Page 10 - Calauza_2004_737
P. 10

j£ p lţp " s ă D tă jr ^ ^                                                   w a x B S G m )

         EVENIMENT  INTERNAŢIONAL                           expu să ,  în  tra d u ce re   b u lg ă re a scă ,  p oe zia   lui.
         Forumul internaţional,  CULTURA - FACTOR           A lecsandri,  „S ergentul” ,  im aginile  diverşilor  eroi
          DE STABILITATE ÎN SUD-ESTUL EUROPEI               din  războiul  de  independenţă,  generalul  M ihai
                                                            C ris to d u lo s   C e rc h e z   c o lo n e l  la  m o m e n tu l
           Dialog cu domnul deputat, doctor în istorie
                                                            războiului,  m aiorul  V asile  Şonţu,  căpitanul  V alter
                    GHEORGHE FIRCZAK
                                                            M ărăcineanu,  am  văzut arm e  care  s-au  folosit în
                      - urmare din nr.736 -                 acest  război,  şi  foarte  interesant,  unele  chiar  în
           -   D ar s-a pus problem a  ..  cu albanezii.    stare  de  funcţionare.  Mă  refer la  tunurile  care  au
           -   A sta   au  p u s -o   d â n ş ii  d a r  cum   c e le la lte    fost  folosite în  războiul  de  independenţă.
        d e le g a ţii  nu  au  fo s t  de  a c o rd   cu  a titu d in e a    -  A ş dori să vă întreb dacă s-a observat  vreo
        delegaţiei  din  S erbia-M utenegru,  fără  ca  aceştia   atitudine antim usulm ană,  cum va...
        să  fie  apostrofaţi  sau  jigniţi;  fiecare  pe  consens,   -   Nu,  atitudinea  a  fost  foarte  destinsă,  foarte
        fiecare delegaţie şi-a prezentat punctul de vedere.   c o rd ia lă ,  în  g e n e ra l  v o rb in d ,  s ig u r  că  a ce le
        D eclaraţiea  a  fost  adoptată  prin  consens,  de  fapt   delegaţii  care  ar  fi  putut  avea  nişte  anim ozităţi,
        consensul însem nând în  acest caz  unanim itate.   dar la  m odul  diplom atic,  s-au  evitat.
           -   D eci nu  au  fo st  d ezbateri  cu  contraziceri,   -  D ar ţinând cont de răzb o iu l din  Irak,  nu
        cu...                                                  s-a  pus problem a  antim usulm ană?
           -  Au fost dezbateri dar pe tem e culturale, privind   -  Nu,  câtuşi  de  puţin.
        m oştenirea  culturală.  Noi,  m em brii  delegaţiei  din   -  A u  fo st num ai orto docşi acolo?
        Rom ânia,  am  fost  oaspeţi  în  zona  Plevnei,  unde   -  Nu,  au  fost  şi  m usulm ani  din  m om ent  ce  au
        am vizitat mai m ulte m onum ente ale eroilor rom âni   fo s t  şi  re p re z e n ta n ţii  T u rc ie i  şi  d in   B o s n ia -
        căzuţi în  Războiul  de  Independenţă,  inclusiv locul   H e rţe g o vin a .  S-a  p o m e n it  d e sp re   m oşte n ire a
        unde  regele  C arol  I,  în  1877-1878,  îşi  ridicase   religioasă  la  m odul  general,  nefăcându-se  vreo
        tabăra de cam panie,  am vizitat acea casă care l-a   referire pozitivă sau negativă în defavoarea cuiva.
        adăpostit  pe  şeful  statului  rom ân  din  acea  vrem e   -  S-a bucurat de aprecierile guvernam entale
        şi  unde  este  şi  un  m ic  m uzeu  care  am inteşte  de   a  B ulgariei?
        gloria  şi  jertfa  soldaţilor  rom âni,  de  pe  fronturile   -  Da, s-a bucurat.  La deschidere a fost prezent
        din  Bulgaria  din  războiul  din  1877-1878.       m inistrul  culturii  din  Bulgaria,  ne-a  salutat,  şefii
           -   Deci,  sunt  la  ioc  de  cinste  acolo,  bu lgarii   d e le g a ţiilo r  au  fo s t  p rim iţi  de  p re ş e d in te le
        respectă  istoria  noastră?                         G h e o rg h i  P â rv a n o v   ia r  în tre g ii  d e le g a ţii,
           -   Da,  b u lgarii  respectă  istoria  noastră,  sunt   preşedintele  Parlam entului  bulgar,  ne-a  oferit  un
        prezentate  o  serie  de  personalităţi  rom âneşti.  Am   dineu.
        răm as  plăcut  im presionat  că  am  văzut  în  m uzeu          A  consem nat  Valeriu BÂR G Ă U

