Page 10 - Calauza_2004_728
P. 10

ţ r r - n ™
            ’T " »  -~—Z         ^.T -  -   ■—’•   ■■ ~   —>*»   -  -,r*-  r   fW    »  '       -«‘-w T-.   '-■«ţi»* -
                                                                       - >^ŞBi
                                                                    T
               2 0 9   Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor^ gpi
             Sk
            C A S A  G R O Z A .  M Ă R TU R II  Şl  D O C U M E N T E  IN E D ITE

               A N II  D E   S T U D IU  9 4 6 -1 9 4 9   matematică, olandezul de origine  Ten Bosch, la organe de maşini,
                                                          Dunner la maşini electrice, decanul facultăţii de electrotehnică şi, în
         Eu  am  avut  o  evoluţie  atipică.  M utarea  la  Bucureşti,  după
                                                          sfârşit Bruno Bauer la instalaţii electrice la care mi-am luat lucrarea
      Timişoara,  intrarea  într-un  nou  program  de  studii,  cu  metode  şi
                                                          de diplomă în „Stabilitatea sistemelor electroenergetice”. între timp
      profesori şi colegi diferiţi, în plus agitaţiile politice din jur, aproape că
                                                          am avut discuţii la Bucureşti în vederea găsirii  unui loc de  muncă,
      m-au  dus  la  capătul  puterilor.  O  pleurezie  din  vara  lui  1945,  m-a
                                                          unde  se  pregătea  lansarea  planului  de  electrificare.  Am  pregătit
      făcut  să  pierd  cursuri  şi  examene,  greu  de  recuperat.  Am  reuşit
                                                          astfel intrarea la Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE),
      totuşi intrarea în anul II în toamna anului  1945 la Şcoala Politehnică
                                                          nu fără peripeţii legate de o perioadă frământată.
      Federală din Zurich, după o refacere la Deva. Băcia şi Bălţa. Anul II
                                                             Acolo,  la  ISPE.  în  aprilie  1949  am  cunoscut  pleiada  de
      l-am terminat şi atunci a apărut  ideea continuării studiilor la Zurich.
                                                          energeticieni, la sediul din strada Nicolae lorga, specialişti cu care
      O nouă mutare, cu o recunoaştere parţială a examenelor dar o intrare
                                                          mai târziu am lucrat, şi primele cadre tinere, cu care mă mai întâlnesc
      intr-o fază de linişte, intr-una din politehnicile de renume european,
                                                          şi acum. Eram sub oblăduirea consilierului din Ministerul Economiei
      puţin  afectate  de  dezastrele  războiului  Germana  nu  mi-a  pus
                                                          şi  Industriei  Gaston  Marin.  Acolo  erau  inginerii  Bercovici,  Dimo,
      probleme,  m-am simţit aproape ca acasa,  in Ardeal
                                                          Emanoil. Moidoveanu, şi mai tinerii Raşcu, Sevastru, Diaconu. După
         Acomodarea a fost uşoară ia şcoaia elveţiană. Cniar şi cele mai
                                                          diploma de la Zurich din  1949, obţinută cu succes Atr-un domeniu
      grele discipline teoretice e 'a - predate interesant, ceea ce mă făcea
      să mă simt bine în ţara Iu  Pestalozzi. Cursun e profesorului Scherer   de  interes în  ţară,  intrarea  în  ISPE  în  octombrie  1950  a  fost  mai
      de  fizică  teoretică,  ma  ’ârziu  laureat  al  cem iului  Nobel.  atrăgea   rece  şi  a urmat o perioadă grea de acomodare  şi  reticenţă,  într-o
      lumea  din  oraş  ca  la  soectacol.  Profesor.,  şi  filosoful  Gonseth  la  atmosferă încordată şi schimbată politic.   Liviu GROZA
                                                      "I
                       R E P LIC I                     I
         Apropo de.Flori ae urzicuţe"   Aceluiaşi, care ma învinuieşte i
         (I.P . afirmă câ „Florile nu-\i   ,-â  ■am jignit mama   '  TRATAREA RĂNILOR LA COPACI
      fac nirmcl                  (nr.712şi 721,       \
