  vitală,  se  găsesc  în
                                                           plante  -   proteine  de  origine  vegetală,  dar  şi  în  corpul  anim alelor  -
         M ăg h iran u l  s -a   d o v e d it  a  fi  fo a rte   e ficien t  în   tra ta re a
                                                           proteine de origine animală.
       sinuzitelor.  Astfel,  câteva  picături  dintr-o  infuzie  de  m ăghiran,   Proteinele vegetale se transform ă în corpul ierbivorelor în muşchi.
       vaporizate  în  nări  înd epărtează  un  început  de  sinuzită.  Acest   Hrana omului este planta sau animalul care a mâncat planta şi astfel
       tratam ent  însă  se  recom andă  în  com pletarea  tratam entului   omul creşte,  se dezvoltă şi  modelează corpul cu proteine vegetale şi
                                                           animale.
       medical. într-o ceaşcă de apă fiartă se face o infuzie cu o linguriţă
                                                              Dintre proteinele vegetale cele mai multe se găsesc în soia, fasole,
       de  m ăghiran,  timp de  zece  minute,  apoi  se filtrează.  S e aspiră
                                                           mazăre, cereale etc. Proteinele animale în cantitate mai mare se găsesc  “N
       pe  fiecare  nară,  de  4 -5   ori  pe  zi,  câteva  picături  din  această   în  lapte,  carne,  ouă  şi  derivatele  lor.  Cele  dintâi  proteine  pentru  om ~
       infuzie.  Cura durează o săptăm ână.   Ana  VALERIA  sunt luate din  laptele matern -  considerat „alimentul cel  mai apropiat
                                                           de perfecţiune".
                                                              Nevoia cea mai mare de proteine este în timpul creşterii.^
                          U    M     O     R                  Există între o sută de mii şi un milion de proteine diferite. în timpul
                                                           digestiei,  proteinele  sunt  transform ate  în  am inoacizi,  care  sunt
                                                           elementele constitutive ale ţesuturilor corpului. Desigur că, proteine în
                      între poliţişti:                     cantitate  mare  se  găsesc în  hrana  crudă;  de  aceea oamenii care  se
                      -  Ieri am terminat de făcut un joc de lego.
                                                           hrănesc  cu  crudităţi  sunt  m ai  sănătoşi.  Hipocrate  prescria  pentru
                      -  Şi cât timp ţi-a luat?            tuberculoză lapte crud,  pentru alte boli ouăi crude etc.
          ■ Doi ani.                                          Azi  doar eschimoşii  consum ă  pe  scară  largă,  în  caz  de  boală -
         -  Mi ce pare mult.
                                                           peşte crud.
          -  Da, dar pe cutie era scris: de la 3 la 6 ani.
                                                              Un singur ou poate asigura 10% din necesarul zilnic.de aminoacizi.
                                                           Mulţi părinţi oferă copiilor din când în când ou crud (gălbenuş) frecat
          în autobuz:                                      cu miere -  o sursă sănătoasă de proteine, vitamine şi energie. Oamenii,
          -  Doamnă, nu ştiţi că este interzis cu câinii în maşină? zice poliţistul  fie  că  se  hrănesc  cu  proteine  vegetale  (vegetarienii)  sau  proteine
          -  Da, dar e de pluş.
          -  Pe mine nu mă interesează rasa lui.           anim ale  sau  cu  am ândouă  -   îşi  pot  asigura  necesarul  proteic  al
                                                           organismului.
                                                              în afară de creşterea şi  refacerea organism ului proteinele intră în
          -  Ioane, câinele tău mi-a mâncat o găină.
          -  Bine că mi-ai spus.câ de-acum, trei zile nu-i mai dau de mâncare;  structura hormonilor,  participă la procesul de imunitate  m icrpbiană şi
                                                           la sinteza unor enzime absolut necesare organismului.
                                                              Toate aceste considerente pledează  pentru o hrană echilibrată,
          -  în ce zonă aţi simţit întâi durerea?
          -  în zona Gării de Nord.                        din care să nu lipsească în nici o zi alim entele bogate în proteine, mai
                                           G. APOSTOL      ales în perioada copilăriei.
                                                                                        Prof.  Tina MĂRGINEAN
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16