Page 12 - Calauza_2004_742

jjoJSgg^ Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor gpC ps8 @ oo^g3 VdW CBQ &Jw,^

MASACRUL DE LA BĂLŢI r POŞTA VIITORILOR PENSIONARt .
- urmare din nr. 741 - * ' Dna Aura C. în cazul femeilor născute în decembrie '
1 1949, vârsta standard de pensionare este de 58 de ani şi 3 luni |
După aceea lucrurile au luat o întorsătură tragică:
(ele o împlinesc în martie 2008), iar stagiul complet de cotizare
Preasfinţitul Petru a fost agresat cu arme şi bâte chiar la sediul I este de 26 de ani şi 6 luni. Dacă au acumulat acest stagiu, ele I
Palatului Episcopal de un grup de călugări şi preoţi adepţi ai
i au dreptul la pensie anticipată parţială cu începere din martie i
Arhiepiscopului Vladimir, care ţine de Patriarhia Moscovei. 1 2003; de asemenea, dacă au realizat un stagiu de cotizare de 1
Atacurile au fost extinse şi asupra celor două mănăstiri
| cel puţin 36 de ani şi 6 luni, ele pot trece oricând la pensie anti- |
din Eparhia Bălţi şi mai continuă şi azi, după doi ani, împotriva , cipată (pensia pentru limită de vârstă fără nici o dirninuare). ,
a toţ ce este românesc.
în scaunul episcopal s-a aşezat şeful agresorilor moscoviţi, "o DISCU ŢIE" P O U fiC A
arhimandritul trădător Marcel Mihăescu. „Am visat în noaptea de 5 spre 6 mai a.c. că
Din cauza lipsei de fonduri Biserica Oaselor a rămas numai dl Vădim va ajunge Preşedintele României!”
proiect, un plan făcut de arhitecţi inimoşi. - urmare din nr. 741 -
O are de ce nu se vorbeşte nimic de acest genocid Să nu vă supăraţi pe mine că mi-am ieşit din fire, dar sunt foarte
scârbită de ceea ce văd şi aud la televizor; minciuni şi iară minciuni,
împotriva poporului român ? De ce nu se stabileşte adevărul că nici nu-ţi mai vine să mai asculţi un buletin de ştiri pe nici un post.
în privinţa masacrelor făcute împotriva neamului nostru?
Şi mai este şi nedreptatea care i se face domnului Vădim. Până şi
Căci şi aceste crime monstruoase nu sunt altceva decât
nenorociţii de la radio vorbesc cu frică şi cu jumătate de gură despre -
tot holocaust, trecut însă sub tăcere. PRM şi despre dl Vădim. Mă iertaţi că am ieşirile acestea, dar eu nu_
Oare nici chiar morţii nu sunt egali în faţa lui Dumnezeu? sunţ o politiciană bună că mă enervez repede.
Preluat din săptămânalul „Ţara”, Chlşinău îmi place foarte mult la Dvs cum puneţi tot sufletul în articolele
dvs. fiind imparţial cu toţi. Totuşi despre problemele PRM foarte
O P A G IN Ă D IN IS T O R IA puţine articole găsim în „Călăuza noastră". Ştiu că nu dvssunteţi de
vină, ci pămpălăii de la conducerea Partidului de ia Hunedoara - că
B IS E R IC II H U N E D O R E N E
probabil nu se înţeleg cu posturile lor de sunt atât de laşi. Eu am
- urmare din nr. 740 - votat cu Mircea Popa, PRM, dar văd că nu a trecut în turul 2 aşa că
Cei mai vechi locuitori ai Hunedoarei medievale au fost şi sunt nici nu am mai fost la vot. Şi asta este slăbiciunea lor, a membrilo.r
românii. Dovada o furnizează descoperirile arheologice de pş dealul de partid. Eu cunosc câţiva de la conducerea PRM Hunedoara. îi
Sânpetru şi numeroasele documente istorice în care sunt reflectate ştiu ca oameni energici şi de aceea nu înţeleg cum de a avut PRM
succesiunile vieţii populaţiei autohtone, iar dacă luăm în calcul, aşa de puţine voturi.
inclusiv localităţile din împrejurimi ca: Gheţari, Teliuc, cele de pe
Vă rog să-mi scuzaţi scrisul şi supărarea mea pentru toate
Valea Cernii, de pe Valea Petacului (Nandru, Peştiş, Josani, cuvintele scrise aici. Consider că a fost o discuţie cu dumneavoastră!
