Page 12 - Calauza_2004_725

{ lP ^(^aîi26r Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor J

inutilitate, de lipsă de creativitate.
Alt efect este senzaţia de gol interior Acesta dă sentimentul de neputirtţâ;
destinul pare o realitate de necontestat.
Angoasa şi timiditatea sunt şi ele efecte ale stresului. Trăirea intr-o stare
perpetuă de emotivitate negativă, când totul pare sortit eşecului: chiar şi lectura
unor lapte obişnuite naşte emoţii negative. Subiectul'rămâne in aşteptarea unor
situaţii ce nu au şanse de a se produce vreodată şi se lasp pe seama destinului
sau a celor care ştiu să interpreteze.
Frica de schimbare este tot un efect ai stresului. Adoptarea de atitudini
inflexibile, credinţa oarbă in valorile populare. Subiectul îşi organizează viată in
aşa fel încât posibilităţile de adaptare sunt. practic, nule.
S T R E S U L - B O A L A VIEŢII M O D E R N E
ZAHĂRUL Şl EFECTELE LUI NOCIVE (II)
SIMPTOMELE STRESULUI. Stresul se „trădează" prin diferite ticuri,
Ar fi bine ca toţi oamenii să-şi reducă pe cât posibil consumul de zahăr şi de
manifestăn cotidiene sau reacţii fizice. Ticurile care trădează stresul sunt: roaderea dulciuri dar cel mai mare risc îl are consumul zahărului pentru cei cu antecedente
unghiilor, ţinută aplecată spre spate, clipitul ochilor, bătutul ritmic cu degetele sau
picioarele, „dresul" vocii. Manifestările cotidiene sunt: oboseală permanentă şi de diabet in familie, cei ce se confruntă cu un stres accentuat, cei ce suferă de
nevoie de somn. iritabilitate. vorbărie, exces de conversaţie la telefon, reacţii diabet, de infecţii recidivante, de alergie, osteoporoză, hipocalcemie. cardiopatii,
excesive. Reacţiile fizice sunt: alergii, dificultăţi respiratorii, colite, migrene, tulburări hormonale, cei cu gastritâ hiperacidă sau colită de fermentaţie. Şi pentru
cei ce suferă de depresii accentuate trebuie să-şi reducă simţitor consumul de
probleme cu digestia, lumbago, urticarii, herpesuri. De asemenea se pot ivi dulciuri.
furnicături şi probleme de circulaţie, probleme digestive, arsuri la stomac, probleme
Organismul omului este însă capabil să suporte şi să prelucreze bine zahărul
sexuale natural existent în fructe, unele legume şi mierea de albine. Fructele proaspete
Unul din efectele obişnuite ale stresului este plictiseala generalizată. Ca efecte au în compoziţia lor diferite zaharuri necesare organismului. De asemenea, mierea
sunt scăderea intereselui pentru muncă şi studiu, timpul pare că nu mai trece, de albine PSte un îndulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte, sucuri.
frica de a nu fi apreciat la justa valoare işi spune cuvântul. Apare sentimentul de
Ana VALERIA
sau praf este folosită nu numai în panificaţie dar şi-n diferite afecţiuni cum ar fi
S R N R T R T 6 F R R R M € D I C R M € N T € ulcerul gastric.
Drojdia proaspătă sub formă de pachete este o drojdie vie ca de altfel şi
cea uscată, fiind folositoare la cei care suferă de ulcer; se administrează sub
DROJDIILE - REMEDII ALIMENTARE EXCELENTE formă de bobite proaspete sau pastile de câte trei ori pe zi înainte-de masă. Se
Drojdiile naturale sunt printre primele forme de viaţă. Se găsesc pe poate lua şi după masă dacă s-a întâmplat să consumăm o ciorbă acră şi
suprafaţa fructelor, determinând fermentaţia alcoolică (transformarea glucozei ne-a creat creşterea acidităţii gastrice.
dulci din fructe. în alcool), pe suprafaţa cerealelor încolţite, ca de ex. pe malţ Drojdia de brutărie, din comerţ, trebuie luată de preferinţă când stomacul
(orzul încolţit) folosit la fabricarea berii. este gol şi s-o dizolvăm încet în gură sau să o diluăm într-o lingură de lapte sau
Din punct de vedere botanic, drojdia este o vegetală (ciupercă saprofită), apă călduţă dar cu nimic altceva.
cu celule mici grupate ca un ciorchine. Nu au membrana celulară cu celuloză Drojdiile nv se combină cu sucuri de fructe pentru câ joot produce în intes­
şi de aceea este prelucrată şi asimilată uşor de corpul uman. tine fermentaţii alcoolice, cu consecinţe nedorite.