                       UN CAREU PE SĂPTĂMÂNĂ
               ETERNĂ, ASIA               fabricarea  armelor  albe,  este  vestit  şi
           ORIZONTAL: 1. Lanţ muntos care   astăzi  prin  frumoasele  sale  covoare.  -
        se  întinde  de  la  est  la  vest,  între   Insulă  în  golful  Tonkin,  bogată  în
        Valea  Indusului  şi  Brahmaputrei,   zăcăminte  de  huilă.  12.  Capitala  şi  cel
        despărţind  câmpia  Industanului  de   mai  important  oraş  din  Mongolia.  -   Or­
        podişul  Tibet.  -   Oraş  în  Siria.  2.   nament ahitectural.  13. Mare port asiatic
        Munte  vulcanic  în  Armenia,  astăzi   în Malaezia, la sud de Capul Buru. -  Stat
        stins,  înalt  de  5165  m.,  pe  vârful   în  Indochina cu capitala Bangkok.
        căruia  se  pretinde  că  s-ar  fi  oprit   VERTICAL: Oraş în  Iran  remar-cabil
        Corabia  lui  Noe..  -   Golf  în  nordul   prin fabricaţia covoarelor  -  Fluviu în  In­
        Siberiei  la  marea  Bering.  3.  Coasta   dia,  ce  izvorăşte din  podişul Tibetului  şi
        de sud-vest a Indiei, în lungul Golfului   se  varsă  în  Marea  Oman  printr-o  vastă   arhipelagului  Filipine.  -   Râu
        Oman,  având  o lungime de 540  km.  deltă.  2.  Stat  asiatic  cuprinzând  toată   siberian.  9.  Abreviaţie  lexicală,
        -  Animal sălbatic care trăieşte în Asia   partea  de  vest,  a  podişului  cu  acelaşi   franceză  pentru  Noile  Hebride  -
        Meridională.  4.Râu  siberian  care  se   nume. -  Capitala Arabiei Saudite.- Munte   Regiune   în   Indochina   -
        varsă  în  Marea  Laptev.  -   Conturul   în Iran. 3. Strâmtoare care leagă Oceanul   Constelaţie.  10.  Oraş  în  Turcia
        unui  desenl  5.  Veche  dinastie   Indian  de  Marea  Chinei  Meridionale,   asiatică  pe  coasta  Mării  de
        chineză.  -   Unealtă  de  zidărire.  -    străbătută  de  curenţi  violenţi  care  fac   Marmara  la  ieşirea  din  Bosfor.  -
        Diftong latin.  6. Corabia lui  Noe ce a   anevoioasă  navigaţia..  -   Oraş  în  estul   Zeiţa  dragostei  şi  a  m orţii  la
        poposit  pe  vârful  muntelui  de  la  2   Asiei.4.  Peninsulă  în  sud-vestul  Asiei,   Indieni.  11. Golf la Oceanul Indian,
        orizontal. -  Oraşul sfânt al hinduşilor   cuprinsă între  Marea  Roşie, Oceanul In­  care  comunică  cu  Marea  Roşie
        de  pe  Valea  Gangelui.  7.  Diminutiv   dian  şi  Golfurile  Oman  şi  Persic,  - Oraş   prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb. -
        feminin. -  Cel  mai  important oraş  al   în  Nordul  Chinei.  5.  Chefal  mare. -   Râu   La  marginea Tibetului.  -   Oraş  in­
        Japoniei,  aşezat pe coasta de sud a   siberian,  afluent  al  fluviului  Obi  -   Ued   dustrial în Vietnam, situat în Delta
        insulei  Hondo.  -  îndoitură  la  rochii.   algerian. 6. Orăşel în Sahara -  Grăunte.   fluviului Roşu.  12.  Fluviu chinez. -
        8.  Oraş  în  Rusia  aşezat  în  sudul   -  Lemn  de  culoarea  roşie.  7.  Fluviu  din   „Continentul galben”. -  Insulă mare
        câmpiei  Siberiei  de  apus.  -   Posezi.  Indochina cu o lungime de 4.500 km, care   în  Indonezia cu  capitala  Djakarta.
        -  9. Lanţ de munţi în Asia Mică. -  Râu   se varsă în  Marea Chinei  meridionale -    •13. Fluviu în Armenia. -  Stat demo­
        în  Indochina.-  Suspin.  10.  Munte!  -    Localitate  în  centrul  Japoniei.  8.  Fluviu   crat  în  sud-estul  Asiei,  situat  în
        Simbolul  argintului.  -  Aşezat în clăi,   bivocalic  în  Franţa.  -   Oraş  în  insula   partea  estică  a  peninsulei
        11. Oraş în Siria, celebru altădată în  Lucon,  port  însem nat  şi  capitala  Indochina.
         ^ Ă l A m z a  NOASTRĂ - SĂPTĂM ÂNAL INOEPENR ăN I jAPLAT .ÎNjSM !JRA
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15