Page 7 - Calauza_2004_720
P. 7

mmfmp
                                            ăpjaiqânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor .


           C A S A  G R O Z A .  M Ă R TU R II  Şl  D O C U M E N T E  IN E D ITE

        COPILĂRIA     ALĂTURI     DE  TATĂL    MEU,      c e ru t  în v o ire a   să  m ă  la se  să  p a rtic ip   la  c o n cu rsu l  T in e rim ii
                  LA  DEVA.    1935-1939                 R om âne la B ucu re şti în  1938, cu to a tă  o rie n ta re a  de d re a p ta  a
                     -  u rm a re  d in  nr.  7 1 9 -    a ce ste i  in s titu ţii,  a fo st  im e d ia t d e a co rd .  A b ia  la  13  ani,  a fo st
                                                         o e xpe rienţă unică, eu p a rticip â n d  la se cţiu n e a  „Isto ria  b ise ricii” ,
         O  p e rio a d ă   p o litic ă   m ai  a g ita tă   şi  o  n o u ă   o rie n ta re   am
      p e rce p u t-o   p rin  re tra g e re a   din   în tre p rin d e ri:  izvo a re le   B oholt   ca re  a a vu t loc la Liceul  Lazăr, fiin d  s a lu ta ţi şi in tro d u ş i în tem ă
                                                         de  p ro fe so ru l  T o m a   lo n e s cu .  A m   lo c u it  la  in te rn a tu l  L iceu lui
      ca re  co n tin u a u   să ne a p ro v iz io n e z e  cu a p ă  m in e ra lă , ce n tra la    „M ih a i V ite a z u ” de pe Ş ose a u a  ta n c u lu i. A ce a s ta  a fo s t a doua
      e le c tric ă   de  lâ n g ă   m o a ra   de  pe  râul  C e rn a ,  ca re   c o n tin u a   să
      ne livreze ele ctricita te  în că  zece ani pe gratis. S -a am u zat teribil   m e a   v iz ită   în   c a p ita lă ,  d u p ă   p a rtic ip a re a   la  c o n c u rs u l  de
      când  eu,  d u p ă   o  a d m o n e s ta re ,  am   a p rin s   to a te   lă m p ile   ca  o *   a e ro m o d e le   şi  fizic ă ,  fiin d   c o n d u şi  de  p ro fe s o ru l  e xce p ţio n a l
                                                         E d m o n d   F e ls z e g y ,  în  1939.  B u c u re ş tiu l  e ra   a tu n c i  p lin   de
      m ică   ră zb u n a re ,  n e ş tiin d   de  în ţe le g e re a  cu  uzina.
         M o a ra  de  pe  c a n a lu l  C e rn a   un de   se   a flă   acu m   clă d irile    re fu g ia ţi  p o lo n e zi.   L iv iu   G R O ZA
      în tre p rin d e rii de e le c tric ita te , în  p a rte  pe a m p la sa m e n tu l ve ch ii
      centra le, făcea obie ctu l v iz ite lo r de d im in ea ţă , la care m ergeam
      îm p re u n ă   u n e o ri,  p re cu m   şi  in s p e c ţia   d e  la   h o te lu ri,  O rie n t  şi
      C ru ce a   A lbă.
         E ra  e v id e n t  m u lţu m it  şi  m ă  în c u ra ja   la  s tu d ii,  fă ră   să-i
      n e g lize ze   pe  c e ila lţi  d o i  fra ţi  m ai  m a ri.  M u lţu m ire a   lui  când  a
      a fla t  de  p rim a   m ea  re u şită ,  fiin d   al  d o ile a   pe  lice u  în  cla sa   a
      doua.  A sista   la  to a te   fe s tiv ită ţile   de  s fâ rş it  de  an.  La  una  din
      ele,  când  p ro fe s o ru l  d e  re lig ie   L im b ă şa n ,  a  a n u n ţa t a trib u ire a
      tra d iţio n a lu lu i  p re m iu   tra d iţio n a le i  p e rs o a n e ,  i-a   a d u s   o
      s a tis fa c ţie .  îi  p lă c e a u   a c e s te   s u c c e s e   d a r  nu  le  e x a g e ra
      im p o rta nţa .
         C ând  p ro fe s o ru l de  re lig ie   G ra m a , o rig in a r din  B ra şo v ,  i-a