Drojdia ca hrană ne interesează foarte mult, pentru că este o sursă bogată Pentru ca drojdiile conţin multe vitamine din complexul B, sunt excelente
de vitamine din complexul B, substanţe alcaline în special natriu şi potasiu. revitalizante ale sistemului nervos, împiedicând astenia, oboseala intelectuală,
Efectul drojdiei era cunoscut încă înainte de descoperirea vitaminelor fiind anemia.
folosită ca leac împotriva acidităţii gastrice, a indigestiei, constipatiei etc. în bolile de ficat drojdiile ajută la neutralizarea toxinelor, alături de legumele
Drojdia dospeşte pâinea, care fără ea ar fi un aluat greu digerabil. Fiind care conţin sodiu, indicate în dieta unui bolnav de ficat. Drojdia, atât de ieftină,
alcalină, drojdia este un antidot eficient împotriva bilei acide sau toxice, un este considerată vegetala bogată în sodiu şi vitamina săracului. Este un antidot
împotriva bilei toxice în boli de fiere.
calmant al mucoasei gastrice şi intestinale inflamate, ajută la contracţia normală Drojdia este un aliment important în regimul de recupierare a organismului
a intestinelor. după o boală, indiferent de natura el. Atenţie însă, o doză mărită poate duce la
Drojdiile ajută la digerarea hidraţiior de carbon şi împiedică acumularea pericole mari, de aceea nu trebuie lăsată la îndemâna copiilor.
de acizi graşi in celulele corpului, de aceea este folosită şi-n curele de slăbire Folosită cu chibzuinţă, drojdia este una din cele mai bune produse
într-o doză controlată. alimentare terapeutice. Prot. Tina MĂRGINEANU
Drojdiile au un efect bun şi asupra pielii, fiind folosite încă din vremuri
vechi la tratarea acneei, coşurilor de pe faţă. Este indicată în cosmetica facială,
sub formă de mască. PE MARGINEA CONCURSULUI V!Pt\ IANUARIE
Drojdia, aşa cum o găsim în comerţ, sub formă proaspătă, uscată, pastile
CINE A TRAS CU TUNURILE IN MIHAI
DIN NOU DESPRE VITEAZU, LA DEVA?
(urmare din nr. 724)
„CABINA LIBERALĂ” Istoriceşte, originile cetăţii sunt puse cam în jurul anului 1250. Primul
DE PE CETATE! act scris datează din 1269. Cetatea a fost făcută ca şi altele din Ardeal,
(urmare din nr. 724) în timpul lui Bela al IV-lea, ca urmare a năvălirii tătărăşti de la anul 1241,
Un lucru bun care merită subliniat este faptul că Legea accesului la ca punct de sprijin şi de apăra/e împotriva acestora. La început a fost in
posesia dinastiei Arpazilor. începând cu anul 1385, ea serveşte de
informaţii publice este respectată (bănuiesc că mai mult de frică decât din reşedinţă voievozilor Ardealului. Pe la mijlocul sec. al XlV-lea, este
convingere...). proprietatea lui M. Szilaghi, unchiul lui Matei Corvinul, rege al Ungariei,
Referindu-mă din nou la conţinutul răspunsului, acesta în loc să mă apoi în proprietatea Huniazilor. După stingerea acestei familii, ajunge
fămurească şi să-mi provoace o stare de admiraţie şi bucurie, mi-a produs din nou în proprietatea statului. în secolul XVII Sigismund Bathoiy Şi-o
dureri de cap... neavând capacitatea de a înţelege ceea ce este de alege de reşedinţă.
neînţeles... Dieta Ardealului, apreciind importanţa ei strategică şi poziţia ei atât
Cum aş putea înţelege că afluenţa de turişti pe o ruină nerestaurată
şi gospodărită ar putea valorifica „Dealul Cetăţii"? Mai degrabă duce la de favorabilă, interzice cedarea Cetăţii în mâini particulare, făcând din
ea o.proprietate a Voievozilor ardeleni.
degradare condamnând la un depozit de resturi menajere şi alte „mizerii” în decursul timpului, suferă mai multe reparaţii, transformări, unele
şi aşa cum arată acum oraşul - plin pe toate străzile şi spatiile verzi cu chiar radicale, întârituri de pământ şi şanţuri.
