Page 2 - Calauza_2004_719

Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor )

Gura T re i ro m â n i: * A M ER IC AN II A U VENIT ÎNCĂ
DIN VREMEA LU I CUZA
îâm M CEAUSESCU, CUZA,
- urmare din pag. 1 -
CORNELIU ZELEA CODREAN!! Mai puţin se ştie despre intenţiile dom nitorului Alexandru lo a n '
Cuza de a încheia un tratat între Rom ânia şi Statele Unite ale
- urmare din pag. 1 - Americii. Abia în anul 1927 s-a descoperit în Arhivele Statului de la
Toate doam nele bine ar uita de buna cuviinţă şi a r întoarce laşi un exem plar în limba franceză a proiectului de tratat, com unicat
capul lor frum os îm popoţonat după dom nitorul despre care se spre publicare de directorul de atunci al instituţiei, Sever Zotta.
zice în docum ente m ai ascunse vederilor că în G erm ania fiind a După 3 d e cenii, G eorge Fotino d e sco pe ră o a ltă copie a
avut o iubită de o noapte chiar din fam ilia Regală a nem ţilor! Sau documentului. Cercetând arhivele M inisterului de Externe, G. Fotino
să-l vezi în plină stradă pe Com andantul Com eliu Zelea Codreanu găseşte acte din care rezultă că proiectul a fost dezbătut şi aprobat
în ţinută legionară cu ceteoru-i pistol, şi nu m ai puţin celebra de Consiliul de Miniştri al Moldovei, la 12 octom brie 1859, în urma
diagonală din piele autentică! Doam ne, Doamne, ce ar fi! vizitei consulului S.U.A., Henry T. Romertze, în luna august 1859,
Trei rom âni, trei bărbaţi, trei călăuzitori. M ilioane de români în tabăra m ilitară de la Floreşti.
le-au ascultat vocile, ordinele. Ştiu că m ulţi vor cârti ia citirea După un tim p, două dintre rapoartele înaintate de consulul
articolului de faţă. Unii vo r zice că-i vorba num ai de doi români, american la 10 noiembrie şi 30 decem brie 1859 şi descoperite în
alţii că numai de unul. Eu spun că e vorba de trei rom âni falnici. Arhive!»N aţionale ale S.U.A. atestă faptul că tratatul a fost propus
Unii vor com enta că Ceauşescu a fost ţigan, ceea ce e o aberaţie de dom nitorul Alexandru loan Cuza, ca un prim pas în afirm area
şi ar trebui prinsă ca pedeapsă în c.c.p. să se pedepsească cu independenţei noului stat român.
Cele două docum ente sunt publicate, în prem ieră absolută, de
închisoarea pe viaţă pe cel care are tupeul de a susţine că
loan Com şa in revista „S ecolul XX”, nr. 7-8 din 1976. în nota
Rom ânia a fost condusă atâtea decenii de un ţigan. Şi asta n-o
spun că aş fi rasist. Este binecunoscută relaţia bună dintre bătrânul însoţitoare, reputatul istoric şi cercetător oferă im portante detalii
despre contextul în care a fost elaborat proiectul de tratat.
rege Cioabă şi mine. Nu m ai vorbesc de prietenia dintre fiica loan Com şa arată că, deşi proiectul de tratat a rămas doar pe
acestuia Lum iniţa şi fam ilia noastră! Nici m ăcar Zelea Codreanu
hârtie, întrucât evenim entele interne din State au evoluat în mod
n-a fost ucrainean cum încerca să mă îm bibe un înalt dem nitar în democratic, după ani în care inteligenţa şi patriotism ul generaţiei
serviciul de contrainform aţii militare. UNIRII a desfăşurat un lanţ nesfârşit de alte iniţiative, printre care
Şi să nu fiu acuzat de ceauşism , de cuzism sau de legionarism,
trim iterea unui observator pe frontul Potom acului şi achiziţionarea
am să va spun că dacă prietenul m eu Ion O nofrei din Vulcan s-ar
de arme din S.U.A., dorobanţul, echipat cu puşca Peabody, a em erit
întâlni cu Ceauşescu pe stradă şi l-ar ruga să fie ajutat să-i fie
independenţa m ult râvnită.
încadraţi copiii undeva să m uncească (nu să m oară de foam e ca
In raportul din 10 noiembrie 1859 al consulului Henry T. Romertze
acum ) sunt convins că Ceauşescu i-ar încadra copiii undeva. se evidenţiază sem nificaţia trecerii sub o com andă unică a ostaşilor
N-ar face ca dl. Iliescu care l-a păcălit pe am icul O nofrei, că o va moldoveni şi munteni în tabăra de la Floreşti şi argum entele aduse
face, dar nu a făcut nimic. Ce le pasă m ai m arilor Vulcanului de în favoarea încheierii tratatului între cele doua ţări.
