Page 6 - Calauza_2004_723
P. 6

CINE VA FACE  UN  BILANŢ AL                      declaraţiilor  prezentate  de  guvernanţi.  Seceta  care  s-a  abătut  asupra
                                                           noastră  a  făcut  ca  producţia  de  cereale  să  scadă,  devenind  şi  mai -
          DEZASTRULUI  DIN  ROMÂNIA,                       nerentabilă odată cu creşterea preţurilor la combustibil şi energie. O ţară-
        ACELA TREBUIE VOTAT ÎN 2004                        nu  poate  depinde  de  produsele  obţinute  pe  micile  parcele  de  terenuri
                                                           fărâmiţate după  1989 şi  care  se  lucrează  primitiv iar în  unele sate nici
                                                           acum  nu  se  ştiu  precis  proprietarii.  Am  văzut  o  cifră  cu  titlurile  de
                        -  urmare din pag.  1 -
          Nu se ştie ce comparaţii fac, pe ce perioade,  probabil una proastă   proprietate peste 99% rezolvate. Oare prefectul  nu ştie că sunt sate în
                                                           care nici nu  s-a măsurat pământul?  S-au făcut măsurători  la suprafeţe
       cu una mai proastă, fără a compara cu anul 1989 când s-a făcut trecerea
       de la o orânduire la alta.                          de păduri de doi ani şi totuşi titlurile nu s-au dat. Oare nu are subalterni
                                                           să-i  pună  să verifice  pentru  a  publica cifra  reală?  Pentru  o  agricultură
          Pe  cât  îmi  stă  în  putinţă  voi  încerca  să  arăt  unele  aspecte  care
       contrazic orice afirmaţie referitor la cele două creşteri. O ţară nu poate   rentabilă trebuie formate asociaţii puternice, cu utilajele necesare lucrării
                                                           mecanizate  a  pământului  iar statul  să  vină  cu  subvenţii  aşa  ca în  UE
       progresa dacă nu produce bunuri materiale şi nu are o balanţă de plăti
                                                           dacă  vrem  să  ajungem  la  europeni.  Hectarul  de  grâu  costă  peste  12
       externe echilibrată. La noi s-a produs un dezastru, adică un dezechilibru   milioane până să-l vezi în hambar, oare cu cele două milioane se rezolvă
       în balanţa de plăti externe ceea ce a dus implicit la scăderea nivelului de
                                                           ceva?  Când  are  10-11  milioane  să  cultive  are  şi  restul.  Trebuie  luate
       trai.  Importurile de produse electrocasnice, cereale, gaze naturale, alte
                                                           măsuri ca agricultura să nu mai depindă numai de condiţiile climaterice
       produse alimentare sau bunuri ce se pot produce în tară, au determinat   şi acestea la nivelul guvernului  pentru a nu  lăsa ţăranii să se  roage să
       creşterea alarmantă a deficitului extern.  Prea multă valută iese din (ară
                                                           plouă.  Se  roagă  destul  să  nu  se  mai  aducă  carne  din  import  contra
       pe mărfuri ce se pot produce la noi.                comisioane şi fără taxe vamale pentru ca kilogramul de carne de vită, să
          Neputinţa  guvernului  de  a  redresa  economia  românească  duce
                                                           ajungă  de  la  18.000  la  28.000  lei,  iar cea  de  porc  de  la  30.000  lei  la
       continuu la creşterea preturilor ia toate produsele inclusiv ia pâine. Deşi   40.000  lei/kg  viu  aceasta  pentru  a  deveni  rentabilă  creşterea  lor  în
       se cunoştea situaţia din timpul verii se spunea că se vor aduce cereale   contextul creşterii preţului la came în prăvălie şi a produselor din Game,
       din import şi pâinea nu se va scumpi. Lovitura puternică a fost dată chiar   deşi se spune că cea din import este mai ieftină şi mai  rentabilă, totuşi
       spre sfârşitul anului 2003, preţurile crescând cu 100%.  se vinde cu  patru  preţuri.  Unii comercianţi de-ai  noştri spun că cea de
          Agricultura a cunoscut o scădere de care România nu a avut parte   import are grăsime mai puţină lucru ce nu-i adevărat.
       niciodată  la  fel  şi  econom ia  care  s-a  prăbuşit  şi  continuă  în  ciuda  (va urma)   .
