Page 11 - Calauza_2004_725

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor IP d î^ o U U ) ■

EXCESUL DE CREME
Sunt multe temei eare au impresia că
folosind o mai mare cantitate de cremă
scapă de riduri. Ca urmare umblă prin casă C U M P R E P A R A M B R A N Z A D E B U R D U F ?
cât este ziua de mare, cu straturi groase
Imediat după mulgere, laptele de oaie se încheagă ia 32 - 34
de cremă aplicată pe obraz sau pe sub grade C, timp de 1 -1,5 oră. Brânza se mărunţeşte până când bucăţile
ochi. Acest lucru este un obicei prost,
ajung de mărimea cireşelor. Totul se presează cu mâinile curate pe
pentru că pielea trebuie lăsată să respire
normal şi în voia ei cât mai mult timp. De fundul vasului. Mărunţirea se poate repeta. Se scurge apoi zerul. Caşul
se pune la scurs într-un tifon, prin agăţare.
aceea trebuie să ştim un lucru: oricâtă
După scurgerea zerului, caşul se trece într-o cam eră cu
cremă am aplica pe faţă, pielea nu-şi ia temperatura de 12-16 grade C unde se lasă să fermenteze 3-6 zile.
decât grăsimea necesară ei, în rest stă pe
C L U B faţă şi îmbâcseşte porii pielii nelăsând-o să Caşul dospit are o culoare gălbuie, un gust acrişor, o aromă plăcută
respire. Ca urmare, nu este deloc indicat să înecăm tenul în straturi şi este moale la pipăit.
Caşul dospit se taie în felii, se frământă, se dă prin maşina de
groase de creme şi de fard. Cel mai indicat este să folosim produsele"
tocat, se pune sare, se amestecă într-un vas de lemn până ce se
unei singure linii cosmetice, adecvate tenului nostru sau aplicând produse obţine o pastă uniformă, după care se introduce in burduf.
ale tratamentelor naturiste. Nana VEVA
Un alt aspect de care trebuie să ţinem neapărat cont este ca să nu
ne culcăm niciodată nedemachiate. Asta pentru că, machiajul lăsat peste
noapte pe obraz devine murdărie şi are asupra tenului un efect negativ. REACŢII LA INCREDIBILA
Neputând să respire, pielea se sufocă şi se ofileşte iar ochii se infectează
de la rimei. Deci trebuie să reţinem următorul fapt: oricât de târziu ne ÎNTÂM PLARE D IN TREN
culcăm, obrazul şi ochii trebuie demachiate şi apoi spălate cu apă. Numai (urmare din nr. 724)
aşa, curat şi liber să respire în voie tenul va căpăta aspectul dorit de noi. Apoi, i-am precizat stimabilei doamne că articolul publicat a fost trimis
MIRI AM într-un stil pe cât posibil de concis, putea fi chiar pe 10 file de caiet şi
n-am ezitat s-o întreb şi pe dânsa ce scrie pe buletinul său de identitate.
POATE VĂ INTERESEAZĂ Mi-a răspuns nervoasă: „Scrie naţionalitatea română, dar cetăţenia
maghiară”. Nu m-am lăsat şi pentru că îmi precizase că nu merge la
ARHIDIECEZA RO M ANO -CATO UCĂ DE BUCUREŞTI - str. Haţeg ci la Petroşani, am rugat-o ca atunci când ajunge la Petroşani, să
^ gen. Berthelot, nr. 19, sectorul 1, Bucureşti. cumpere ultimul număr al „Călăuzei noastre", în care cineva scrie că nu
am greşit ceea ce mi-a reproşat dânsa91? Probabil, acum mergea la
CORESPONDENŢĂ DIN ISRAEL Petroşani, tot la biserica sa, ca şi atunci la Deva, deşi este biserică
romano-catolică şi în Călan. O fi având vreo misiune mai amplă!?!
SALOM. SALOM... TODARABA (III) Şi tot pe scurt şi foarte concis, o altă întâmplare în tren (Simeria-
i *
Petroşani) - când două eleve fumau pe coridor intre Ruşi - Bretea Strei,
(urmare din nr. 724) vorbeau perfect limba română, dar şi limba maghiară, mergeau la
O altă categorie a muncitorilor veniţi în Israel sunt cei din construcţii,
Petroşani! întrebându-le dacă în Petroşani nu au secţie maghiară şi
în jurul lor, în timp, s-a născut un „folclor", nu întotdeauna onorabil. văzând că ştiau perfect româneşte, mi-au răspuns că nu s-au dus la o
Dar, oricum mai beau şi alţii, nu doar românii. O singură dată, la secţie română în Petroşani pe motiv că le place la această secţie
poştă, în ajunul Crăciunului, în faţa mea erau patru-cinci muncitori români
maghiară în Deva! în finalul articolului meu, a apărut eronat în loc de „ce
care trimiteau bani acasă. Am tăcut mâlc, nu am intrat în vorbă cu nimeni. întrebări se mai pun", „ce întrebări îmi mai pun".
Ba mai mult, mă rugam la Bunul Dumnezeu, să nu mai înţeleagă nimeni Eu am mii de întrebări şi sute de mii de răspunsuri, alţii în drept
limba română, nimeni dintre cei aflaţi la poştă. „Mult e dulce şi frumoasă
nu-şi pun întrebări şi nu-şi dau răspunsuri, cu mult mai mult decât cele
/ Limba ce-o vorbim!” O, Doamne! consemnate în nr. 721 de dl. G. Bâgu şi domnul Liviu Mircea cărora le
Cu câtă dragoste, cu cât talent, scriitorii israelieni veniţi din România
mulţumesc, inclusiv redacţiei şi anticipat altora.