fam ilia O nofrei şi de alte fam ilii oropsite! Ei au aranjat cu dl. Iliescu După ce a părăsit tabăra de la Floreşti, consulul S.U.A. a spus
să le facă oraşul - m unicipiu pentru a prim i salariu de prim ar de că aici au fost adunaţi laolaltă, pentru întaia oară, după o trecere de
m unicipiu, nu de oraş. De aici se nasc o m ulţim e de întrebări: patru veacuri, 30.000 de ostaşi apaţinând unor arm e diferite,
cine-i ţigan? Pe cine aţi vrea să întâlniţi pe străzile Vulcanului - infanterie, cavalerişti, aceştia din urm ă precum pănind: o arm ată
pe Iliescu sau pe octogenarul C eauşescu? Mă gândesc şi la Titus alcătuită din m oldoveni şi valahi cum li se spune, dar având de fapt
Brăduleanu - Apuseni care a reclam at la noi o chestie cu o pungă cu toţii aceeaşi obârşie, căci se trag din aceeaşi tulpină română,
de carne tocată. A fost la O .P.C., a fost şi la noi. Mă gândeam ce care vorbesc aceeaşi lim bă şi îm părtăşesc aceeaşi credinţă, cu
bine ar fi fost să-l fi întâlnit nea Titus pe Cuza cu ocaua lui! Eu nu Principele necontenit alături de ei, trăind aceeaşi viaţă ostăşească,
mă mai enervam cu nişte oam eni care nu înţelegeau ce treabă fiind el însuşi un soldat desăvârşit care s-a ridicat până la gradul de
are ziarul cu punga de carne... Dom nitorul era domnitor. Nu păţea colonel şi prin excelenţă calificat să transmită experienţa sa personală
nici m ăcar Ca dl. Costel Avram care înainte de Crăciun a vrut să ofiţerilor şi trupelor sale.
facă controale în piaţa din Petroşani şi s-a întâm plat că l-au sunat în încheierea raportului său, consulul am erican notează: „Cu
oamenii să nu mai m eargă că se aflase de control şi fiecare a noi, Principele intenţionează să încheie un tratat formal şi este dispus
devenit prudent, loan M ircea Paşcu are tot trei num e ca şi C. să ne acorde cele mai generoase avantaje. Sunt de părere câ ar
trebui sâ profităm de conjunctură şi să dobândim toate aceste
Zelea Codreanu. Acesta din urm ă i-a lăsat pe M oţa şi M arin să
avantaje semnând de îndată un tratat de com erţ şi navigaţie cu
lupte în Spania contra com uniştilor; dl. M ircea Paşcu trim ite ostaşi
Principele."
să lupte în Irak şi Afganistan. Ce-ar fi să-l vedeţi pe Codreanu
decorându-l pe dl. Paşcu cu înalta Cruce Legionară pentru a trimite
m ercenari îm potriva duşm anilor Crucii?! TIRI SPORTIVE
De aceea aş prefera să nu mai m oară oamenii, ca să vâ întâlniţi
cu ei, să-i judecaţi direct şi franci Dar ştiţi: C eauşescu a fost
Campionul olimpic al României
îm puşcat, Codreanu îm puşcat, Cuza otrăvit lent. De nişte zevzeci
SPRIJIN FINANCIAR la box - N IC O LAE LINCA,
de-ai noştri.
„încoronat” la J.O. de la Melbourne
în 1956, cu aur, suferind de mai multe boli, şi-a
pierdut memoria şi acum se află sub îngrijirea
soţiei sale în satul FEISTA din jud. Alba. Re­
□ □ □ □ □ □ □ □ □
probleme de cent vicepreşedintele Consiliului judeţean Alba
i-a înm ânat 6 m ilioane de lei, din cele 12
dinamică O viată sexuală completa este o cheie milioane pe care autorităţile locale i le vor oferi
anual pe perioada cât va trăi.
importanta a succesului in relaţia de cuplu. V - t .
sexuală Dacă este a problemă, este bine să te w FINAL INCANDESCENT
Finalul mediului restant din etapa a 9-a a
masculină ocupi de ea im ediat, nu o ignora! Ligii Naţionale între CSM Cetate Deva şi Oltchim
Ai ejacularu precoce, tulburări dc plăcerea R m -V âlcea în ch e ia t cu un scor strâns în
erecţie sau doreşti îmbunătăţirea favoarea oaspetelor (22-21 (15-9) dar în ultimele
m inute nici una dintre echipe nereuşind să
perform anţelor sexuale? Sună! Un este de înscrie.
colectiv dc specialişti iti stă la dispoziţie. partea ta ! Pe acest fond conducerea clubului gazdă
acuză verticalitatea arbitrilor, susţinând că în
ultim ele secunde de jo c au refuzat voit o
aruncare de la 7 m în favoarea devencelor, la
n/ p Profesionalism şi discreţie totală O care se mai adaugă şi alte decizii părtinitoare.
DIANA M O C AN U -
n dubla ca m p io a n ă
TIMIŞOARA: 02 56 -3 02 58 8 o lim p ică la în o t, a d e zvă lu it în prem ieră
ON CLINIC LTD d e s p ă rţire a de a n tre n o a re a sa LAU R A
F-tKUi.ţlr 0J1 M U tlM laş. C.’SZiS'.-Ssl SACHELARIE care o izola de lume, o închidea
□ □ □ □ CLKIKJ VECICAL 1'ClKhAfOliiC
iL u itte CZeZ ZM2-I3 nraţttv r X ' l f i ' i S în cameră şi o jignea în public.
1