Page 12 - Calauza_2004_718
P. 12
o info.
Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
Mf v
Z
c n s c i 9 O
2 oferă posibilitatea tratării de:
v
DESPRE DIABETUL ZAHARAT 2
D iabetul zaharat este o tu lb u ra re a m etabolism ului glucidic a hem oroizi
ce are drept consecinţă creşte re a ca n tităţii de zahăr în sânge şi
elim inarea lui prin urină. De fapt, este o boală a pancreasului,
incapabil să fabrice su ficie n tă insulină. Din păcate, diabetul, fisuri anale
alături de ca n ce r şi de bolile de inim ă câ ştigă tot m ai m ult teren
în ultim a perioadă.
Bolnavii de diabet sim t nevoia de a urina m ult, se plâng tot
tim pul de sete, de scădere a fo rţe lo r şi de scădere în greutate, Nu este necesară spitalizarea, viaţa personală
deşi de obicei ei m ănâncă m ult. şi activitatea profesională nefiind afectate.
Ce este indicat pentru un diabetic? Este foarte indicat un
regim dietetic şi ceaiuri. C eaiurile să fie din plante ce influenţează Tratamentul nu necesită pregătire preoperatorie
producerea insulinei. 0 £ (dismă etc.}. Beneficiaţi de un tratament modem
Profilactic, trebuie e vita tă su p raalim entaţia, sedentarism ul, - 6
O v
stările de te nsiune nervoasă. practicat cu succes in ţările occidentale.
A lim entele perm ise în cadrul diabetului zaharat: lapte, ceaiuri
fără zahăr, ca fe a fără zahăr, pâine şi cartofi, zarzavaturi cu 5 %
glucide, fructe, carne, ouă, peşte, brâ n ză m ai puţin), budinci fără
făină, supe cu zdrenţe de ou, deserturi cu gelatină îndulcite cu e r& V '1
zaharină, lapte de pasăre cu zaharină, orice fel de sosuri de
carne fără rântaş. Se poate m ânca până la sa ţie tate : carne, l â r â o p
brânză, peşte, unt, m argarină, salată verde, spanac, urzici, ştevie,
varză, ridichi, roşii, ardei, castraveţi, teci de fasole verde.
Sunt interzise: berea, vin u l roşu, m ustul, laptele în cantitate
m are, p a stele fă in o a se şi ce re a le le , su p e le le g a te cu făină,
deserturile cu făină şi zahăr, d u lce ţurile , m arm eladele, zahărul,
rahatul, ciocolata, so surile cu făină, m ierea de albine. TIMIŞOARA 0256 221.219
aUCUIKŞTI Wl 111.19.» SAM MARC 08M t llM f
în perioada de vară sunt indicate m âncărurile pe bază de
te ci de fa so le ve rd e fie rte în va se e rm e tice . D e asem enea, BftftŞOV 0166 111.90 IftŞI O tit M I M
prim ăvara şi vara sunt indicate salate câ t m ai m ulte, de la untişor
C eai d in fru n z e d e u rz ic ă . Se beau 2-3 căni pe zi, dintr-o
la salata verde p reparate cu untde le m n şi ze a m ă de lăm âie,
infuzie obţinută dintr-o lingură de frunze la cană.
urzicile, ceaiul de afin şi ţintaură. C eaiul din teci de fasole este
C eai d in te c i d e fa s o le fă ră s e m in ţe . Se prepară un de-
unul dintre cele m ai bune în ca z de diabet.
Alte ceiuri indicate în cazul dia b e tu lu i zaharat: coct cu o lingură la cană, din care se beau 2-3 căni pe zi.
C eai d e fra g i. Se beau două ceaiuri pe zi, dintr-o infuzie, cu
C e a iu l d e fru n z e d e d u d . Se beau 2 -3 căni pe zi, dintr-o
două linguriţe de frunze m ărunţite la 200 m l apă clocotită.
infuzie, cu 1-2 linguri de frun ze la cană.
Se am estecă o lingură de frunze şi rădăcină de păpădie, cu
C e a iu l d e fru n z e d e a fin . Se p repară o infuzie cu o linguriţă
trei linguri frunze de m esteacăn, o linguriţă de boabe de m uştar
de frunze la cană, din care se beau 2 -3 căni pe zi, îndulcite
şi trei linguri teci de fa so le tăiate m ărunt. Din acest a m estec se
num ai cu zaharină. C eaiul se bea în cure de 40 de zile, cu pauză
ia o lingură şi se opăreşte cu o cană de apă fierbinte. Se lasă la
de două săptăm âni între ele.
răcorit tim p de 20 de m in. S e beau 2-3 căni de ceai zilnic.