ştiu cât e de „dulce" şi de „frumoasă" limba română. Tot respectul şi Am presimţit că ulterior, o să primesc chiar următoarea replică
toată lauda pentru ei. Şi nu sunt puţini... Bine că în 24 decembrie 2003, într-un tren: „Ş tii că trenul acesta circulă pe păm ânt unguresc,
la ora nouă. în poşta din Kfar Saba nu era nici unul din ei să-i audă pe
mulţumeşte-te că te lăsăm să circuli în el, altfel te dăm jos"! Mai ales că
„bărbaţii de bărbaţi" şi limbajul lor colorat, mult prea colorat. am mai auzit una bună! „Se spune că la Deva, se solicită şi pământul de
La ştirile TV de aici, mai vezi un reportaj despre copiii străzii din
sub unele blocuri proprietate personală să fie retrocedate unei mănăstiri
România, şi acum, nu de mult, despre muncitorii veniţi ilegal, fără viză şi cu şcoală, cantină internat a elevilor descrişi şi unde o dată, din
trimişi în ţările de unde au venit. Şi aici este şomaj pe lângă alte întâmplări
întâmplare, l-am văzut chiar pe domnul primar la Devei pe acolo la faţa
tragice de viaţă. întâmplări din război, tragedii de război, pe care noi cei locului, l-o fi plăcând şi dânsului acolo ca şi elevilor din declaraţii. O fi
veniţi din Europa nu le înţelegem, dar acest popor le trăieşte din nefericire, dânsul de-al nostru sau de-al lor?
încă de.la naşterea sa. Adriana L. Dumitru AMĂRĂZEANU
adm inistrativ prin înfiinţarea de tot felul de organism e în loc de
CINE VA FACE U N B ILA N Ţ AL
rem aniere practică.
DEZASTRULUI D IN RO M ÂNIA, ACELA G uvernanţii noştri nu iau exem plu de la alte ţări care nu
TREBUIE VOTAT ÎN 2001). cedează nim ic fără a obţine ceva avantaje, bunăoară cum ar fi
Polonia. Ţin cu m âinile de putere şi cred că vor fi m oştenitorii
(urmare din nr. 724)
păm ântului. A runcă în discursuri vorbe goale că a crescut nivelul
Raportul de ţară prezentat de Com isia europeană la Bruxelles
de trai, d a r a ce stea nu m ai pot am ăgi nici p e n sio na rii, nici
a a ră ta t c la r că R o m ân ia nu are n ici o e co n om ie de p ia ţă
disponibilizaţii. Se raportează câte locuri de m uncă s-au creat,
funcţionabilă. Principalele problem e sunt depolitizarea justiţiei şi
dar uită să spună câte locuri de m uncă s-au desfiinţat.
com baterea corupţiei care s-a extins spre cele m ai înalte trepte
Fostul CSH care avea peste 18.000 de angajaţi a ajuns cu
ale guvernului. Nu înţeleg de ce se acoperă realitatea făcând din
e fe ctivul la nivelul unei fa b rici de păpuşi şi d isp o n ib iliză rile
neputinţă succes?
continuă. Cred că intenţia este să-J term ine. S-au înlăturat de la
Intrarea în UE nu se poate face cu electronizarea anim alelor,
putere oam eni capabili care sim ţeau pulsul oţelului şi s-au adus
îm puşcarea porcilor, in te rzice re a vâ n ză rii laptelui în piaţă şi
oam eni fără experienţă, iar producţia este în cădere liberă atrasă
interzicerea fabricării pălincii. Cu desfiinţarea unor obiceiuri nu se.
de m agnetism ul in ca pacităţii ce lo r ce îi decid- soarta. Liderii
intră în Uniune. Integrarea E uropeană este mai grea decât se
sindicali sunt neputincioşi în lupta cu politicul, m ai fac m işcări de
spune la televizor datorită crizei noastre econom ice, politice, m o­
ochii lumii, dar fără a rezolva ceva concret fie că nu pot, fie că
rale etc. Sărăcia a crescut an de an ca explozia unei bom be iar
aceasta este linia. Nu va trece m ult şi acest fost colos va muri
corupţia ca explozia unui vulcan şi acestea nu pot fi acoperite cu
complet sub ochii binevoitori ai aleşilor poporului. Ultimele rămăşiţe
şiretlicuri încercând să-i păcălim pe eurobirocraţii de la Bruxelles.
vo r lua drum ul G alaţiului. în nici un judeţ nu s-a distrus atât cât în
Chiar dacă îi păcălim şi aceştia se fac că nu văd şi nu aud, nu
Hunedoara. Nu s-au distrus niciunde atâtea bunuri m ateriale cre­
suntem pregătiţi, populaţia nu poate suporta preţurile de la nivelul
ate în perioada m ult hulitului Nicolae prin sudoarea noastră, a
lor în tim p ce veniturile sunt m izerabile. în loc să luăm m ăsuri
celor care acum li se m ai fac pro m isiu n îd e recorelare a pensiilor,
corespunzătoare venim cu tot felul de aşa-zise ajutoare în baza
creşterea nivelului de trai şi a bunăstării populaţiei.
unor m ultiple acte birocratice ceea ce duce la creşterea aparatului
Leontin CURTEAN, Nandru
■ .'F A