Page 10 - Calauza_2004_725

>îlW Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor )

. M ĂRTURII Şl D O C U M E N TE IN ED ITE
A M B IA N Ţ A A N IL O R ’30 P lugarilor, a legerile pline de succes începând din 1934, cu
sacrificiile unor entuziaşti şi bine pregătiţi ţărani şi câţiva intelectuali
Starcn de înapoiere in caro se afla ţara, degradarea vieţii
care ne vizitau. A sistam la represiunile uneori sălbatice ale
iice dem ocraţia inţeleasâ greşit, alegerile la care am asistat
autorităţilor, am eninţările cu m oartea, listele negre care circulau,
n p iiid din copilărie, cele care i-au adus pe liberali la putere dar
echipele morţii. La şcoală şi la liceu erau m anifestări violente,
:i :e !-i,i tim p o perspectivă care se prezenta lum inos dar pe o
rasiste, an tise m ite , ale a d e re n ţilo r la id e o lo g iile o ficia le din
-ale grea. plină de sacrificii pentru ieşirea din m arasm , m -au
Germ ania şi Italia anilor ’30. Această experienţă, îm preună cu un
indroptat spre o înţelegere pentru redresare şi o m eserie practică.
cult al istoriei moştenite din familie, la început încă inerent influenţat
• .striaii7area şi electrificarea ce se întrevedeau m-au îm pins
, secţia reală, cu m atem atică şi fizică. Nu neglijam şi mă de fosta asuprire austro-ungară. de actele revoluţiilor lui Horea şi
t-.iî'urarr de profesori excelenţi în psihologie, filozofie, latină, istorie, Avram lancu, dar în acelaşi tim p o deschidere spre un orizont
îi' ..m.. 'ică. Eram îm pins de acasă spre cunoaşterea de lim bi naţional, dar şi spre ceea ce se întâm pla în Europa, în lumea
i
st' rV franceză, germ ană, engleză. Lim ba m aghiară^ având largă şi în URSS, com entate mai în surdină, considerate subver­
;> ;o‘.e ri, colegi, oam eni de suflet, m ergea m ai greu, cu toate sive. G ăseam uneori cărţi (ca de exem plu Cursul scurt al istoriei
"Bproşurile de a nu cunoaşte m ai bine cea de a doua lim bă a PC fb) al URSS), pe care le citeam pe ascuns. Aceasta m-a făcut
Tr-i -iilvaniei. , să citesc mult, să profit de excelenţi profesori de istorie, foarte
Am u rm ă rit ca m p a n iile e le cto ra le , în ce p u tu rile F rontului diverşi ca orientare politică. Liviu GROZA
DE LA INIMA LA INIMA S f l N C J - I U I T R M !
fLâ' •Dom n, fizic plăcut. 44 ani, 1,70 m. 75 kg, cu casă
şi pământ la ţară, cu situaţie foarte bună, cu tractor şi Pe drumul existenţei noastre tehnicieni şi muncitori,
auto, cu tot necesanji unei gospodării, cu obligaţia a doi de multe ori am fost surprinşi; De scriitori, poeţi şi medici,
p-itim în:-o 75 -6 0 de ani, alte obligaţii nu am, am fost căsătorit. Doresc De năvăliri şi catastrofe mecanici şi aviatori.
r:-).' ,iă cu o doamnă serioasă, poale avea şi un copil, cu vârsta între dar noi nu ne-am lăsat învinşi. De-acele tinere talente
30 - .5 ani. care doreşte să stea la mine. Primesc scrisori pe adresa studenţi în floarea tinereţii
ruda . ' :i ziarului „C ălăuză n o a s tră ". Deva, str. Horea, nr.30, cu în 4 martie '77
-ic. : ca Pentru Neluţ'.i. La care marea catastrofă
■ /arm ;; 56 ani, singură, fără obligaţii, 1,60 m, 78 kg, caut un bărbat stihia oarbă ne-a lovit le-a retezat panglica vieţii
re p . V până la 60 de ani. Să aibă casă. pensie, suflet bun. Aştept Şi-a omorât mulţi fraţi de-ai noştri, Mulţi au rămas în cărucioare
sen: ■ redacţia ziarului „Călăuza noastră", Deva, str. Horea, nr. 30, pe alţii ni i-a schilodit, ca robi a-i roţii învârtite
cu • - âţiunea pentru Vera. Lăsând copii fără părinţi, Iar alţii ca lumina zilei
• 'omn 40/1.70/80 încă tânăr, locuinţă, serviciu, situaţie bună, o lăsând părinţi fără copii.
s-o aibă doar din amintire.
coiicp/'.- ;!.*•; fără noroc în viaţă, nu consum alcool, doresc să cunosc o Lăsând soţii fără de soţi, S-ar cuveni să nu-i uităm
d 'jrfir ci c : sau fără obligaţii, care-şi doreşte o familie Mesajele le primesc lăsând pe soţi fără soţii.
Ir1 rr i -ia ziarului in caro scriu, cu menţiunea „U n om fără noroc” . pe cei ucişi de cataclism
Lăsând pe unii singuratici
Şi anual în 4 martie
care-au scăpat ca prin minune
NICOLAE UŢICĂ TIPĂRIT DIN NOU ÎN S.U.A. Stând zeci de ore sub moloz să dăm dovadă de civism.
