Page 3 - Calauza_2004_720

> '!M j ■ . ............ .m - ...i u u « ■ ■ f i m w — ii w >.
[ 99(^<S}>USm^ 3 K X gG jgQ S ^01' Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor W cB ^a S ) J

român au crezut că decizia guvernului m aghiar este una de moment şi
PK?I Î N TIM P că în cele din urmă se vor respecta tratatele internaţionale cu privire la
fundaţiile de acest gen. Dar de aici încolo a început o adevărată odisee
a fondurilor si averii Fundaţiei Gojdu. De-a lungul timpului s-au făcut
numeroase demersuri pe lângă guvernul ungar dar fără nici un rezultat.
EM ANUIL GOJDU Gojdu gândise activitatea fundaţiei sale, în amănunţime, până în anul
- PERSONALITATE CONTROVERSATĂ 2071.
Reprezentanţa Fundaţiei „Gojdu" de la Sibiu a făcut şi ea numeroase
- urm are din nr. 7 1 9 - demersuri pentru recuperarea bunurilor fundaţiei dar fără nici un rezultat.
Averea imensă rămasă în urma lui Emanuil Gojdu a stârnit vii d is­ Odată cu instaurarea comunismului în cele două ţări, România şi Ungaria,
pute de-a lungul anilor şi aceasta datorită faptului că prin testamentul Fundaţia „Gojdu” a dispărut cu totul din atenţia istoricilor şi diplomaţilor
întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu dorea ca cea mai mare români. De-abia prin 1996 datorită unui grup de intelectuali români teologi,
parte din averea sa să fie lăsată „în întregul ei acelei părţi a naţiunii Fundaţia „Gojdu" şi-a reluat activitatea iar Reprezentanţa de la Sibiu a
române din Ungaria şi Transilvania care ţine de legea răsăriteană fundaţiei s-a considerat îndreptăţită să reactualizeze problema recuperării
ortodoxă. Din lăsământul acesta voiesc să se constituie o fundaţiune averii sale. Mai ales că im obilele care com pun curtea „G ojdu" din
permanentă, care va purta numele „Fundaţiunea Gozsdu”. La 3 luni de Budapesta, evaluate la 400-500 m ilioane de forinţi au fost incluse
la întocmirea testamentului Emanuil Gojdu (3 febr. 1870) moare şi este într-un plan de sistematizare num it „Flamingo" prin care se urmăreşte
înmormântat în partea ortodoxă a unui cim itir din Pesta. Se pun apoi
bazele Fundaţiei „Gojdu” a cărei avere era estim ată în 1870 la 200 000 ca întreaga zonă să fie transform ată într-un centru cultural şi comercial.
de florini, iar în 1917 aceasta a fost evaluată la 8. 390. 704 coroane. Acest plan aparţine unei firme israeliene care a cumpărat de la primăria
Din 1871 Fundaţia a acordat primele burse pentru elevi şi studenţi, Sectorul 7 din Budapesta imobilele cu 800 milioane forinţi, angajându-
obţinând recordul ca în 48 de ani, să beneficieze de sprijinul ei financiar se să investească pentru amenajarea lor suma de 2-5 miliarde forinţi.
peste 1350 de intelectuali ardeleni şi bănăţeni. lată de ce din 1998 problema Fundaţiei „G ojdu” a reintrat în vederea
Printre ei s-au numărat şi Dr. Petru Groza şi Octavian Goaa. In 1920, guvernului rorriân care prin întâlniri şi demersuri pe lângă partea ungară
reprezentanţa fundaţiei ce era condusă de m itropolitul NicoTae Bălan a speră ca proprietatea fundaţiei să revină celor pentru care a fost creată,
sistat acordarea de burse, datorită faptului că Guvernul de la Budapesta adică să revină românilor ortodocşi din mitropoliile Ardealului şi Banatului.
a blocat fondurile fundaţiei, aflate într-o însem nată bancă din Pesta. Să sperăm că timpul va da un răspuns favorabil acestor demersuri.
La început, atât Reprezentanţa Fundaţiei „Gojdu" cât şi guvernul Mariana PÂNDARU
U N Ţ Ă R A N R O M Â N :
NENEA D/NCĂ SCHILERU C O N C U R S V IP fe b r u a r ie
A cest pedagog ilum inist a fost elev al lui Gh. Lazăr. D upă
în aceste clipe, când se vede mai bine, cum a b so lvire a c u rs u rilo r m e d ii, m ai în tâ i la C ra io va şi apoi la
timpul macină trecutul, nu-mi vine greu să compar Bucureşti, se încadrează în învăţăm ântul ecleziastic, predând
azi, cele ce văd, cu cele văzute şi parte chiar trăite.
A dispărut adevărata iubire ce o ştiam cândva că lim ba greacă la M itropolie până în anul 1921, când participă la
e trează de-a pururi. Privesc cu frică ce văd azi, revoluţia condusă de T u d o r V ladim irescu, îndeplinind m isiunea
când constat că aşa-zisesele minţi luminate, ce de secretar al acestuia.