                                                             Rănile  provocate întâmplător pe  tulpinile  sau  ramurile  pomilor
                                                          constituie  de  multe  ori  cauza  pieirii  timpurii  a  pomilor.  De  aceea
         Bănuiam că la botezul Ic'   Pentru gestu-ţi neţjăndit   I
         Sugerai ceva înţepător   Eu sunt cel bălâcârit;   i  este  recomandat ca  astfel  de  răni  să fie  imediat îngrijite.  Pentru  a
         Căci  după nectar şi co.ont   Capra păcătuieşte,   1  putea face acest lucru mai întâi se îndepănează coaja sfărâmată şi
         „Flori de bănuţei" le-a.  Oiţa ispăşeşte'’    I  se netezesc marginile  rănii cu un  briceag tăios.  Apoi  rana se unge
                     fi numit1    Viorel BARÂCEANU        cu  ulei  de  floarea-soarelui  amestecat  cu  ocru.  Un  procedeu  mai
                                                          vechi arată că rănile copacilor se vindecă mai repede dacă rana se
                   P O Ş T A   S O C I A L Ă              unge cu  muruială făcută din balegă de  vite cornute amestecată cu
        Doamna Alexandra E:                               pământ galben.
        Pentru  femeile  născute  în  septembrie  1949,  vârsta  standard  de   Ramurile  rupte  în  schimb  se  retează  cu  ferestrăul  de  lângă
     pensionare  este  58  ani  şi  2  luni  (ele  c  împlinesc  in  noiembrie  2007).   ramura mamă. fără a se lăsa ciot, apoi rana se îngrijeşte prin acelaşi
     Aceasta este şi vârsta ia care ele au dreptul  să treacă de  la  pensie de   P'ocedeu ca mai sus.
     invaliditate la pensie pentru limită de vârstă ■ v â reamintim că de ia pensie   COMBATEREA ÎNGHEŢURILOR TÂRZII
     de invaliditate nu se poate trece la pensie ant cipată parţială s aj pensie
     anticipată).                                            DE PRIMĂVARĂ
                                                             Mijlocul  cel  mai  uşor  de  pus  în  practică  şi  la  îndemâna  oricui
                                                          pentru  apărarea florilor şi  a  fructelor de  îngheţ este  fumul.  Pentru
     DECÂT SIMPLU MURITOR DE FOÂME ÎN                     producerea  fumului  se  folosesc  paie  pe  jumătate  putrede,  resturi
      ŢARA MEA,  M AI BINE EROU ÎN SPANIA!                de gunoaie, buruieni, ramuri uscate şi alte minerale de mică valoare
                                                          care să nu ardă cu flacără şi să facă cât mai mult fum.
                      -  urmare din nr.  727 -
                                                             Materialul  producător de fum se  aşază în grămezi.  Acestea se
        Şi câţi ca el nu sunt care-şi  r scâ săracii tot ce au  mai scump şi
     se duc să-şi caute să câştige un ban.  De ce bravii noştri guvernanţi   aşază  între  rândurile  de  pomi  asfel  încât  să  cuprindă  întreaga
                                                          suprafaţă,  dar mai  dese în  partea  dinspre  margine,  acolo de unde
     nu se gândesc la atâta am ar de lume  necăjită  să ’>  se creeze locuri
     de muncă, să nu închidă atâtea uzine, fabrici,  mine pentru care noi   vine vântul îngheţat. O grămadă este socotită pentru 2-3 pomi. Pentru
                                                          a nu fi luaţi  pe nepregătite,  imediat ce dau bobocii florilor se aşază
     cei mai în vârstă am tras din greu să le creăm, ca acum să aibă hoţii
     cei mari ce duce la fier vechi. Atâtea mândrii ce-au fost, s-au distrus   în livadă şi grămezile  pentru fum.  Lor li se dau foc pe timpul  nopţii,
     toate.  De  acea  vă  rog  să  întrebaţi  pe  domnii  parlam entari  şi   atunci când apare bruma. Afumarea trebuie prelunguită cu încă 1 -2
     guvernanţi: oare nu le este ruşine când îi rriâi arată la televizor cum   ore după răsăritul soarelui. Când îngheţul se prevede şi pentru nopţile
     dorm. cred că au fost cel puţin vreo 8 -10. poate câ şi fotoreporterilor   următoare,  grămezile  se  refac.   Petru AVRAM
     le este jenă să-i mal arate, sâ-i vadă populaţia cât din greu muncesc
     ei săracii, cu somnul.                                    în atenţia candidaţilor la alegeri!
