Page 12 - Calauza_2004_716
P. 12
( W & ^ o U 24 Săptămânal independent aflat în slujba tuturqr oamenilor. W C îX B S & j^ i^
O&nira :ÎW r < i'iiif: u tM ’.iî tutun:
v potiifinUCm şt nnlV ir.vitani'm
z O ■SfiiUXlifAi T F ftîirtlf ţ i oii
o
c n s q o coPrlttW!! vilufţi vini
v
M IGRENELE O
k _
M igrenele sunt afecţiuni care se caracterizează prin cefalee O.
şi apar de multe ori brusc, însoţite de tulburări de vedere, greţuri,
vărsături, oboseală. Apar mai mult la fem ei, şi în special la cele
cu labilitate vasculară.
C a u ze le ce d e c la n ş e a ză m ig re n e le sunt: tulburări a le oferă posibilitatea tratării de:
circulaţiei intracraniene, mai precis o dilataţie a unei părţi a
circulaţiei cerebrale; dereglări ale circuitului menstrual; tulburări hemoroizi
digestive -s tă ri de constipaţie cronică, intoleranţă faţă de grăsimi,
ciocolată, ouă; dispepsii; diskinezii biliare însoţite de vărsături şi
cefalee; tulburări de vedere; stări alergice după contactul cu unele fisuri anale
substanţe alergene, cum ar fi polenul, praful; stresul; stările de
O C
anxietate; schim bările m eteorologice; spondiloza cervicală; o Nu esie n e cesari $piî3li?aren, v< rn persora ii
suprasolicitarea nervoasă etc. O v
Cel dintâi sem n al migrenei este cefaleea, pe o singură parte şi a c tivita te a p ro fe sio n a lă nefuinJ afe ctate .
a capului, cu durată de la câteva ore la câteva zile. M igrena
Tratamentul nu necesită pregătire precc*=re:ore
poate fi localizată în regiunea frunţii, în regiunea orbitală sau
(diSTtă etc.). B anefcaş de u r tia ta n e it rrede-n
tem porală. D e obicei criza este însoţită de greţuri, vărsături,
um flarea pleoapelor iar durerea e pulsatilă şi este însoţită de practicat cu succes in tarile ccr.:ce rn a it.
obicei de congestia feţei. 1
în timpul m igrenelor se evită urm ătoarele alimente: carnea
de porc, grăsim ile, ciocolata, alcoolul, crudităţile, vânatul, o p e r a t » 1 ‘
alim entele foarte con dim entate şi cele ce p rovoacă reacţii f ă r ă
alergice. Se recom andă com prese cu apă rece pe cap şi o pungă
cu gheaţă pe frunte, timp de 3 -4 minute, cu scopul de a reduce
circulaţia cerebrală. La fiecare m asă se iau 2 -3 linguriţe de miere T IM IŞ O A R A 0256 221.219
de albine şi în fiecare zi 2 -3 căni cu ceai de muşeţel sau levănţică 6tKUlU$TÎ ori 3111969 6U.A MflIU 0269 919 629
(o lingură de plantă la o cană de apă clocotită). S e m asează BSRŞOV-usir.ti îîivts:. inşi 0959 961 dld
puternic ceafa şi spatele pentru reducerea durerii. Inhalaţii cu
oţet de m ere în am estec cu o cantitate egală cu apă; masajul SflNflTAT€ FflRfl M€DICAM€NT€
tălpilor.
în crizele de m igrene este indicată o cafea concentrată. C a PORŢIA DE PROTEINE
remedii naturiste se indică: infuzie dintr-o linguriţă-cu flori de Din cauza consumului exagerat de carne, epoca în care trăim a
levănţică la o cană de apă , câte 1 -2 căni pe zi. D e asem enea fost numită de anumiţi nutriţionişti - „Era proteinei".
infuzia de flori de tei (o lingură de plantă la o cană de apă Cuvântul proteină înseam nă materie de primă necesitate. Orice
fierbinte). S e beau 1-2 căni pe zi îndulcite cu m iere. Pulberea fiinţă începând de la bacterie la elefant are în construcţia ei şi proteine.