îşi numără doctoratele, după doctorate, reuşesc între 1822 şi 1824 a studiat la V iena şi Paris. în tim pul studiilor
Să facă azi o ruină din ţara cândva cântată în la Paris a inventat tocul rezervor, invenţie brevetată de guvernul
poezie şi basme vrăjite, în taina serilor la porţile ţăranului din satul francez în m ai 1827. întors în ţară, a fost num it profesor la şcoala
de ieri.
Ca unul ce am apucat şi mai vechi vremuri, nu pot să trec mai departe
spre lumea cealaltă ce ne cheamă pe rând pe toţi, fără a lăsa mai noilor
de azi şi cei de mâine, câteva mom ente cum le-ar spune mulţi, însorite,
spre a putea face o comparaţie reală.
Prezint cititorului de azi, care vede cum se dărâmă o industrie creată
cu suflet şi sânge, cum dispare m ioriticuf românilor, istoria lui adevărată,
pădurile de adevărat basm cu flora şi fauna îm părăţiilor cereşti pe ţăranul
român de ieri, Nenea DINCĂ SCHILERU, dintr-un sat al Gorjului.
Şi de ce tocmai el?! Pentru că la rândul meu, am purtat şi eu costumul
naţional popular ţărănesc, lăsat ţăranilor din ţara sa de Nenea Dincă
Schileru, costum popular ţărănesc, ce a ferm ecat cu frumuseţea sa şi
alte ţări europene.
Cine era Nenea Dincă Schileru?! Era un ţăran. Da. Un adevărat
ţăran cu numai o picătură de şcoală, doar de 45 de zile în total. Numai
atât, ne mai având nevoie şi nici lipsă de doctorate, pentru a fi vrednic Sf. Sava, apoi director al E foriei şcolilor naţionale. A fost m em bru
de a-şi servi muma şi ţara. al Academ iei R om âne şi preşedinte al Societăţii pentru învăţătura
A venit pe lume în comuna Schela din Gorj, în anul 1846. A apucat po p o ru lu i rom ân. A p u b lic a t „E le m e n te de ge o m e trie după
şi vremurile lui Vodă Cuza. Şi cum nu putea fi altfel decât ţăran, nu şi-a Legendre", „V ocabularul fra nţe zo -rom âne sc” şi „E lem ente de
părăsit costumul naţionat din portul ţărănesc la care şi-a adus şi o algebră după A ppeltauer".
contribuţie de i s-a dat şi numele de „costum schileresc", care trăieşte şi
azi în zilele de sărbătoare, în lumea satului gorjenesc. întrebări:
în cei 72 de ani pe care i-a apucat în viaţă, Nenea Dincă era acel v 1) C ine este pedagogul ilum inist?
bărbat oricând prezentabil, cu zâmbetul neisprăvit şi încă de timpuriu, 2) C um a fost descrisă în epocă invenţia sa?
dârz, hotărât şi cu o gândire profundă, în inteligenţa de care dădea dovadă Notă: A se trimite răspunsurile pe adresa: ziarul „Călăuza noastră",
întotdeauna, devenind o personalitate de la prima vedere. C oncu rs V IP , S tra d a H orea Nr. 30, 3 3 0 047 - D eva, Ju d e ţ
Ca har Dumnezeiesc, era înzestrat cu o inteligenţă, ca şi puterea de H unedoara: Tragerea la sorţi se va face im plicând toate taloanele
muncă întâlnite mai rar. A fost preocupat toată viaţa de problema ţăranului cu răspunsurile corecte. R ăspunsurile corecte şi câştigătorul celor
ştiuţobidit de la începutul începutului. CINCI LIR E S TE R LIN E ale concursului lunar vor fi aflate în al
încă de tânăr este ales consilier judeţean, când şi ţăranilor li s-a doilea num ăr de ziar din luna m artie. S ucces participanţilor! „
îngăduit a pătrunde în această demnitate, unde s-a afirm at totdeauna I---------------------------------------------------------------------------------------------------- ^
cu vederi sănătoase şi la tim pul potrivit. în 1879, candidează ca deputat
pentru Gorj. Deşi ales. este invalidat de "maşina politică” de atunci. I F e b ru a rie |
Ionel BERECHETE, Vădenl N u m e le ...................................................................................................... J
(va urm a)
P renum ele................................................................................................
ROMANII NU MAI
. A d re s a ............................................................................................................
CITESC CĂRŢI!
t
- urm are din pag, 1 -
Aproape jum ătate dintre români (mai exact 47% ) nu au citit I R ăspuns 1.......................................................................................'........ .
niciodată o carte! I R ăspuns 2 .................................................................................................. |
Vă rog să nu mai creşteţi procentul. Vă oferim noi o carte să citiţi
decât să vă regăsiţi pe lista aceasta!
I--------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
CĂLĂUZA N O A S TR Ă - SĂP TĂM ÂN Al INDEPENDENT £i m i iimto