Page 10 - Calauza_2004_718

DIALOG CU DEPUTATUL ING. DOREL DORIAN, REPREZENTANTUL COMUNITĂŢII IUDAICE DIN ROMÂNIA, ÎN PARLAMENT
EVREU SUNT RECUNOSCA TOR1 PA TRIEI CARE // OCROTEŞTE SI
1-A OCROTIT ŞI-N A N II PRIGOANELOR
urmare din nr. 7 1 7 - T erorism ul a devenit un flagel planetar. D em ocraţia şi întreaga
R ep: D-le Dorel Dorian, să continuăm răspunsul la întrebarea structură a lum ii m oderne se află în pericol. Israelul se va apăra
„ce reiaţi; aveţi cu Israelul? Cum vedeţi dvs. situaţia actuală din totdeauna şi va rezista, dar replica trebuie să vină din partea întregii
Ţara Sfântă"? lum i dem ocratice. îngrijorările, însă, nu angajează doar politica şi
D. D. D upă 30 de a n i, m a rca ţi p e rm a n e n t de în c e rc ă ri viaţa internaţională, ci fiecare ţară...
dureroase, de atentate teroriste, de o Intifadă, în anii din urm ă, cu Recent, Institutul pentru Politici Publice, îm preună cu G allup
sute şi mii de victim e, evrei şi neevrei, de atentate care au prem ers Rom ânia, a făcut cunoscute rezultatele unui sondaj de amploare,
până şi recentul lom Kipur, nim ic nu ne m ai poate surprinde. Şi având ca tem ă „Intoleranţa, discrim inarea, autoritarism ul”. Sondajul
totuşi, im aginea soldaţilor care părăseau sinagoga, în acel tragic a prilejuit câteva concluzii absolut alarm ante: nu numai o insuficientă
lom Kipur, pentru a pleca spre front, ne urm ăreşte încă. D esigur, inform are publică, ci şi o reală carenţă in planul evaluării celor mai
evreii au sperat, chiar şi în răstim pul acelui Război de lom Kipur, sem nificative evoluţii sociale. Sondajul a relevat un grad ridicat de
că va fi, poate, ultim ul război şi ultim a grea încercare din istoria intoleranţă la adresa unor grupuri m inoritare. O fotografie care ilustra
noului Israel. Dar anii care au urm at, fără să infirm e nici un m o­ rezultatele sondajului, apărută în presă, avea ca titlu uluitoarea
m ent stăruitoarea dorinţă şi speranţă de pace a Israelului, aveau concluzie: „în Rom ânia nu ar trebui să trăiască asem enea persoane”:
să-l confrunte cu nu puţine şi grele încercări. Se întrezăreşte sfârşitul nici „m artori ai lui lehova", nici „m inorităţi sexuale", nici „momi” , nici
acestor confruntări? „negri", nici „chinezi", nici „maghia.ri” , nici „evrei"... Surprinzător, nici
De cu rând, la Summit-ul s ta te lo r isla m ice , d e sfă şu ra t la „cetăţeni ai Republicii M oldova". în ceea ce priveşte drepturile pe
Putrajaya, noua capitală adm inistrativă a M alayesiei, prem ierul ţării care Rom ânia le acordă m inorităţilor, aproape 19% dintre repondenţi
gazdă, M ahathir Moham ad, renum it pentru declaraţiile sale belicos- consideră că „ar fi prea m ulte"...
dem enţiale, a cerut reprezentanţilor islam ism ului extrem ist să-şi în Rom ânia, continuă să apară, provocator, o publicaţie ca
unească forţele pentru a distruge statul evreu. „O biectiv legionar” , care face apologia celor care i-au ucis pe I. G.
Cele şase m ilioane de evrei ucişi în cel de al doilea război Duca, pe Arm ând Călinescu, pe lorga şi M adgearu.
m ondial constituie, pentru el, doar începutul definitivei distrucţii: Rep.: Cum răspundeţi la aceasta?
„Avem nevoie de tunuri, rachete, bom be, avioane, tancuri şi nave D.D.: Cum replicăm ? Făcându-ne stăruitor datoria de cetăţeni
de război", chiar dacă - recunoaşte M ahathir M oham ad - „nu putem rom âni, rostind ferm adevărul; îngrijindu-ne bătrânii; veghind asupra
să-i com batem pe evrei num ai prin forţă... Evreii, să nu uităm - a generaţiilor de vârstă m edie şi a celor tinere; form ându-i spiritual pe
supralicitat prem ierul - guvernează lum ea... Trebuie să folosim şi cei ce vin după noi; avertizându-i asupra recrudescenţelor incitărilor
in te lig e n ţa ". De la sine în ţe le s - a şa cum a ve a să rep lice antisem ite şi neoextrem iste, dar şi asupra prietenilor, a oam enilor
rep re ze n ta n tu l la Ie ru sa lim al C e n tru lu i „S im o n W ie senthal", de bună credinţă, m ult mai m ulţi, pe care-i sim ţim suf'eteşte aproape,
Ephraim Zourof - nu num ai Israelul este am eninţat, ci întreaga îngrijoraţi suntem , dar nu speriaţi de nim eni... Am fost înscrişi în
lum e d e m o cra tă. A te n ta te le nu m ai v ize a ză d o a r Isra e lu l... Cartea Vieţii şi de acest An Nou în care am intrat.
Irimie STRĂUŢ