          65 DE ANI DE LA UCIDEREA LUI                   nu-l aprob, dar ideea fundam entală este identică.
           CORNELIU ZELEA  CODREANU                         A fară de aceasta,  dl C odreanu este de aceeaşi convingere cu
                     -  u rm are din nr.  7 1 9 -        m ine, că fără a respecta regulile de corectitudine în viaţa particulară
        D e p o ziţia   lu i  lu liu  M a n iu           şi  publică,  şi  fără  a  ţine  seam a  de  m orala  creştină,  nu  se  poate
        C o rn e liu  Z e le a  C o d re a n u : A m  chem at m artori, şefi de partide,   asigura dăinuirea unei naţiuni; şi că părăsirea acestora ar însem na
     şefi  de  m işcări,  m iniştri.  Şi  aş  vrea  să-i  întreb  dacă  ei  au  avut  în   şi pentru poporul nostru ceea ce a însem nat şi pentru m ulte popoare
     m ână acte ca acelea care s-au găsit la m ine. Şi dacă nu au protestat   din trecut: distrugere şi pieire.  P entru aceasta,  suntem  de acord în
     cu actele în m ână, în P arlam ent sau în presă. In acest sens, adresez   te n d in ţa   de  a  im p u n e   în  v ia ţa   p a rtic u la ră ,  s o cia lă   şi  p u b lică ,
     prim a întrebare dlui  luliu M aniu.                corectitudinea, onoarea şi m orala creştină, pe care astăzi -  durere
        întrebare: D e ce am  încheiat îm preună pactul de neagresiune,   -  alţii o calcă...
     când ideologiile partidelor noastre sunt atât de diferite?  Toate  a ce stea  au  fo st  înde m nu ri  hotă râtoare  pentru  a  face
        R ă sp u n s u l  d lu i  lu liu   M a n iu :  într-adevăr,  ideologia  noastră şi   înţelegerea cu dl C odreanu şi îm i pare bine că am  făcut-o.
     a  dvs.  sunt  direct  opuse,  şi  nici  nu  cred  că  există în  ţara  aceasta   C .Z.C .:  D acă partidul liberal,  când era la guvernare,  n-a folosit
     două partide de o adversitate m ai categorică decât sunt ale noastre.   poliţia,  siguranţa,  jandarm eria  şi  toate  autorităţile  de  stat,  pentru
     Noi suntem  pentru dem ocraţie,  dvs.  pentru totalitarism . „G arda de   oprirea propagandei electorale a partidelor de opoziţie?
     Fier" este totalitară şi în contra dem ocraţiei.  Partidul dlui C odreanu   P reşe d. c o m p le tu lu i de ju d e c a tă :  R espingem  întrebarea.
     este  un partid antisem it,  partidul  nostru însă  nu este antisem it!   (va urm a)
        In  afară de aceasta,  ne deosebeşte m etoda de luptă politică.
        Date fiind aceste deosebiri de ideologie, este firească întrebarea:   O  N O U Ă
     cum  de am  ajuns să încheiem  o înţelegere electorală?
        M otivul  este  dublu.  întâi,  un  m otiv  personal:  nu  l-am   cunoscut   CARTE
     pe dl. C odreanu până când am  sem nat pactul de neagresiune. Am
     urm ărit, însă, cu atenţie activitatea şi atitudinile  D om niei Sale. Am   LA  EDITURA
     putut  constata,  din  partea  D om niei  S ale,  sinceritate  în  acţiune,
     consecvenţă şi tenacitate, calităţi care se găsesc atât de rar în viaţa   „CĂLĂUZA” </.b.
     noastră politică  şi  la conducătorii  vieţii  politice.  Pentru  aceste  m o­  La   p ro p u n e re a   n o a s tră ,
     tive,  i-am  întins m âna cu încredere şi cu plăcere.  M in iste ru l  C u ltu rii,  C u lte lo r  şi
        D ar afară  de  acest  m otiv  cu  ca ra cte r personal,  au  m ai  fost  şi   Patrim oniului Naţional, o com isie
     m otive de natură politică.                           s p e cia lă   a  a p ro b a t  fin a n ţa re a
        Dl.  C odreanu,  ca  şi,  m ine,  crede  că pentru   o  viaţă sănătoasă   ro m a n u lu i  B U F N IŢ A   A L B Ă ,
     naţională şi de  S tat,  este  absolut necesară  respectarea dem nităţii   aparţinând  regretatului  scriitor
     naţionale. Or, prin num irea dlui Tătărăscu ca prim  m inistru, s-a atins   N IC O LAE  ŢIC , fiu al satului Boz,
     grav,  nu num ai dem nitatea naţională, d ar şi spiritul constituţiei.  De   unde  astă vară  s-a  deschis  şi  o
                                                         »  casă m em orială. C artea a apărut
     aceea,  a  fost  cazul  să  dăm   m âna,  pentru  a  face  ca  naţiunea  să
                                                           iar curioşii şi-o pot procura de la
     respingă această încercare  de  a  izbi în   dem nitatea naţională.  Am
                                                           redacţia noastră.   V.B.
     reuşit.
        Dl C odreanu crede, ca şi m ine, că  ideea naţională este factorul
     vital în propăşirea unei naţiuni. D -sa crede, ca şi m ine, că S tatul, cu
     toată  puterea  sa  trebuie  să  perfecteze  calităţile  fără  seam ăn  de   E BINE SĂ CUNOAŞTEŢI
     fru m o ase   ale  p o p o rulu i  ro m â n,  su sţin ă to r  de  S tat,  şi  să-i  dea
     p o s ib ilita te a   ca  p u in d u -i-s e   la  d is p o ziţie   m ijlo a ce le   m a teriale,   M IN ISTER U L  A D M IN IS TR A ŢIE I  PU B LIC E   Şl
     culturale  şi  sociale,  să-şi  poată  îm plini  m isiunea  pe  care  o  are  în   INTERNELOR *- str.  Mihai  Vodă  hr.  6-8,  sectorul  5,
     această parte a lum ii.                                Bucureşti (tel. 021/ 303 7080 -  centrala)
        A d e v ă ra t,  c ă   dl  C o d re a n u ,  p re c u m   am   a ră ta t,  a re   în
     concepţiunea  sa  un  elem ent,  acel  al  antisem itism ului,  pe  care  eu
       CĂLĂUZĂ NQA8 TRĂ ^ SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT IN S U I JŞ A TU TU H O R  QAMEN1LOB
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12