Page 6 - Calauza_2004_717
P. 6

l              Săptămânal independent aflat in slujba tuturor oamenilor  sg(S3^u&w ^pJ>  ffîG X B & B i7d&g°

        r       INVITAT LA             ^   E L E N A        fost alături de asociaţie, multe din acţiuni fiind realizate împreună.
                                                               -  Nu ştiu cât puteam realiza dacă dl primar al comunei Lelese m ar fi
             CĂLĂUZA NOASTRĂ             PĂ TRĂ U   -          -  Colaborările externe sunt cu partenerii Asociaţiei pentru Promovarea
                                                               -  Puteţi vorbi despre colaborări externe?
                                                            Egalităţii de Şanse din cantonul Jura-Elveţia: dna Karin  Matin Gigone şi
                                         m edic prim arv
                                                            dna Evelyne Fleury; şi cu parteneri ai Agenţiei de Dezvoltare Economică
             la cabinetul PRAXIS, preşedinte al             a judeţului Hunedoara: dl Xavier Belmond; care au participat la multe din
                                                            acţiunile noastre.
         Asociaţiei „PĂDUREANCA” Hunedoara                     -  Ce apreciaţi mai mult în activitatea asociaţiei?
                         -  urmare din pag.  1 -               -  Spiritul de colaborare între membri. Oamenii din comuna Lelese au
          Am absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş în 1994,   fost foarte încântaţi când au văzut că cineva îi mai întreabă de cămeşile
       am  urmat  rezidenţiatul  în  specialitatea  medicina  de  familie  la  Cluj,  în   lor, de obiecte şi obiceiuri străvechi, de dansuri şi cântece tradiţionale. Au
       perioada 1994-1998. Am lucrat un an de zile la Dispeceratul de întreprindere   răspuns cu entuziasm invitaţiilor noastre de a ne ajuta.
       din Teliuc, apoi din octombrie 1999 am încheiat contract cu Casa Judeţeană   -  Care vă este agenda de lucru pe 2004?
       de Asigurări de Sănătate Deva, ca medic de familie.     -  Ne propunem în continuare să promovăm arta şi tradiţia populară
          -  Am  înţeles  că  sunteţi olteancă,  cum  aţi ajuns preşedinte a  unei   prin participarea şi  organizarea de expoziţii şi  festivaluri. Să sperăm că
       asociaţii pădureneşti?                               vom  reuşit  prin  partenerii  şi  colaboratorii  noştri  să  depăşim  graniţele
          -  Soţul meu este pădurean. întâi m-am îndrăgostit de el, apoi m-am   judeţului sau, de ce nu, pentru că avem ce arăta.
       îndrăgostit de ţinutul pădurenilor.  Nu este chiar un ţinut de basm, este o   -  Să revenim la profesiune, sunteţi un medic bine cotat profesional,
                                                            cum vă caracterizaţi?
       zonă greu accesibilă, în care oamenii muncesc pământul şi cresc animale
       ca să trăiască.  M-au  impresionat încă de când  i-am cunoscut, când am   Ce-aş putea să spun? îmi dau silinţa să mă perfecţionez din punct
       văzut cu câtă mândrie îşi poartă veşmintele la sărbători şi nu numai. Am   de vedere profesional. Am susţinut examenul pentru gradul de medic prima.
       primit şi eu o cămeşă, la nuntă, întotdeauna o îmbrac cu plăcere. Am avut   şi  cel  de competenţă în  medicina de întreprindere.  Am  urmat cursul  de
       ocazia acum doi ani să fiu în mijlocul femeilor din fostul Birou pentru Condiţia   acografie în Timişoara şi încerc permanent să ţin pasul cu noile orientări
       Femeii  din  Hunedoara,  care împreună cu  Asociaţia pentru  Promovarea   în  tratamentul  diferitelor boli  prin  participarea/la simpozioane  şi  cursuri
       Egalităţii  de  Şanse  din  Deva  au  fost „leagănul"  mai  multor asociaţii din   postuniversitare, prin studiul ghidurilor de practică.
       care fac parte femei.                                   -   Vorbiţi despre o satisfacţie inedită în  viaţa dv de medic,  de  vreo
          -  Vorbiţi-ne despre câteva rezultate ale Asociaţiei pe care o conduceţi.  „scrânjenire" sufletească vă amintiţi?
          -A m  debutat alături de celelalte asociaţii - „Hunedoreanca”, şi „Tradiţii  -  Satisfacţii au fost câteva, dar foarte încântată am fost de faptul că,
        româneşti” - împreună cu Asociaţia pentru promovarea Egalităţii de Şanse   deşi  nu  aveam  „vechime”,  lucram  doar de  un  an  la  DMI  Teliuc,  atunci
       şi Agenţia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara, la organizarea   când  au  început înscrierile  pe  lista  medicului  de  familie,  mulţi  oameni,
       expoziţiei „Lada de zestre" (galeriile de artă din Hunedoara). Am participat   aproximativ 2000, m-au ales pe mine.  Dar acesta a fost începutul, apoi,
       la  Festivaluri  organizate  de  alte  asociaţii:  la  Brad,  la  Cinciş.  la  târgul   pentru toţi colegii mei medici de familie au urmat perioade dificile, cu multe
       meşterilor populari, la Târgul de fete de pe Muntele Găina şi la multe alte   „scrânjeniri” sufleteşti.
       manifestări culturale.                                  -  Cum credeţi că vă apreciază bolnavii?