C e a iu l d in fru n z e d e n u c . Se prepară dintr-o linguriţă de
Se am estecă în părţi egale flori şi frun ze de sunătoare, teci
frunze la o cană de 250 m l apă şi se beau 2 căni pe zi din această
de fasole, frunze de dud (negru) şi frunze de afin. Din am estec
infuzie.
C eai d in fru n z e d e s a lv ie . Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o se ia o lingură şi se o p ăreşte cu o cană de apă clocotită. Se m ai
fierbe 5 m in. după care se lasă la răcorit. Se obţine un decoct
infuzie obţinută din 1 - 1 , 5 linguriţe de frunze la o cană de apă
din care se beau 3 căni pe zi. Ana VALERIA
fierbinte.
minerale); b) orezul - o bună sursă de vitamină B; c) porumbul; d) secara;
e) orzul; f) ovăzul etc.
S Ă N Ă T R T 6 F Ă R Ă M 6 D IC R M 6 N T 6 Folosirea grâului încolţit în două, trei cure anual, preparat proaspăt
câte p linguriţă pe zi timp de 15 zile sau în alte doze, în funcţie d e —.
CEREALELE - ALIMENTE CU CONŢINUT tratamentele naturiste recomandate potrivit stării de sănătate, aduce
organism ului uman un aport de energie, contribuie la restabilirea
TOTAL PENTRU SĂNĂTATE sistemului nervos obosit şi îmbunătăţirea funcţionării întregului corp.
Cerealele sub formă de seminţe şi fructe sunt cele mai complete si Terciurile, plăcintele de grâu crud sunt surse incontestabile de sănătate.
complexe alimente pe care le consumăm. Ele conţin germenii unui nou Ovăzul -- un alim ent de bază pentru populaţiile din zonele reci
ciclu biologic. (scandinavi, anglo-saxonijcare consumă ovăzul la micul dejun sub formă
Scrierile vechi consemnează faptul că soldaţilor romani, când plecau de „porridge" (supa groasă de fulgi de ovăz), este un aliment bun şi
la război, li se umpleau buzunarele uniformelor cu grâu nu numai pentru pentru copii în perioada de creştere, pentru astenici, diabetici dar şi un
a le suplini sau înlocui hrana care de multe ori nu ajungea pe câmpul de stimulent excelent pentru tiroidă. Este preferabil să se consume iarna.
luptă dar şi pentru învingerea asteniei, a depresiilor, a stărilor de anemie, Ceaiul de ovăz are indicaţii în bolile de rinichi, diabet, boli ale tiroidei,
demineralizare etc. astenie etc.
Renumitul autor Jean Valnet compara bobul de grâu cu un adevărat Porumbul - sub diferite form e este foarte hrănitor, energetic,
„ou" vegetal, care conţine vitamine din complexul B, vitamina E, săruri reconstituent şi nu îngraşă. Uleiul de porumb este folositor sănătăţii
de magneziu, fosfor, fier, potasiu, calciu, 20% proteine, 70% hidraţi de pentru că reduce creşterea colesterolului în sânge.
carbon, 10% fibre, uleiuri nesaturate şi nu produce toxine ca produsele Orezul - există peste 3 000 de varietăţi de orez. Orezul pe care-l
animale. consumăm noi, orezul „nelustruit” conţine vitaminele: A, B1, B2, B6,
Consum ul m are de pâine şi paste făinoase este asociat cu calciu, săruri de fosfor, potasiu, natriu, magneziu etc. Este nu numai un
îngrăşarea. Este total fals, spun nutriţioniştii; asocierea pâinii cu alte aliment de bază pentru populaţiile asiatice dar şi un medicament pentru
alimente în afara legumelor crude duce la supraalimentare ca şi rafinarea că este hipotensor (scade tensiunea), favorizează eliminarea ureei, este
excesivă a cerealelor, ceea ce înlătură fibrele vegetale şi vitaminele şi energetic, indicat în surmenaj, diaree, fermentaţii intestinale etc.
duce la o proastă digerare şi apariţia obezităţii. Orzul - este folosit nu numai în industria berii, dar şi sub formă de
Principalele cereale utilizate în alimentaţia umană sunt: a) grâul din fulgi de orz, orz încolţit etc. Este indicat în dizenterie, demineralizare, în
care se obţin mai multe tipuri de pâine din care pâinea multicereale are cazul creşterii, tuberculoză, bîonşite cronice, diaree, stări febrile şi alte
conţinut de tărâţe, are fibre şi germeni (vitamina B, vitamina E şi boli grele. Prof. Tina MĂRGINEANU
£ C Ă k & V Z A N O A S T R Ă * S A P T Â M Â I^ t lif iE f f J W E N T A F L A I iN S U U JQ A T U T A /A flfiQ A M IN ltftjG