Page 2 - Calauza_2004_747
P. 2

P a t y .   2
                                                                                                                                C ă lâ A A f y O '  n o a s t r ă /


                                             rezervistului că după Revoluţia din 1989, poliţiştii
        HUO, „MILIŢIENILOR”»                 (foştii miliţieni) şi-au schimbat doar numele dar
                  (pamflet)                  năravul ba! Cele mai mari afaceri cu benzină au   INIŢIATIVĂ
                                            fost făcute de poliţişti (miliţieni) şi din banii câştigaţi
                -  urmare din pag. 1  -      au  răsărit sute şi sute de vile vaiorând mii de   Contând  pentru  programul  „SPORTUL  PENTRU  TOŢI",  Direcţia  pentru
          Foştii miliţieni au fost o clasă privilegiată în   dolari (citiţi vă rog arhivele ziarelor!). Oare C.N.A.
       România socialistă ia fel ca securitatea  şi ca   nu are nimic de spus în această privinţă ?!  Sport a judeţului  a  dat startul  unei  competiţii  de  volei  pe  plajă,  organizată  la
       activiştii de partid comunist.          Ăştia sunt cinstiţii „poliţişti” în apărarea cărora   Ştrandul  din  Deva,  rezervată  fiind  tinerilor  între  11-12  ani,13-14  ani,15-16
          Noi,  oamenii  de  rând,  stăteam  la  cozi   sare cu gura, pardon, cu pixul, colonelul în rezervă!  ani,  17-18  ani.  -
       interminabile pentru pâine, salam cu soia, şorici   Să mai amintim că până în 1989, la fotbal,   TINEREŢE
       şi  gheare  de  pui  iar  miliţieni:  ss  înfruptau  cu   Dinarno Bucureşti echipa miliţienilor a câştigat pe   Universitatea  REMIN  Deva,  întoarsă  recent  din  cantonam ent  se  dovedeşte  echipa
       bunătăţi şi erau serviţi pe uşa din dos cu „spuma”   nedrept 8 -1 0  titluri de campioană a ţării cu ajutorul
       mâncărurilor! Se vedea pe figura lor acest lucru:   arbitrilor,  care  erau  ameninţaţi  cu  tot felul  de   de  handbal  fem inin  întinerită în  proporţie  de  80%  şi  are  ca  obiectiv  ocuparea  unuia  din
       erau graşi şi roşi: ia faţă!         dosare de către miliţieni, iar atunci când premiau   locurile 5 -  8 a Ligii  Naţionale.               loan  VLAD
          Ca urmare, miliţia a fost o armă principală de   fotbaliştii, ca să aibă bani, în toată ţara se pornea
       asuprirea românilor, să nu „mişte în front”, pentru   o campanie de amenzi în domeniul circulaţiei. Toţi
       ca N. Geauşescu şi debilii mintali din jurul lui să-şi                                    DESPRE NAŢIUNEA  ROMÂNĂ
       realizeze planurile diabolice de exterminare a   şoferii  acelor vremuri  ştiu  lucrul  ăsta!  Vă  mai
       poporului român, în special a intelectualilor!  amintiţi că au fost şi unele procese contra arbitrilor   -  urm are din pag.  1  -
                                            care nu respectau dispoziţiile miliţiei ?!                                    românesc se  poate vorbi  doar de  graiuri,
          Pe seama  miliţienilor circulau  tot felul  de                                 Concom itent cu formarea noii culturi,   d e ose b irile   d in tre  a rd e le n i,  bănăţeni,
       bancuri, care de care mai haioase. lată câteva:  Săraca echipă Rapid Bucureşti, abia a câştigat   civilizaţii  şi  limbi  s-a produs şi  adoptarea
          1. întrebare -  De ce miliţienii poartă mănuşi   un singur titlu în cei peste 70 de ani de existenţă,   c re ş tin is m u lu i  o rto d o x ,  ca  re lig ie    munteni, moldoveni, dobrogeni fiind foarte
       albe până la cot?                    pentru că juca „curat” nu ca cei de la Dinarno   dominantă.                   m ici.  Din  lim ba  rom ână  s-au  desprins
          Răspuns -  Ca să ştie de unde să îndoaie  Bucureşti-fala miliţienilor!                                          dialectele  macedo-român,  istro-român  şi
       mâna (                                  Pe jucătorii Corvinului i-au luat cu japca la   Prin  poziţia  sa  geografică  poporul   m egleno-rom ân,  vorbite  de  românii  din
          2. întrebare -  Ce diferenţă e între un miliţian  Dinarno  Bucureşti,  fără  să  plătească  nimic   rom ân  a  a vu t  un  rol  de  a p ă ră to r  al   afara_ graniţelor, în statele sud-dunărene.