        Ceea  ce-mi  pare  mie  râu  că  uneori  îi  mai  trunchiazâ,  să  nu-i
     recunoască lumea  Păcat că nu  le dă  şi  numele cu  litere mari de-o   Pentru a veni în sprijinul candidaţilor la alegerile
     şchioapă ca să-i vadă poporul cine  sunt,  din ce partid  şi  de  unde.   locale,  anunţăm   că  ziarul  „C ălăuza  noastră”
     Sau  dacă  sunt  întrebaţi  de  ceva.  să  dea  vreo  informaţie  sunt  şi
                                                           organizează  cam panii  p u b lic ita re   com plete
     zeflemişti,  răspund  în  zeflem ea  de  parcă  ei  ar fi  inventat  gaura  la
                                                           (inclusiv tipăreşte afişe, fluturaşi, programe şi ajută
     macaroanăl
        Cum era Dl senator Ion  Predescu, cât de măreţ se dădea când   la  întocm irea  acestora)  pentru  cei  care  vor  să
     i s-au pus nişte întrebări şi le răspundea  peste umăr.  de parcă, cât   candideze la orice funcţie de primar sau consilieri.
     de multă treabă ar fi avut!, dar a ştiut să spună că mai are o pensie.
                                                           Ne  puteţi  contacta  la  tel:  215545,  214684,  0744/
        îmi face impresia câ mare parte din cei ce sunt pe sus,  ne cred
     pe  noi,  cei  care  de  fapt i-am  ales  sau  prin  noi  au  fost  aleşi  să  ne   521284 sau în Deva, Str. Horea, nr. 30, la orice oră.
     reprezinte, şi nu să ne tragă în piept cu comportamentul lor. Imi face
     impresia că ei  chiar ne  cred  pe  noi  nişte proşti  sau  nu  ştiu cum  să   cuvântului.  De  aceea stimată „Călăuza noastră",  te voi  ruga,  dacă
     mă mai exprim, mă refer la noi, cei de jos, cum ei ne cred. Dar să nu   vei găsi de bune aceste rânduri să le dai publicităţii prin care mod îi
     uite domnii aceştia câ nu este urcuş fără coborâş sau că la tot bobul   voi ruga pe toţi cei care discută de toate pe la locurile de întâlnire a
     de  minte  este  un  bănicior de  prostie  şi  cu  cât  mintea  e  mai  multă,   pensionarilor,  să  mai  cumpere  şi  câte  un  ziar  să  citească  şi  mai
     prostia nu mai are loc şi dă afară. Şi câte astfel de proverbe româneşti   ales să scrie şi ei ce îi  doare,  să facem  front comun  cu toţii  ca să
     nu sunt, pe care noi. cei mai puţin pregătiţi în a dormi în Parlament,   vadă  bravii  noştri  guvernanţi  că  îşi  bat joc  de  noi  cei  de  vârsta  a
     le  cunoaştem  şi  după  care  încă  ne  călăuzim,  nu  ca  şi  cei  care   treia  în  toate  privinţele.  Şi  mai  ales  să  ne gândim  cu  toţii  dacă  se
     văzându-se sus cred câ vor mai ajunge în altă parte decât tot jos şi   mai  merită  să votăm  încă  o  dată  pe  oricine  o  fi,  că  toţi  promit  şi
     tare-mi  este frică,  că jos,  vor face  baie în  smoala încinsă  tot  de ei   nimeni nu face  un lucru bun.
     când  au  uitat  să  fie  înainte  de  tot  oameni  în  adevăratul  sens  al  Cu m ult respect, Octavian BQRCEA,  Vulcan
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15