Page 14 - Calauza_2004_730

(^IJ3<iX3^o.^2^^~Săptărnâi^rindependentLaflatînslujbatuturoroamenilor t7O@33S8i7d5P0

Să nu-l uităm!
PREMIUL DE FIDELITATE „CĂLĂUZA noastră"
COMANDOR MARINAR NICOLAE
Fiind o publicaţie aflată în slujba tuturor oamenilor, „CĂLĂljZA PARAIANU
noastră" înţelege să-şi răsplătească aşa cum se cuvine cititorii fideli, Din discuţiile purtate de comandorul Mihai Chirilă şi de
în acest sens, după ce aţi citit cu atenţie „CĂLĂUZA noastră", veţi
găsi acest talon. Trebuie doar să răspundeţi la cele două întrebări, să subsemnatul a rezultat acel măreţ fapt, că nu s-a lăsat până când
completaţi numele, prenumele şi adresa Dvs şi să păstraţi talonul în nu a adus înapoi la Şantierul Corabia, şalupele grănicereşti flu­
aşa fel ca la sfârşitul lunii (taloanele sunt numerotate de la 1 la 4 sau viale, furate de ruşi, în probele lor pe Dunăre, ajunse mult departe
5, după caz) să le expediaţi împreună pe adresa redacţiei. Ele pot fi în largul mării, fără a folosi forţa ci doar diplomaţia, fiindu-i cerute
aduse şi personal. Data limită de primire a taloanelor este 10 ale lunii scuze de cei ce ordonaseră greşeală prin abuz. Era stăpânit de
următoare. Cu cât trimiteţi mai multe seturi de taloane, cu atât cresc acel patriotism şi naţionalism, întâlnit numai la adevăraţii români.
şansele Dvs de câştig, în urma tragerii la sorţi. Redacţia oferă în luna Replicile sale nu ţineau seamă de funcţie şi grad, de multe, în
aprilie următoarele premii: două premii în valoare de 500.000 lei; patru premii contradicţie chiar cu legile şi regulile militare. Pentru colegi şi
în valoare de câte 100.000 lei fiecare; patru premii constând din subalterni, rămâne ca un comandant şi un inginer cu acel caracter
abonamente la ziarul „CĂLĂUZA noastră” pe luna următoare; 10 premii de bronz. Faptele sale aveau să-i aducă de două ori punerea în
constând din câte un pachet conţinând 5 cărţi sau reviste.
grad pentru vice amiral şi amiral, dar tot de atâtea ori şi obstrucţia
Succes prieteni, alături de „CĂLĂUZA NOASTRĂ"! altor mari care prin tirania lor, apărau doar interesele comuniste.
Despre relaţiile sale cu ruşii, în chestiunile de serviciu, aceştia
TALON NR. 3, APRILIE nici nu ştiau ce să mai creadă şi cum să-l trateze, pentru că aceştia
1. Cine este invitat ia „Călăuza noastră" în acest număr? aveau mereu nevoie de capacităţile sale intelectuale şi tehnice.
Despre replicile sale care erau drepte dar şi jignitoare se ştia prea
bine, dar era foarte înţelegător, dar şi principial, drept şi autoritar.
2. Unde â fost invitat directorul ziarului nostru? Viaţa de familie a început-o tânăr, dar nu a fost prea fericit şi
a avut o fată şi un băiat. A dat vina pe nenoroc. Cu a doua
căsătorie, cu Bălaşa Vernescu, i s-a adus liniştea şi fericire^, mai
Nume şi prenume ales că unul din fraţii soţiei îi fusese tovarăş de suferinţă în
puşcăriile comuniste. Dar moartea acesteia în 1992, i-a transformat
Adresa: _______
brusc viaţa într-un infern şi cuprins de depresia sufletească, mai
suferind şi două operaţii, nu mai dorea să mai trăiască. La aproape
90 de ani îl băteau gânduri funebre, şi anume, să se înece în
marea ce-l chemase din copilărie. Apoi să se arunce de la etajul
RETETA NOASTRA 9. Dar i-a venit în sprijin o femeie vecină care îi pregătea masa şi
bucuria ce-i făcuse vizitele noastre.
în discuţiile cu subsemnatul, în acel 1996, am trecut în revistă
CIULAMA DE MIEL viaţa marinarului şi a omului de ştiinţă Nicu Părăianu. Mi-a spus
Necesar: 500 g carne de miel, un kg ciuperci, 4 linguri ulei,
că vrea să fie incinerat după obştescul sfârşit, iar cenuşa să-i fie
2 linguri făină, sare, o ceşcuţă lapte, o ceapă.
împărţită în două urne şi împărţită celor două morminte ale fostelor
Preparare: Se taie carnea în bucăţi potrivit de mari, se pun sale soţii. L-am încurajat şi când am observat pe perete un tablou,
intr-o cratiţă cu o lingură de ulei. o ceapă întreagă şi apă cât să mi-a explicat că este acel submarin care atunci iese din imersiune,
cuprindă carnea. Se spumează şi se lasă să fiarbă până ce din probele de scufundare, în care se află şi el şi colegul său
carnea este gata. german cu care lucrase la acesta.