       şi o găleată de... „rahat”?          Hunedoarei! Vedeţi ce cinstiţi erau miliţienii? Aşa   creştinătăţii,  al  civilizaţiei  rom âneşti  şi   în ţara noastră majoritatea populaţiei
          Răspuns -  Găleata!               sunt şi azi unii poliţişti! în loc să-i apere pe oameni,   apusene,  îm potriva  cuceritorilor  de  tot   o form ează  naţiunea  română.
          3. -  De ce miliţienii merg doi câte doi pe stradă?  îşi bat joc de ei şi fac fel de fel de afaceri necurate.   felul,  în  special  otomanii.
          -  Unui  ştie  să  citească  iar  celălalt  să   Asta  e  democraţie?  Cum  să  putem  intra   A ici,  în  acest  spaţiu  a sem ăn ă to r   A lături  de  rom âni  convieţuiesc  de
       socotească I                         în Europa ?!                             unei  cetăţi/podiş,  munţi,  dealuri,  câmpii,   vrem e  îndelungată  m inorităţi  naţionale:
           Bravo!. Dar de ce merg trei câte trei ?  Ca urmare, domnule colonel în rezervă, nu   poporul  român  a  avut  o  viaţă  statornică   m aghiari,  germ ani,  ţigani,  sârbi,  evrei,
          - Unui ştie să scrie, unui să socotească iar al   mai faceţi pe avocatul „miliţienilor”, mergeţi mai   „în  legea şi  ritul  lui”.  Unitatea teritorială a   ucraineni,  polonezi,  greci,  turci,  tătari
       treilea păzeşte intelectualii!       bine la pescuit (e sănătos!). Vă rugăm să nu-l mai   a sig u ra t  u n ita te a   lim bii  rom âne,  una   ş .a .,  c o n s titu in d ,  c o n fo rm   u ltim u lu i
          Cam ăştia erau şi sunt,.miliţienii” din România!  atacaţi pe directorul V. Bârgău. E ziarist şi poet, şi   dintre  cele  mai  unitare  limbi  europene,   recensăm ânt  circa  8%.
          Dar să  revenim  ia subiect şi  să-i  amintim  ştie ce scrie, deci lăsaţi-i să-şi facă meseria!
                                                                                     lipsită  de  dialecte.  în  limitele  teritoriului  (va urma)
                 MĂCEL LA GRĂDINA ZOOLOGICĂ                                                Cine vrea...                       Ministerul Culturii din România a refuzat
                (urmare din nr. 746)        grădina zoologică. A dorit să-l vândă dar fiind prea                          să  sprijine  financiar  apariţia  acestui  număr
         Când a venit îngrijitorul să-i spele cuşca, obosit   lacom, nu i-a oferit nimeni suma cerută, l-a rugat pe   -  urmare din pag. 1 -  de mare însemnătate. Facem pe această cale
     de plimbarea dus-întors pe cei 4 -  5 metri, a intrat   cei de la grădină să-l ţină câteva zile dar stăpânul   în acest număr semnează cu’manuscrise   un  apel  la cei  care  pot  (persoane fizice  sau
     în bâriog. Una dintre cele două căprioare a venit să   cel fără de inimă nu s-a mai întors.  o rig in a le   m arile  spirite  ale  B asarabiei:   juridice)  sprijini  financiar  apariţia  acestui
     mănânce iarba ce i-o ofeream. Prietenoasă nevoie   Restul animalelor îşi vedeau de viaţa lor. Aş fi   G rig o re   V ieru,  Liviu   D am ian,  A rca d ie    num ăr  de  revistă,  să  depună  în  contul
     n'S'9.  Pisicile  de  rasă  (birmaneze  şi  persane)   dorit  să  rămân  mult timp cu  ele dar eram acolo   S uceveanu,  R usanda  C ojocaru,  V asile   Asociaţiei  Scriitorilor din judeţul  Hunedoara,
     răreau tare leneşe şi nespălate. Unele păreau chiar   pentru un alt scop mult mai important -  câinii, prietenii   Romanciuc, Nicolae Rusu, Irina Nechit,  lurie   deschis  la  Raiffeisen  BANK  Deva,  cu  nr.