Proteinele sunt m ateriale de construcţie a m aterialelor vii, ele
de muşeţel am estecată în părţi egale cu zahăr, câte două linguri
construiesc noi celule, repară pe altele sau le înlocuiesc pe cele uzate,
pe zi, este la fel de eficientă.
moarte.
REMEDIU ÎMPOTRIVA SINUZITEI Aceste substanţe organice, de im portanţă vitală, se găsesc în
plante - proteine de origine vegetală, dar şi în corpul anim alelor -
M ăg h iran u l s -a d o v e d it a fi fo a rte e ficien t în tra ta re a
proteine de origine animală.
sinuzitelor. Astfel, câteva picături dintr-o infuzie de m ăghiran, Proteinele vegetale se transform ă în corpul ierbivorelor în muşchi.
vaporizate în nări înd epărtează un început de sinuzită. Acest Hrana omului este planta sau animalul care a mâncat planta şi astfel
tratam ent însă se recom andă în com pletarea tratam entului omul creşte, se dezvoltă şi modelează corpul cu proteine vegetale şi
animale.
medical. într-o ceaşcă de apă fiartă se face o infuzie cu o linguriţă
Dintre proteinele vegetale cele mai multe se găsesc în soia, fasole,
de m ăghiran, timp de zece minute, apoi se filtrează. S e aspiră
mazăre, cereale etc. Proteinele animale în cantitate mai mare se găsesc “N
pe fiecare nară, de 4 -5 ori pe zi, câteva picături din această în lapte, carne, ouă şi derivatele lor. Cele dintâi proteine pentru om ~
infuzie. Cura durează o săptăm ână. Ana VALERIA sunt luate din laptele matern - considerat „alimentul cel mai apropiat
de perfecţiune".
Nevoia cea mai mare de proteine este în timpul creşterii.^
U M O R Există între o sută de mii şi un milion de proteine diferite. în timpul
digestiei, proteinele sunt transform ate în am inoacizi, care sunt
elementele constitutive ale ţesuturilor corpului. Desigur că, proteine în
între poliţişti: cantitate mare se găsesc în hrana crudă; de aceea oamenii care se
- Ieri am terminat de făcut un joc de lego.
hrănesc cu crudităţi sunt m ai sănătoşi. Hipocrate prescria pentru
- Şi cât timp ţi-a luat? tuberculoză lapte crud, pentru alte boli ouăi crude etc.
■ Doi ani. Azi doar eschimoşii consum ă pe scară largă, în caz de boală -
- Mi ce pare mult.
peşte crud.
- Da, dar pe cutie era scris: de la 3 la 6 ani.
Un singur ou poate asigura 10% din necesarul zilnic.de aminoacizi.
Mulţi părinţi oferă copiilor din când în când ou crud (gălbenuş) frecat
în autobuz: cu miere - o sursă sănătoasă de proteine, vitamine şi energie. Oamenii,
- Doamnă, nu ştiţi că este interzis cu câinii în maşină? zice poliţistul fie că se hrănesc cu proteine vegetale (vegetarienii) sau proteine
- Da, dar e de pluş.
- Pe mine nu mă interesează rasa lui. anim ale sau cu am ândouă - îşi pot asigura necesarul proteic al
organismului.
în afară de creşterea şi refacerea organism ului proteinele intră în
- Ioane, câinele tău mi-a mâncat o găină.
- Bine că mi-ai spus.câ de-acum, trei zile nu-i mai dau de mâncare; structura hormonilor, participă la procesul de imunitate m icrpbiană şi
la sinteza unor enzime absolut necesare organismului.
Toate aceste considerente pledează pentru o hrană echilibrată,
- în ce zonă aţi simţit întâi durerea?
- în zona Gării de Nord. din care să nu lipsească în nici o zi alim entele bogate în proteine, mai
G. APOSTOL ales în perioada copilăriei.
Prof. Tina MĂRGINEAN