           Rezultate: tinerii din formaţia de dansuri a comunei Lelese au învăţat   -  Faptul că oamenii, pacienţii mei vin la mine, la recomandarea unor
       dansuri  şi  cîntece  vechi,  care  altfel  se  uitau  şi  au  participat  la  toate   vecini,  faptul că vin  uneori  şi cu  probleme  nemedicale,  ca să îmi  ceară
       evenimentele culturale din judeţ; am avut schimburi de experienţă cu alte   părerea,  mă face să cred ca au încredere în mine şi mă apreciază şi ca
       asociaţii, am participat chiar la un seminar pe tema dezvoltării economice   medic şi ca om. Desigur, nu poţi să-i mulţumeşti chiar pe toţi.
       rurale la Vaţa de Jos şi am identificat artizanii şi meşterii populari.  -  Sunteţi mulţumită de rezultatele muncii dv ca medic primar?
          -  Greutăţile v-au neglijat în această muncă?        -  întotdeauna e loc de mai bine, părerea mea.
          -  Ne-am  izbit în principal de lipsa fondurilor, nu mulţi sunt sponsorii   -  Fiind sezon rece, ce sugeraţi cititorilor ziarului nostru?
       care finanţează acest gen de activităţi. Toate acţiunile noastre s-au bazat   -  Având în vedere că gripa „ a năvălit peste noi” recomand celor ce nu
       pe eforturi proprii şi pe voluntariat din partea membrilor asociaţiei. De aceea   s-au  vaccinat  să  evite  spaţiile  aglomerate,  să  consume  vitamina  C şi
       activităţile  noastre  s-au  limitat  la  graniţele  judeţului,  la  nivel  naţional   preparate  cu  extracte  de  Echinaceea pentru a  preveni  îmbolnăvirea.  In
       ajungând  doar cu ajutorul televiziunii şi ziarelor naţionale.  cazul în care gripa apare, să consume lichide, antitermice, vitamina C şi
          -  Puteţi vorbi şi despre un sprijin al primăriei Lelese unde aveţi un   să consulte medicul de familie pentru prevenirea complicaţiilor, mai  ales
       punct al asociaţiei?                                 bolnavii cronici.
             „ESTE NEDREPT SA NISE IMPOZITEZE BONUL         Constanţa,  pare-mi-se ar fi  luat mită vreo  5000 de dolari,  era pasibil
                                                            de  o  pedeapsă  de  până  la  16  ani.  Sau  câte  astfel  de  cazuri  nu  se
                 DE CĂRBUNE Ş l ENERGIA ELECTRICĂ!"         întâmplă în ţara asta? Am mai scris şi aţi dat şi dvs nişte preţuri la apa
                                                            potabilă care,  dacă bine îmi  amintesc,  la Călan  era  in ju r de 3 sau 4
                        -  urmare din pag.  1 -
                                                            mii metrul cub, în timp ce, la noi, în Valea Plângerii, era 9501. în prezent,
       referitor  la  impozitarea  drepturilor  la  bonul  de  cărbune  şi  la  energia
       electrică. Am fost şi eu înştiinţat de la mina Vulcan unde am lucrat am   apa potabilă tarif metru cub este de 11592 lei la care se mai adaugă 2
       24.IX. 1954, până la 31 .X. 1988, ca să merg la biroul eliberării de bonuri   708 lei m.c. apă uzată evacuată şi tot 2 708 lei apă m eteorică evacuată
                                                            plus TVA.  Vă daţi seama că la un consum  de 9 m.c. am de plată 194
       de cărbune,  că  am de  plată 713 736  lei,  curent 371  024 iar cărbune
                                                            997,15 lei.  Păcat că fiind zi de duminică,  nu e deschis,  că le trăgeam
       342 712 lei. Şi asta anul trecut, că anul acesta nu am mai ridicat bonul
       de cărbune. Dar  cum am scris şi anterior oare de ce ni se impozitează   la xerox să vă convingeţi de realitate şi asta aici la noi în Valea „Fericirii”
                                                            unde, dacă nu ar fi zăgăzuite atâtea izvoare ce  ne înconjoară Valea,
       nouă  aceşti  bani?  Când  astea  sunt  nişte  drepturi  pe  care  minerii  şi
       pensionarii  le-au avut din  timpuri  vechi?  Poate  de  la  greva din  1929   ne-ar inunda oraşele.  Nu ca în alte  localităţi  din  ţară,  unde  apa  este
                                                            extrasă de prin cine ştie ce băltoacei  Şi prin câte procedee trece apa
       sau  mai  dinainte.  Destul  că  eu  fiind  născut  în  1938  şi  fiind  a  treia
       generaţie aici în Valea Jiului,  mai bine zis  născut în Lupeni, îmi aduc   în  alte  localităţi  până  ajunge  la  robinet  faţă  de  a  noastră  din  V a le *
                                                            „Fericirii", care vine prin cădere liberă. Şi cu toate acestea, plătim act:__