     bolnave. Pentru lup! aş fi fost o hrană sigură dacă   oamenilor...            Coleşniuc,  Nicolae' Popa,  Iulian  Filip,  Ion   5090885,  sum ele  pe  care  le  găsesc  de
     •"-aş fi înâlnii cu ei într-o pădure aiurea... în cuşcă   Fostul primar al Hunedoarei, domnul Mariş   Vatamanu, Gheorghe Vodă, Valentin Vârtosu,
     cmeaj  nsşts  animale  cuminţi,  inofensive:  dar   era prieten bun cu Mircia Muntean, primarul Devei.   M ihai  C im poi,  Ion  R eniţă,  A na  Bantaş,   cuviinţă. Vă mulţumim! Fiecare sponsor, care
             urat.  a noit.                 Anul trecut, Mircia Muntean venea destul de des la   Vladimir Beşleagă ş.a.   îşi trimite şi adresa, va primi câte un exemplar
                f3  .  ea - 3 3r îi vrut să fure o găină   H unedoara, unde vizita grădina zoologică, dar acum,           din revista respectivă.
     ::e  a   ....a -  ‘ zr-^:-=im  epure de câmp,  de când la conducerea primăriei Hunedoara este
     - T  T-CI.  2-"   _   > d ^Tiân3nC6 GOS ^ C6*( 03 li  primar domnul Nicolae Şchiau,  nu mai vizitează   S E  R Ă S U C E Ş T E  Ş TE FA N  ÎN  M O R M Â N T !
                                            oraşul.            Vandana CIOBANIUC
                                                          (va urma)                    Dacă  e  să  ne  referim  la  situaţiile  limită
                                                                                   ce  c .c â   co'aosu!  UPSS-Jkr*.  re c u -e   să
                     PARLAMENTUL  STRĂZII                                          a     -   'nsâs:  v e -  -ea   a  c u ie 'S   a
                                                                                   r.eccsŢ.um sîU or^  (u   vLag irnir  V c fo c in.
                                                                                   Degeaba ţipăm  ca  am  gură  de  şarpe  acum.   ae  îreounie  noastre care  c " :u _n  s „ ~   zes'-
         -  u rm a re  d in  pag.  1  -  puneau  cetăţenii  Devei   RAR”, revistă de prestigiu cu   când  rom ânii  din  T ra n s n is tria   suferă.   de complicate, lăsând o parte a mup.  o - c s " .
                               în tre b ă to ri  în  ceea  ce   răspândire  naţională.  Pro­  Problem a  e  mult  mai  veche.  Rusificarea   naţional  să  piară  de  mâna  unor  sta*  a e
       •aş-xe*  yr.  miting  ce  soii-   priveşte  raporturile  ce  vor   punere care a rămas fără un   ro m â n ilo r  din  B a sarab ia ,  (deci  nu  a   trecutului.  S ituaţia  B asarabiei  e  o  ruşine
       oar  t£*e  cu  rom ânii  din   exista între  primarul  Devei   răspuns  din  partea  noului   basarabeniior, pentru numele lui  Dumnezeu,   pentru  noi şi  pentru întreaga  Europă   C.
       “ -a - s ”  stria  care  sunt   şi noul secretar interimar al   Consiliu  Judeţean.  De unde   că tot români sunt.. .încă) a început de mult,   toţii suntem responsabili. Duoâ ce atâtea s-a:e
       'mpiedicaţi să urmeze şcoli   Primăriei,  dl  DRAGOMIR   se vede că  la noul Consiliu   cu aproape două sute de ani în urmă, dar din   din  estul  Europerau  obţinut  (mă  rog.  una e
       in  lim ba  rom ână,  ideea   POPA.  Se va înţelege mai   Judeţean  se  păstrează   blestemata  vară  a  lui  1940  s-a  intensificat   măcar formal)'eliberarea de sub nenorocirea
       este  lăudabilă,  spuneau   bine  dl  M unteanu  cu   obiceiurile  vechi,  când  dl   progresiv,  com uniştii  actuali  luând  ultimul   com unistă,  iar  însuşi  marele  gigant-tată
       devenii  aflaţi  în  trecere  pe   acesta  decât  cu  fostul   R udeanu,  zicea  că  p ro ­  suflu de viaţă românismului de dincolo de Prut.   URSS-ul, şi-a dat obştescul sfârşit, pe romă-
       lângă locul  unde a avut Ioc   secretar Albu  ?  punerea  e  la  dl  Avram,  dl   T ra n s n is tria   e,  în d ră zn e sc  să  spun,  o   din  stânga  Prutului,  blestemul  îi  urmăreşte
       m anifestarea,  dar  orga­  •  Am  întâlnit  elevi  ce   acesta  spunea  că  nu  ştie   p ro b le m ă   nu  de  fo n d ,  c i...  de  aspect.   încă. Şi asta sub privirile nepăsătoare ale unei
       nizarea  nu  s-a  dovedit  pe   discu tau  pro  şi  contra   unde  e.  Unde  e'  decizia   A devăraţii  suferinzi  sunt  toţi  rom ânii  din  lumi întregi.   (va urma)
       măsură, lucru evidenţiat de   privind  începerea  cursu­  p o litică ,  d om nilor  M oioţ,
       o  slabă  prezenţă  a  par­  rilor  şcolare  ale  anului  în   Mărgineanu,  Păran?