Pentru călătoria ta în străinătate, cumpără OMOR
in p u ş c ă rie li se sp u n e
O deţinuţilor:
Cecuri de călătorie
- Să faceţi curăţenie în celule,
că m âine vine prim -m inistrul.
- Bravo lor! Au reuşit deci să-
N I găjbească! zic ei.
- sub sigla AMERICAN EXPRESS exprimate în:
USD cu valorile: 1000, 500, 100, 50, 20
- Ce-i cu tine la spital prietene?
EUR cu valorile: 200, 100,50 - Dragă am păţit-o. Am vrut să scap de arm ată şi
m -am prezentat ia com isariat spunând com andantului că
CAD cu valorile: 500, 100, 50
eu sunt Napolen.
- Ş i?
- sub sigla THOMAS COOK exprimate în:
- Şi el a închis uşa, m -a prins în braţe şi m i-a spus că
USD cu valorile: 1000, 500, 100, 50
el este Josefina..
EUR cu valorile: 200, 100, 50
- Băiete, cu ce te-ai ocupat înainte de recrutare?
Le po{i utiliza In interes propriu sau le p o li trim ite LA ORDIN, - Am făcut două facultăţi...
- Bravo! Şi ce eşti ca profesie?
benericiarului dorit. - Sunt zidar de m eserie!
< A. MARCU
Conferă siguranţă banilor tăi 1
O ŞTIRI • ŞTIRI • ŞTIRI
• Statele Unite ale Am ericii interzic accesul pe teritoriul
lor a persoanelor acuzate de corupţie. Decizia se aplică
0 )
-------€ « * 1 ^ * : ■ în cazurile în care actele de „corupţie au efecte negative
grave asupra activităţii unor com panii am ericane, asupra
ajutorului am erican în străinătate, a securităţii am ericane
&
în raport cu crim inalitatea instituţională şi terorism ul sau a
stabilităţii instituţiilor dem ocratice" se spune în docum entul
recent adoptat.
• Persoanele fizice vor avea posibilitatea să contribuie
• : d cu o p a rte d in im p o z itu l pe v e n it, la a c ţiu n ile de
sponsorizare a fundaţiilor sau a asociaţiilor non-profit, ce
S<z*tca de cane aveţi aemief 0 . acţionează în baza O rdonanţei 26/2000. Potrivit Codului
F is c a l e le au d re p tu l să o p te z e p e n tru a c ţiu n i de
sponsorizară şi m ecenat. Sum a ce poate fi folosită în acest
BANCA COMERCIALA ROMANA scop este de 5% din diferenţa dintre venituri şi cheltuieli
wvvw.bcr.ro (în cazul persoanelor fizice autorizate) sau de 1% din
im pozitul pe venit, pentru ceilalţi contribuabili.

N O ASTRĂ - S Â P T A M Â N A U lM D E P E N P lflLLA E iA J