Ciupercile se fierb timp de 20 de min. în apă cu sare (dacă Ionel BECHERETE, Vădenl
sunt proaspete, dacă sunt din conservă se folosesc ca atare), (va urma)
se scot şi după ce se răcesc se toacă mărunt. Separat se face
sosul, astfel: se căleşte uşor făina în restul de ulei, se'stinge cu casă. lată două din elementele vieţii realizate.
zeama în.care a fiert carnea şi cu puţin lapte amestecându-se Fetiţa noastră creşte - învaţă bine - termină un liceu, termină şi o
repede pentru a nu se face cocoloaşe. Se potriveşte de sare, facultate şi se zbate lângă un soţ, care din mărinimie o face mamă a
doi copii - o fată şi un băiat.
piper şi se adaugă carnea şi ciupercile, lăsând să mai dea câteva
Aşa cum era viaţa atunci, nu prea frumoasă, fiindcă cineva ne-o
clocote. tulbura, dar eram toţi. Dar nu-i destul şi din senin se declanşează o
MAIONEZĂ DIN PUFULEŢI furtună care ne zbuciumă din temelie - moartea soţului meu. Lacrimi,
Necesar: o pungă de pufuleţi, o ceaşcuţă de apă caldă, o suferinţă, durere! După doi ani, cumplita tragedie se declanşează iar:
- moartea fiicei mele. Doamne! Cum ai putut să mi-o iei? întrebare pe
ceşcuţă de ulei, 1-2 linguri de muştar (facultativ), 1-2 căţei de
care am pus-o mulţi ani. Apoi mi-a fost frică şi am tăcut. Mă uitam la
usturoi, sare, piper. nepoata mea, era cuminte, şi învăţa şi începu să-mi licărească o
Preparare: Se toarnă apa caldă peste pufuleţi, apoi se
luminiţă în sufletul meu. Nepotul meu creştea şi el aşa cum putea,
amestecă bine până ce formează o pastă. Se adaugă şi ulei în fiindcă nu mai era la mine. Uitându-mă la el, o vedeam pe fiica mea, el
fir subţire, ca la maioneza din gălbenuş. Se mai poate adăuga este copia ei. Şi aşa îmi trec zilele, nu uşor, dar le duc. Şi singură mă
muştar şi usturoi, după preferinţă. MARIA întreb: Doamne din toată bucuria vieţii mele, din tot ce am agonisit cu
trudă şi renunţări, cineva a făcut praf şi pulbere. Cu ce drept?
Am 70 de ani, mulţi, foarte mulţi, oboseşti până-i numeri, dar să-i
trăieşti, dar îmi mai trebuie un an, un singur an şi cu fruntea sus voi
spune. în viaţa mea, am dat societăţii doi medici: fiica şi nepoata mea.
\ Se spune că omul cât trăieşte tot învaţă şi când moare tot nu ştie
DESTINE PUTERNICE destul. E foarte adevărat. Eu, acum bătrână, am învăţat ceva sfânt
dintr-o rugăciune care spune aşa: Doamne, îţi mulţumesc pentru ce
Dragă nepoate, mi-ai luat; Doamne îţi mulţumesc pentru ce mi-ai lăsat.
Vestea îmbolnăvirii a fost ca un trăsnet. Cum un bărbat atât de Recunosc în faţa lui Dumnezeu că a doua o spun cu jumătate de
falnic, să fie lovit? Respectând suferinţa şi durerea m-am blocat şi am gură, dar tu , Doamne, iartă-mă!
tăcut. Un om cu o inimă atât de mare, nu ne puteţi părăsi, pentru că Ce am realizat în viaţă? Puterea de a lupta cu destinul!
trăiţi prin noi, prin cei care vă iubim. După vârsta mea şi dorinţa dvs, Un suflet răvăşit, Lacrima
vă pot număra printre nepoţii mei. -----------------------------------------------!
Deci, dragă nepoate, prin câteva fraze ne-ai spus un fragment din
viaţa ta. ULTIMUL TREN Locomotiva voiajeră .
Eu, prin mai multe fraze, voi spune: „viaţa unui suflet de femeie”. Era odată-o gară mică Prin gara noastră când trecea I
Un înţelept spunea că orice om trebuie să lase în urma lui o casă, Urca cu greu pe cremalieră |
Pe calea ce ducea-n Banat
un copil şi să sădească cel puţin un pom. Pentru a realiza aceste Şi Doamne, cât mai fluierai
Aveam acolo o amică
obligaţii creştineşti, orice fată, la o vârstă oarecare îşi caută norocul, Cu trupul fin şi delicat
băiatul inimii cu care va pleca în viaţă. Pentru unii drumul e greu şi Cum tim pul, m ulte vieţi .
spinos, pentru alţii drumul e neted şi plin de soare. Atâţia ani la rând, pe seară desparte I
Atunci soarele mi-a zâmbit, mi-am ales un an bun, pot spune că Iubita ce-mi ţinea antren' i
Gustata-m fructul cel oprit
am fost fericită. i fie iarnă, fie vară, S-a dus de-acolo-n altă parte 1
Din căsnicia noastră, Dumnezeu ne-a hărăzit cu o fetiţă - o fetiţă u prea mult patos ne-am iubit Şi am pierdut ultimul tren! I
frumoasă şi bună. Ea creşte şi noi mulţumiţi de viaţă, cumpărăm şi o I. PRODAN, Haţeg
CĂLĂUZA NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INDEPEN R ^N T AFLAT |N SLUJBA t u t u h o b Q A M e m t ^ |