       ticipanţilor.           curs  la  data  de  13  sep­  •   în  data  de  16  au­  CETĂŢENII SE ÎNGRIJESC DE URBEA LOR
           • Duminică, după sluj­  tem b rie  iar  prim a  zi  a   gust  2004,orele  17,00  ia
                                                                                            -  urmare din pag.  1 -
       ba  de  la  C atedrala  din   vacanţei  de  iarnă  urmând   Galeriile  de  Artă  „FORMA”   în anul 2003 dl Primar a venit pe această   Primar Mircia Muntean îşi continuă opera ae
                                                                                                                          distrugere a spaţiilor verzi din  Deva.  In  1972
       H unedoara,  a  fost  p re ­  să  fie   în  data  de  18   din  Deva  va  avea  loc  ver­  alee, şi l-am întâmpinat cu această plângere,   când am venit în Deva, am admirat mulţimea
       zentată  cartea  doam nei   decembrie  a.c.  şi  va  dura   nisajul  expoziţiei  personale
       MARIA FARTUŞNIC, picto­  până în  2  ianuarie 2005.  a  artistului  plastic  şi  scrii­  mai veche^a şi făcut promisiuni de rezolvare   spaţiilor verzi,  a  liniştii,  curăţeniei  şi  a  lipse*
                                                                                                                          haitelor  de  câini,  era  un  adevărat  Centru
       riţă  de  icoane  şi  poetă  ta­  •   Asociaţia  Scriito­  torului  momârlan,  PETRICĂ   a situaţiei, inainte cu circa 10 zile de alegerile
       lentată. Cartea  se numeşte   rilor  din  judeţul  Hunedoa­  BIRĂU,  sub  însemnul  „UN   locale,  au  apărut  nişte  muncitori,  care  au   Administrativ  model.  De  când  s-a înscăunat
                                                                                                                          Dl  Primar  Mircia  Muntean,  singura  lui  grijă
       CREDINJĂ Şl  IUBIRE şi a   ra,  organizaţie  profesiona­  OM,  UN  LOC”.  Merită să  o   început a! doilea trotuar, de circa 30 -  40 m.,
       fo st  tip ă rită   de  editura   lă  a  scriitorilor  din  judeţ  a   vizitaţi  şi  dacă  aveţi  un  ban   până  în  ţeava  de  gaz,  aeriană,  pe  partea   este reducerea şi distrugerea spaţiilor verzi şi
                                                                                                                          a trotuarelor prin micşorarea lor şi amplasarea
       CĂLĂUZA v.b. exact în ziua   propus  noului  C onsiliu   să-l  in ve stiţi  în  pânzele   opusă  celui  ocupat  de  m aşini.  Au  pus   de terase în  locul  acestora.  Ultima  realizare
                                                                                   bordura,  fără  a  o  alinia,  dar  parţial,  şi  au
       de naştere a artistei.   ,  Judeţean  Hunedoara  să   unicului  artist  provenind  din                             este  terasa  din  apropierea  cinematografului
           •  întrebări  fără  răs­  subvenţioneze  editarea   fantastica  lume  a  Momâr-   dispărut.
       punsuri  deocam dată  îşi  revistei „ARDEALUL LITE­  laniior...                 După alegeri, ia circa o lună, au venit iar   „Patria ”. Nici squarurile dintre blocuri cu puţin
                                                                                   băieţii,  au  continuat  lucrarea,  dar  o  lucrare   spaţiu verde nu au fost lăsate în pace. Gardul
      Leagănul pădurenilor                                                         de proastă calitate, nefinisată, plină de pietre,   viu de pe şoseaua de centură a fost scos. Cu
                                                                                                                          ce l-a deranjat pe dl  Primar?