Mânerău, Buituri, Nădăştia (inferioară şi superioară), Bârcea ca şi Doina MOROIANU, Hunedoara
cele 35 de sate din Munţii Poiana Ruscă, avem q imagine mai
completă. Aici pe dealul Sâmpetru s-au succedat cetăţi daco-gete, CAREUL SĂPTĂMÂNII S A H A R A
castru roman, cetatea de pământ a românilor şi cea de piatră din
evul mediu. Minorităţi erau foarte puţine în raport cu românii şi cu Orizontal: 1. Regiune şi 9 10 11 12 13 14
toate acestea autoritatea regală maghiară arpadiană a desfăşurat oraş la marginea de sud a
împreună cu populaţia o activitate de catolicizare şi maghiarizare pustiului saharian - Locali­
stăpânind pământurile obştilor săteşti, care nu de puţine ori au fost tate în Sahara la 100 km sud
transformate în domenii feudale, regale şi nobiliare. Etnii minoritare de Alger, unde savanta
erau foarte puţine, iar numericeşte in valori mici şi acestea se aflau româncă Ştefania Mărăci-
la cetate; câţiva oşteni sârbi şi maghiari, bucătan, servitori, croitori, neanu a făcut experienţe de
cizmari, care în total nu depăşeau cifra de 20 de suflete. Românii provocare artificială a ploii cu
şi sârbii erau ortodocşi; doar câţiva cnezi din Cinciş, Hunedoara, ajutorul unor săruri de uraniu.
Răcăştie', Bârcea şi Buituri au îmbrăţişat catolicismul pentru a nu- 2. Pâlcuri de... viaţă în
şi pierde privilegiile şi pentru a urca pe treptele militaro-politice, nesfârşitul pustiu al Saharei,
dar care, ca urmare a catolicizării şi a maghiarizării, în timp s-au patria curmalului - De obicei,
pierdut din masa românească. De asemenea românii şi-au pierdut cărăuşi ai ploilor, care însă
şi biserici care au fost răpite de stăpânirea.maghiaro-catolică, iar în Sahara sunt cărăuşi ai
apoi de stăpânirea maghiaro-reformată. In acest sens au fost secetei. 3. întreprindere de
exemple grăitoare furnizate de către Cândeşti, deveniţi Kendefi, locuinţe şi localuri; - secure mică; - Locuitor al Saharei. 4. Oază,
Cincişeni deveniţi Csolnoksiy, Sălăjeni deveniţi Szilagy sau a celor munte şi ued în Sudan; - Râu în Sudan; - Drum. 5. Decagram; - în
din Ciula Mare, deveniţi Csulay, Barcenii deveniţi Barcsay şi alţii. afară de struţi, altele nu mai trăiesc în Sahara; - Mare oază în Sa­
Aproape toate elitele româneşti au fost absorbite de elitele hara de mijloc. 6. Animal înfrăţit cu pustiul, ce ajută călătorilor să
străbată întinderile nesfârşite de nisip; - Autorul cântecului „Deşertul",
stăpânitoare. Masa mare a românilor a rămas însă neschimbată, una din compoziţiile sale din tinereţe. 7.. .Mare, oraş în Ardeal: -
nu şi-a pierdut credinţa şi nici etnia. Dacă ne raportăm la secolul Masiv muntos în formă de podiş situat cam in mijlocul Saharei. 8.