                                                               SPRIJIN  PEN TR U  PENSIONARI
            C O M U N I C A T  D E  P R E S Ă  privind
                                                              în România, pensia medie nu depăşeşte ca valoare suma de 63 de
              s c a n d a l u l   s e x u a l               euro, adică cca 2,5 milioane de lei. în acelaşi timp, în ţările candidate la
                                                            Uniunea Europeană, Cipru, Malta, Ungaria,  Polonia, Slovacia, Letonia.
           d e   la  B a lu l  B a l u r i lo r             Estonia, Lituania, Cehia sau Slovenia valoarea medie a pensiei este de
                                                            trei  ori  mai  mare  (253  euro),  adică  10,5  milioane  lei.  în  Malta  pensia
            Am luat cunoştinţă cu indignare, din m ass m edia, de faptul
                                                            medie este de 400 de euro adică cca  17 milioane de  lei,  în  Slovenia,
         că joi, 12 februarie 2004, la Sala Sporturilor din Deva, spectacolul
                                                            pensia medie este de 373 de euro, adică 15,6 milioane de lei, în Cipru
         intitulat Balul B a lu rilo r-o rg a n iz a t de M ircia M untean şi P N L - a    este  de  312  euro,  adică  13,1  milioane  lei,  în  Polonia  este  201  euro,
         fost,  în  fapt,  un  show  e ro tic,'în   care  elevi  de  14-15  ani  s-au   adică  8,4  miljoane  lei,  iar în  Ungaria  este  de  130  de  euro,  adică  5,4
         dezbrăcat pe scenă şi  au  m im at acte sexuale.  Considerăm  că   milioane  lei.  în  România  la  ora  actuală,  doar  1157  de  pensionari  au
                                                            pensii de  peste  10 milioane de  lei,  printre  aceştia  numărându-se foşti
         este inadm isibil şi im oral ca prim arul Devei, în goana după im a­
                                                            magistraţi, directori de intreprinderi sau foşti angajaţi ai sistemului bancar.
         gine  electorală,  să  m anipuleze  in o ce n ţa   unor  copii  pentru
                                                               Situaţia este gravă, şi în perspectiva aderării la Uniunea Europeană,
         obţinerea unui senzaţional ieftin.  Sute de elevi aflaţi în sală au   lucrurile nu par a se îmbunătăţi în sistemul românesc de pensii. Aderarea
         asistat la ceea ce se dorea un spectacol, dar a fost transform at   la Uniunea  Europeană  nu înseamnă  numai  şi  numai  avantaje.  Primul
         de organizatori întf-un dezmăţ, în acordurile im nului de campanie   şoc  pe  care  românii  îl  au  de  trecut  va  fi  o  creştere  spectaculoasă  a
         electorală a lui  M ircia M untean.                preţurilor. Lucrul acesta e vizibil deja la vecinii noştri din Ungaria, unde
            Considerăm   cu  atât  mai  înjositoare  atitudinea  prim arului   cu trei luni înainte de data aderării la UE, preţurile au început să crească
                                                            spectaculos. La actuala valoare a pensiilor româneşti, viaţa pensionarilor
         Mircia Muntean, cu cât acesta nu are acum  curajul de a-şi asuma
                                                            nu  va  fi  deloc  una  uşoară,  lată  deci  un  argument  în  plus în  favoarea
         vina pentru cele întâm plate, ba chiar a făcut declaraţia hilară că
                                                            recalculării  pensiilor,  după iege şi  nu aiurea după cine ştie ce formule
         Partidul Social  Dem ocrat i-ar fi înscenat un scandal.  magice.  Punerea în practică a Legii Pensiilor este necesară, în paralel
            O rganizaţia  m unicipală  PSD  Deva face cunoscut faptul că   că  aplicarea  principiului  constituţional  conform  căruia  un  drept  odată
         nu  s-a im plicat în  nici  un  fel în  organizarea spectacolului şi  se   câştigat nu mai poate fi retras. De asemenea, indexarea pensiilor trebuie
         delim itează categoric de cele întâm plate jo i la Sala Sporturilor,   făcuta  cel  puţin  la  valoarea  declarată  a  inflaţiei.  Anul  trecut  valoarea
                                                            indexării  a  fost  sub  12%  în  timp  ce  inflaţia  raportată  de  Institutul  de
         încă de la prim a sa ediţie, în urm ă cu cinci ani, Balul Balurilor a
                                                            Statistică a fost de  14,1%.
         fost organizat în exclusivitate de primarul Mircia Muntean şi PNL.   Vlorel ARION, vlcepreşdlnte PNL Hunedoara
         Spectacolul obscen de acum  câteva zile a fost gândit şi pus în
         scenă de consilierii lui  M ircia M untean,  porniţi într-o cam panie   acesta al Premiului de Fidelitate a devenit pentru  mine un joc, nu ca
         electorală prem atură în care este evident că nu se dau în lături   miză a prem iilor şi n-aş fi sincer cu mine însumi dacă n-aş recunoaşte
                                                            că  aşa cum  de-abia  apuc  să-mi  beau  cafeaua,  de  preferinţă cu  un
         de la nim ic în încercarea disperată de a  reface  im aginea  unui
                                                            prieten anume) -  pentru a o „descânta", aşa de-abia aştept joia ca să-
         personaj com prom is, pe care devenii nu-l m ai doresc în fruntea
                                                            mi  cum păr „Călăuza  noastră”  (nu  mai  am  abonam ent  pentru  că  nu
         lor.