                                                                                   bordura neterminată şi  inegal  pusă (mai sus
             DE            UNUL  SINGUR                                            sau  mal  jos).  Trotuarul  este  neaccesibil  în   în fiecare sâmbătă, după orele 23, se aud
                                                                                   special femeilor (cu toculeţe). Aleea este plină   bubuituri şi petarde în tot cartierul (şi probabil
              -   urmare din pag.  1  -     rugăm  din  suflet  să  ne  sprijine.  Domnule  Di­  de gropi mari şi bălţi.  Deva)  până  la  orele  24,  a  devenit  deja  un
         Rămâne  de  văzut  cât  îi  va  costa  pe   rector V.B., nu doresc să ridic probleme grele,   Mai avem un OF! Şi blocul P5 se află tot   obicei. Oare Dl primar şi dl Şef al Poliţiei Deva
     ocatari  această  măsură  şi  dacă  preţul  unui   dar  situaţia  o  impune,  numai  prin  publicaţia   pe aceeaşi alee, dar trotuarul şi aleia,  nu au   le  aud?
     itru  de  apă  nu  va concura cu  preţul  unui  litru   dvs.  Ghelariul este cunoscut ca fiind pe harta   fost asfaltate niciodată în 32 de ani. Această   Din  sp u se le   unora  am  a fla t  că  la
     de  benzină.  Vom  vedea  cum  Asociaţia  de   acestei ţări cu mulţi ani în urmă. Ghelariul era   porţiune  este  plină  de  gropi  şi  bălţi  de  la   petrecerile de  la  un  cunoscut  hotel,  este  un
     ocatari  se  va  imn-n-a în  colectarea taxelor şi   cunoscut  ca  un  centru  de  cultură  a Ţinutului   croitoria de vis-a-vis, care şi-a făcut scurgerea   obicei  de  a  se  trage  cu  petarde.  Oare  mai
     ■mpoziteior  p r i .d  apa,  c a n a liza re a   şi   Pădurenilor.  Formaţia corală a obţinut  locul  I   apelor pluviale prin gardul de beton prin care   avem dreptul la linişte? Oare ne va răspunde
     gunoiul.  Sunt eşi-oiate  măsuri  ce  se  vor lua   pe  ţară,  Bebe  Oprea  Paraschiv  a  dirijat  Or­  a creat goluri de scurgere a apei de ploaie de   cineva la asta?
     împotriva  pi rit ' '   1  >r  debitori.  De  unul  singur,   chestra  de  m uzică  populară  C IR EŞiCA,   pe acoperiş şi  incintă,  pe această mică alee   Domnule  primar,  vă  invităm  pe  Aleea
     orimarui,  r   va  outea  rezolva  problemele                                 pe  care  circulă  40  de  familii.  Nu  şi-a  făcut   Moţilor pentru a vă convinge de cele sesizate.
     obştii care sunt multiple şi diverse.  Executivul   formaţia  de  dansuri  pădureneşti  a  prezentat   rigolă de scurgere.  P.S.:  Aleea  este  în  spatele  Cantinei
     din primărie trebuie ajutat şi susţinut indiferent   spectacole  în  multe  localităţi  din  ţară  şi  la   în  altă  ordine  de  idei:  După  alegeri,  Di  T.C.H.
     de  culoarea  politică  a  acestuia.  P olitica   televiziune.  Nunta pădurenească montată de
     aiectoratului  este  mai  presus  de  politica   profesor MARIN DARVĂ a fost ca o operetă şi
     canidului,  Indiferent  cum  se  numeşte  el.  Am   câte  altele  care  au  răm as  de  dom eniul   E BINE SĂ  VĂ NOTAŢI
     avut  mai  muite  discuţii cu  domnul  primar şi  i-   trecutului.  Acum  suntem   cunoscuţi  ca  o
     am  propus  să  avem  un  dialog  pe  teme  de   localitate uitată până şi de Dumnezeu. Stimaţi     BIRO UL RELAŢII CU PUBLICUL
     adm inistraţie  publică,  problem e  sociale,   co ncetăţeni,  nu  lăsaţi  totul  pe  um erii   AL CASEI NAŢIONALE DE PENSII Şl ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE:
     învăţământ,  sănătate,  dialog  care  va fi  trimis   primarului.  Nu-l  lăsaţi  de  unul  singuri  Vă   str.  Latină nr. 8 - S ectorul 2 - Bucureşti; tel. 021-250.2894
     ia  ziarul  nostru  „Călăuza  noastră”,  pe  care  o  mulţumesc!
        .S cVfj                                                        cvfLcvt-  (> v
   1   2   3   4   5   6   7