       aminte că, fiind  copil, ni se aducea cărbunele acasă şi, pe acele timpuri,
       nu  se  impozita.  De  ce  acum  ni  se  im pozitează  aceste  drepturi?  Pe   cu  11  592 lei m.c. Faţă de Călan, e aproape de trei ori preţul. Sper câ
       care, după cum spun, m inerii şi pensionarii l-au avut din vechi timpuri.   nu sunt singurul care sunt nemulţum it cu  aceste preţuri la noi faţă de
       De asemenea, îmi aduc aminte că, locuind în Lupeni, eram arondaţi la   atâtea alte localităţi din ţară, dar ce să-i faci? Dacă alţii tac ca un c... în
       magazinul „Trifan” să luăm consumul. Titularul ce lucra la mină avea   iarbă.  Şi vorba lor,  eu ce câştig dacă nu tac?  Vedeţi asta e  rău, că şi
                                                            noi  pensionarii  suntem  pasivi,  în  loc  să  ne  adunăm  cât  mai  mulţi  să
       un  carnet  de  consum  pe  care  erau  trecuţi  toţi  m embrii  familiei  şi  cu
       cantităţile ce avea dreptul la ele. Cu acest carnet mergeai la consum   încercăm  să facem câte o demonstraţie  la primărie sau  pe drum,  ne
       şi  luai  absolut toate  alim entele  necesare  şi  alte  obiecte.  Dacă  aveai   adunăm la salcie în Vulcan şi cine ştie pe unde în alte oraşe şi discutăm
                                                            săracii  necazurile  şi  greutăţile  la  care  ne-a  adus  această  faimoasă
       bani plăteai, dacă nu, se reţinea din salariu, dar obiectele şi alimentele
       de care aveai nevoie le ridicai. Şi erau în cantităţi îndestulătoare, că le   democraţie cu aceşti falnici guvernanţi care ştiu  să facă orice pentru
                                                            a-şi burduşi  ei buzunarele şi a-şi  face averi în timp ce câinii nu au loc
       duceai cu căruciorul acasă.  Erau în apropierea m agazinelor oameni
       necăjiţi  cu  cărucioare,  care  de-abia  aşteptau  să-i  apelezi  ca  să   la containere de atâţia necăjiţi ce-şi caută o coajă de pâine. Citeam cu
                                                            ceva  timp  în  urmă  in  „Călăuza  noastră”,  cum  că  cineva  se  văita  de
       primească şi ei ceva.  Dar câte drepturi nu am avut noi mai înainte!  Şi
                                                            preţul de la cablul TV.  Era oricum mult mai mic decât la noi.  La noi în
       nu se impozitau.  Numai acum, după aşa-zisa revoluţie şi,  mai ales în
       ultimii ani, se im pozitează absolut totul. Aud că şi săpunul, prosopul şi   Vulcan,  nu  reţin  precis  de  când,  taxa  de  abonam ent  la  cablu  a  fost
                                                            170 000  lei,  acum fac  reclamă că  de  la  1 .XII  va fi  180 000 lei  / lună.
       hainele  şi  cizmele  se  impozitează.  Tare  bine  s-a  ajuns.  Dar  atâtea
       cheltuieli pe care le fac cei mari, călătorii în străinătăţi, chefuri şi câte   Vedeţi,  şi  să  nu  exagerez,  dar cel  puţin  cu  vreo  două  luni  în  urmă,
       drumuri care costă bani grei, să nu mai zicem de atâtea vile şi cabane   citeam  că  nu  ştiu  pe  unde,  era  cu  mult  mai  puţin.  De  aceea,  vă  voi
                                                            ruga ca, de data asta, să publicaţi în ziarul dvs. preţurile din alte localităţi
       care s-au făcut din materialul adus de la mină, oare şi pentru asta se
       ia impozit?  Că s-a furat cu  rabele m ateriale de către cei  mari.  Numai   din  judeţ  şi  din  ţară  la  cablul  TV.  Căci  sunt  sigur  că  şi  aici  tot  noi
                                                            ducem recordul.  Imi  amintesc, în prim ăvară am fost la  Piatra Neamţ,
       pe un biet necăjit, dacă îl prinde cu un cât de mic neajuns, ar fi în stare
       să-l bage pe viaţă la puşcărie. V-am  mai scris eu că scria într-un ziar   plăteau cu  15-20 000 mai  puţin  ca noi şi  aveau cca 60 de  posturi  pe
       un  titlu  că,  dacă  doamna  Ioana  M aria  Vlas  va  fi  cooperantă,  i  se   cablu,  nu ca la noi la Vulcan unde aveam 24 de posturi. Vă rog mult,
       propunea o pedeapsă de 3 ani la cea mai m odernă închisoare din ţară   dacă cunoaşteţi şi alte preţuri âin ţară să le publicaţi pentru a vedea şi
       şi,  in  aceeşi  perioadă,  un  profesor,  dacă  bine  îmi  amintesc,  de  la  noi diferenţa.
                    N O A S T R Ă
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11