„mizeriile" câinilor comunitari, dar mai ales ale celor de apartament, care Ultima mare restaurare s-a făcut din ordinul împăratului Francisc I,
„conduc" cucoanele şi aparţinătorii la fiecare copac, fiind în lesă ori liberi. a durat 12 ani şi s-a terminat în anul 1829.
Am avut ocazia (mulţumesc lui Dumnezeu) să văd şi să fac o Lupte mai însemnate legate de Cetatea Devei cunoaştem atacul
comparaţie cu situata din Canada. Acolo nu am văzut câini vagabonzi iar dat de răsculaţii lui Horea, Cloşca şi Crişan în anul 1784 şi 1848.
proprietarii care-şi plimbă câinii prin oraş sunt obligaţi prin dispoziţii aspre
în 1849, explodând magazia de praf de puşcă, s-a ruinat o parte,
să cureţe murdăria lăsată de câinii lor. Şi se respectă! aruncându-i zidurile în aer.'Se pare că de atunci şi până azi, nimeni nu
Am constatat că dl. primar, de când a început să mijească „nelipsita"
campanie electorală se plimbă per pedes (pe jos) prin oraş şi mă mir că a mai adăugat sau schimbat ceva (tot ce am notat până aici este după
Ghidul judeţului Hunedoara, de Octaviap Floca şi Victor Şuiaga, tipărit
nu observă mizeria de pe străzi căci dacă ar fi văzut ar lua oarece măsuri
- că ar mai avea timp... în anul 1936).
în toamna anului 1600, cetatea Devei avea să fie unul dintre
M-aş fi bucurat să aflu că investiţia de 8 miliarde lei nu constituie bani
obstacolele principale în calea lui Mihai Viteazu, după pierderea Munteniei
arunca]i „pe apa sâmbetei”, dar după cele aflate tind să cred că situaţia şi Moldovei, în drumul său spre curtea împăratului Rudolf, la Praga.
este comparabilă cu „investiţia" ocazionată de „reabilitarea" trotuarului de Drumul lui Mihai spre Praga ducea prin Transilvania. Cunoscător al
pe strada I. L. Caragiale care nu a împlinit un an şi este într-o stare de împrejurărilor şi al oamenilor de aici, Mihai Viteazu a ştiut să se strecoare
degradare intolerabilă datorită proastei execuţii şi mai ales a prefabricatelor destul de bine, dar, după cum el povesteşte, nu fără piedici şi primejdii.
de foarte proastă calitate. „în multe locuri săriră pe oamenii mei şi-i uciseră fără nici o
Am văzut pe litoral, în zona hotelurilor „Ana" - „Europa" şi (parcă)
consideraţie. Din cetatea Dever, îndreptară tunurile asupra mea şi înecară
„Astoria” lucrări de pavaj a trotuarelor şi zonelor de acces făcute de dl. în Mureş mai mulţi dintre ai mei. Şi aceste nevoi le avui nu numai într-un
Copos de o calitate admirabilă încât nu te poţi abţine să spui „BRAVO!’ , loc, ci prin tot Ardealul. Nemulţumiţi cu atât, trimiseră cărţi la Baia de
oricine ar fi investitorul. Criş, spre a răscula lumea asupra mea. Asemenea întărâtară şi pe soldaţii
Ar fi interesant de aflat în ce condiţii a fost licitată această lucrare
din Lipova şi din Ineu care, fiind însă mai prejos cu puterea, nu cutează
(vorbesc de trotuarul de pe Caragiale) cat a costat, cine a recepţionat-o,
dacă are vrşo perioadă de garanţie etc. a lovi pe ai mei" (din Ghidul turistic a regiunii (Hunedoara, 1956).
Din această relatare reiese că domnitorul nu a poposit aici, ci chiar
Eu i-am ridicat la plasă/ De atâtea ori.. J Crezând că este „acasă”,/ Nu
umblând prin... nori. Titus BRĂDULEANU. Apuseni a fost socotit duşman. ' Felicia GIVULESCU
-.J Â I^ Â M A N A L IN Q ţP E H Q ţ .TŢ