XV când în Hunedoara era o mănăstire franciscană şi un
Cuvânt din Glosarul geografic; - Personaj din titlul şi din povestirea
arhidiaconat romano-catolic căruia i se subordona biserica ştiinţifico - fantastică „Sahariana"; - Numele generic al locuitorilor
franciscană de la Haţeg şi care se subordona ia Alba-lulia încă din Saharei. 9. Platou în Sahara locuit de Tuaregi. 10. Operaţie aritmetică
1265, am putea trage o concluzie falsă, cum că această aşezare (pl.). 11. Fluviu african ce mărgineşte estul Saharei; - Oraş în Spania
avea o populaţie majoritar romano-catolică şi că românii ortodocşi lângă Valencia; 12. îngrămădiri de nisip sub formă de coame paralele,
erau minoritari. De aceea la 1456, funcţiona doar o biserica formate sub acţiunea vânturilor în regiunile nisipoase sau pe malul
ortodoxă, dar şi o episcopie ortodoxă condusă de loan de Coffe ce mării. 13. Masiv muntos în Sahara Centrală, de 3415 m. înălţime,
a fost adus de lancu de Hunedoara, probabil încă de la 1450. De cu munţi vulcanici stinşi.
ce? Erau aici mai mulţi catolici decât ortodocşi? Nu! Erau mai mulţi Verticat. 1 .Ca pustiul Saharei din punct de vedere climatic; -
ortodocşi şi ei proveneau din comunităţile româneşti, unde existau Vastă regiune în Africa Centrală, de la Abisinia până la Atlantic, ce
în secolele XII-XIV biserici ortodoxe din lemn pe care nobilii maghiari se mărgineşte la nord cu Sahara. 2. Oraş în Coasta de Aur; - Ani­
sprijiniţi de ierarhi şi prelaţi catolici le-au distrus, aşa cum s-a mal ce umple noaptea cu urletul său aşezările de la marginea marelui
întâmplat la Hunedoara, sau transformate în lăcaşuri catolice ca la deşert saharian; - diminutiv feminin. 3. Munte în Atlasul Saharian; -
Alba-lulia, Biharea, Cenad, Sântămărie Orlea şi altele. în 1512 erau Una din oazele principale ale Saharei; - Porumbel... moldovenesc;
în Hunedoara 196 de familii cu 980 de suflete, iar în cele 35 de 4. Frumoasa din Italia!; - Vânt de la sud care nu poate ajunge peste
întinderile sahariene, fiind oprit de masele de aer împinse de vânturile
sate din împrejurimi erau 385 de familii cu 1926 de suflete. în 1682
în oraşul de pe malul Cernei se aflau 224 de familii şi 1120 de care bat dinspre Marea Mediterană; - Simbolul neonului. 5. Alt ani­
suflete ceea ce înseam nă pentru un oraş o densitate mal întâlnit la marginea marelui deşert saharian (pl.); - Capitala marii
corespunzătoare din punct de vedere demografic. Aici erau ţărani oaze Air (Absen), important centru comercial în drumul caravanelor
spre Tripoli şi Sudan. 6.105 la romani; - Pustiu în Africa meridională
iobagi, ţărani liberi, fierari, morari, tăbăcari, măcelari, croitori, lipsit de oaze, cu o suprafaţă de 1 200 000 km.p. şi foarte neprielnic
cârciumari şi mulţi astfel de meseriaşi, care se recrutau dintre pentru om. 7. Orăşel în Sahara; - Denumire generală pentru locuitorii
români. De asemenea, dacă avem în vedere şi faptul că minele de celui mai mare deşert din lume. 8. Singură; - Măsură agrară. 9. Popor
la Teliuc şi Ghelari foloseau ca şi fierăriile de pe Valea Cernei ca nomad de rasă berberă ce locuieşte în'Sahara. 10. Numele indigen
forţă de muncă pe ţăranii arondaţi pentru aceasta din cele 35 de al munţilor Tibestl din Sahara; - în apropiere. 11 Dâre; - Iar (pop.).
sate, suntem îndreptăţiţi să afirmăm că târgul şi oraşul Hunedoara, 12. Personificarea pământului; - Torent în Alpi. 13. Fără pereche.
erau prin excelenţă româneşti. 14. Aşa cum se întâlnesc oazele în Sahara; - Locuitori ai Rusiei.
(va urma) Prof. Ovldiu POPESCU
CĂLĂUzANOASTBĂ -„?ĂPTĂMANAL IN Q C £ E N P P jţ|X ^ A £ liL ^ y ^ iA