                                                            prea stau locului şi e mai chinuitor să aştept poşta decât să-ţi cum peri__
            Pe  această  cale,  le  atragem   atenţia  părinţilor  şi  cadrelor
                                                            ziarul,  că  se  găseşte  aici.  Păcat  că  în  alte  zone  ale  ţării,  nu  am
         didactice  din  Deva  să  nu-i  lase  pe  copii  atraşi  în  m anifestări
                                                            constatat-o pe  pielea m ea  umblând  prin staţiuni,  unde spre părerea
         care,  sub  falsa  im presie  că  le  o fe ră   ace stora   d istra cţie   şi
                                                            mea de rău nici vorbă de „Călăuza noastră” .
         amuzament, îi transform ă fără voia lor, în victim e ale unor indivizi   M-am am uzat pe tema cu punga de cam e tocată amestecată cu
         fără scrupule.                                     hârtie igienică şi ocaua domnitorului A.l.  Cuza...  Da, poate că atunci
                                 Biroul de Presă al PSD Deva  nu i s-ar fi întâm plat ca şi în cazul lui Moş  loan  Roată...
                                                             .  Citesc (la vrem ea respectivă) în „Călăuza noastră" nr.  718,  pag.
                                                            11, următoarele: „Alţi bani care se duc pe apa sâm betei!’ . Din lipsă de
                DREPTUL  LfV  REPLICĂ                       spaţiu, timp, nu voi mai reproduce toată fraza că „veninul” se constituie
                                                            într-o  singură  frază  rezum ându-m ă  la  esenţialul  neadevărului  şi
                        -  urmare din pag.  1 -
                                                            ridicolului...  Deci se spune în fraza respectivă că în cazul a  1.500 de
          în continuare, ca destul de «tânăr" m embru al „C lu b ului. Călăuza
                                                            cereri de retrocedare, statul va trebui să plătească eşalonat începând
       noastră”,  vă  doresc  multă  sănătate  şi  să  aveţi  puterea  de  a  depăşi
                                                            cu 2005 şi până în 2015, sum a de 5,3 m ilioane de dolari!?)
       acest punct de inflexiune al filmului vieţii dvs!
           S -ar  putea  ca  părerile  şi  a firm a ţiile   m ele  să  fie  într-un  fel   Ca  unii  care  au  suferit  psihic  (m oral)  şi  m aterial  de  pe  urma
                                                            brutalităţii cu care a fost deposedată fam ilia mea de casă şi grădină
       incomode...  Pentru că taloanele de fidelitate poartă o parte din vina
                                                            de  către  nelegitim ul  stat  com unist,  îm i  exprim   urm ătoarele  păreri:
       „ieşirii în public”... noi începem  cu ele (am mai vorbit despre concursul
                                                            Foarte mulţi expropriaţi au fost oameni  necăjiţi  (nici  m ăcar din clasa
       de fidelitate  şi  mi-aţi  răspuns...);  atunci  era vorba  de  spaţiul  pentru
                                                            mijlocie) cărora li s-a confiscat minimul m ijloc de existenţă marcându-
       răspunsuri, acum pun problema, dacă nu cum va unele întrebări sunt
                                                            i pe viaţă... Dintre aceştia (ştiu sigur şi pot aduce argumente) mulţi s-
       puse  la  „derută”,  pentru  că de  exemplu  întrebările din talonul  nr.  1,
                                                            au  prăpădit prin închisori,  prin deportări sau de  bătrâneţe,  iar dintre
       ianuarie,  nu-şi  găsesc  răspunsul  în  respectivul  săptăm ânal  (716),
                                                            cei rămaşi, mulţi nu cunosc nici acum a legea care le-ar da acest drept
       fiindcă nu am constatat nici un articol sem nat de dl  Napoleon  Peteu
       iar din articolul semnat „Hersilia” nu reiese locul unde s-a desfăşurat   la „măsuri reparatorii”. Ştiu un coleg cu pregătire care a pierdut „căruţa"
                                                            că n-a fost inform at la timp.  (Aceste m ăsuri nu sunt „despăgubiri”).
       „Clubul prieteniei’  la Hunedoara, decât „o sală elegantă”... Concursul
                                                                                 (va urma)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11