Să trecem pragul, cu respect,
Viitorul Nicolae Uţică este, din nou, laureat în The Interna- de s-a uimit întreaga lume.
ti.',._„ pei, -.-• Poet's Conveni ion, USA, 2004. De această dată, Ne-a văduvit de oameni buni; la o biserică, oarecare,
Rostind un DUMNEZEU
pcc : t «Mştigatoare se numeşte „Regele fricoşilor” şi va fi tipărită în savanţi, chimişti şi profesori,
V"! ■ ui „-Eternal Portraets' , la celebra editură Library of Congress, De ingineri, de ofiţeri, SĂ-I IERTE!
coi- ;.':ţia The International Library ol Poetry Cariea va putea fi găsită S-aprindem şi o lumânare.
de cântăreţi şi mari actori,
dir : r.măvara aceasta în librăriile americane. G. BÂGU
De regizori, oameni de artă, ,
DREPTUL LA REPLICA dlui N ăstase), în tim p ce în program ul p.s.d. nu era prevăzut acest
- urmare din n r 724 - lucru. Problem a fiind publică şi vrând - nevrând o urm ăresc în pas
cu ziarul nostru, m ai daţi-m i (acum că m -am lansat şi poate-m i
Im. povestea fostul director al M uzeului de Istorie - M ircea
aprind prea m ulte paie în cap, d a r de cla r că o fac fără ură, patim ă
\a !*- . i: :; -iri cutrem urătoare care s-au întâm plat pe vrem ea şi
sau rea credinţă, căci rom âni s u n te m ...) să m ergem până la capăt
dup.: 3 v-luţic- lui Horia... aici la poalele cetăţii.
cu ideile.
j- ilu t de asem enea faptul că după „Lupte seculare” (că tot îi
plac dom nului iniţiator să apeleze la C aragiale) s-a reuşit m ult Dom nule director, având în vedere faptul că „nu vă interesează
disc ta schim bare a siglei din p.s.d. în P.S.R. A r m ai răm âne de politica" nu am înţeles în ce sens aţi aruncat „pastila” cu Lia Roberts
şi cu P.R.M ., d ar eu în locul P.S .R .- iştilor aş lua-o în foarte s e rip l
„nr,. ‘f , la program . Dl A m ărăzeanu pe bună dreptate observă
pentru că acolo se dispune de bani m ulţi şi cred că sunt şi (rriâij
ca ' m ai im portant lucru care i-ar interesa pe prezum tivii (cei mai
credibili. ~ ;-
oro; 1 1- m em bri P.S.R.. - pensionarii, a fost om is din program şi
anum e, recalcularea pensiilor, m ăsură pe care ch ia r şi PSD vrând C h ia r ş i dl C o n s ta n tin e s c u sau Petre Roman ar m ăi fi o
- ne- -V a a „pus-o” la un utopic punct cu term en 01.01.2005, când alternativă având în vedere că m ai ales în politică scopul scuză
s-ar uten să nu m ai fie la guvernare. O bom boană aruncată m ijloacele, program ele fiind doar de ochii lum ii ca şi concepţiile
fraienlor pentru ca să-i m om ească spre a-i vota. ideologice ale „navetiştilor” de la un partid la altul.
=i o părere, fiind la acest subiect, d a că m i-e prem is, sincer în legătură cu zvonul cum că M ircia ar trece la PSD, natural,
m -a; uucura m ult să izbândească această m işcare (a P.S.R.) dar ca orice navetist, cu bagaje cu tot - (ideologice şi m ateriale) s-ar
anali rând o serie de condiţii cum a r fi; gradul şi posibilitatea de putea ca şi Telecabina Liberală să de vin ă P S D -istă şi astfel să nu
m a ifie etichetată ca „faraonică", nerentabilă ş.a.?
n .e d i d iz a re (p o p u la riz a re ); fo n d u rile p e c a re se b a z e a z ă *
încă o întrebare: v-aţi arătat dvs dom nule director dezam ăgit
conoucerea (locom otiva) rtefiind cunoscute, nu este credibilă, a r fi
. nevoi, (poate greşesc) de un conducător de notorietate cunoscut în urm a faptului că l-aţi ajutat pe M ircia să devină prim ar; nu vi se
pare că aruncaţi un bum erang sprijinind un exponent al puterii să
de i ; eaga populaţie (ca personalitatea, realizări etc); nu sunt o p ­
timist acceadă la „ciolan”; sau o altă dezam ăgire?
Apoi am co n sid e ra t p u e rilă m ăsu ra de a so licita sprijinul Dacă-m i perm iteţi să am o părere: consider (cred) că a r trebui
preş*.dintelui, care se ştie că e fondatorul FSN ; PD S R ; PSD; şi cu (vorba dvs) să ne îndreptăm privirea asupra altora care nu au fost
in te n ţia d e c la ra tă d e a re v e n i la „m a tc ă ” d u p ă în c h e ie re a la guvernare, cum aţi zis (de ce nu), PSR, PRM , Lia R oberts etc!
m andatului, deci e hilar să crezi că a r întinde m âna. Nu am aplaudat S chim barea este la m odă în toate d o m e n iile (cine şi-o poate
roac im faţă de Dl. S tolojan în legătură cu prom ovarea recalculării p e rm ite ) în a u to m o b ilis m , m o b ilă , u s te n s ile c a s n ic e ,
costum aţie etc.
p n i or (idee adoptată până la urm ă de PSD - vezi afirm aţiile
Cu stimă, Titus Brăduleanu- APUSENI
- S Ă P T Ă M Â N A L INRtEPENOJS'DLT.AFJ-AT.ÎN S L U J B A TU TU R O R O A M E N ILO R