Page 3 - Calauza_2004_747
P. 3

CâXcuifya/ noastră/                                                                                                                        Pa#.  3


      SĂPTĂMÂNA VĂII JIULUI”- o publicaţie bine făcută! * [                                                 O  PAG IN A  D IN   ISTO RIA

       Am  prim it  la  redacţie  num ărul  200  al  publicaţiei  G reutăţi  pe  care  le  întâm pină  m ulţi  arhitecţi  de   B IS E R IC II  H U N E D O R EN E
    .SĂPTĂMÂNA VĂII JIULUI”.  L-am citit cu plăcere,  cum o  publicaţii.  Ziarişti  obişnuiţi  să-şi  sugă  din  pixul  gol,   -  urm are din nr.  746 -
    fac de fiecare dată, când am ocazia. Aşa cum am remarcat  subiectele, sunt pe toate drumurile. Pagina de cultură/   Dovezi:  1.  Inscripţia turcească  când statisticile sunt falsificate,
    şi altă dată,  publicaţia lui  Dan Codrea şi a Verei Graur, e  incultură mi se  pare  extravagantă,  realizatorul  ei  (de   de  pe  peretele  exterior al  capelei   Elitele  româneşti  au  îm brăţişat
    bine făcută,  are  o  paletă  largă de acţiune,  subiecte  bine  a ltfe l  sim patic)  crezându-se  redactor  la  revista   rom ano-catolice  de  la  castel,  în  cultut reformat pentru a putea accede
    alese şi  mai  ales,  bine  tratate.  Dan  Codrea simte  pulsul  „FRACTURI”.                 |  care  se  precizează  existenţa  unei  pe treptele ierarhiei politice aşa cum
    mulţimilor, ştie ce vrea cititorul. Că nu reuşeşte întotdeauna   Drum  bun  spre  inima  Cititorilor,  Dan  Codrea  cu   ,  biserici.  Nu  este  vorba  de  cea  a  au  procedat,  Gh.  Csulay  care  în
    e  probabil  şi  pentru  că  nu  găseşte  oameni  pe  măsură.  „Săptămâna Văii Jiului".   Valeriu Bârgău  I  „po pilo r  raşi”  deoarece  aceştia  1652 ajunge superintendent al între-
                                                                                                 |  erau  franciscani  şi  era  departe  pe  gu biserici din Principatul Ardealului.
      Reportaje naţionale                                                                        •  dealul  Sânpetru.  Aşezarea bisericii  Acest  Gh.  Csulay  (din  Ciula  Mare)
                                   Şi eu am fost  la  TARBULDE FETE                              I  care este cu altarul spre  răsărit ca  era  în scris  la  U niversitatea  din
                                                                                                 |  cele  ortodoxe,  ori  reform aţi,  nu  Heidelberg,  la  4  mai  1619,  ca  la
       C ru c e a   t u i  la n c u ...   afla în careu, pe platoul din apropiere.  M ontană  -  fost  tribun  în  oastea  •  respectă  această  dogm ă.  La  1635  să  fie  deja  la  curtea  princiară
       Primul  monument aşezat aici,  în   Acest batalion avea să se distingă  Crăişorului  -  a  garantat  „cu  capul”   aceasta  se  adaugă  şi  stilul  româ-  de la Alba-lulia, la Gh.  Rakoczy I, de
    memoria lui Avram lancu şi a ortacilor  peste  ani,  în  grele  bătălii  contra  securitatea   îm păratului   şi   a   |  nesc  in  care  a  fost  construită,  unde la 1650 ajunge episcop calvin.
    săi căzuţi în lupte crâncene, încleştări  fa s c iş tilo r  germ ani,  în  m unţii  însoţitorilor săi. Peste ani, în amintirea   ■  Rectitoria lui Petru Bethel este doar   De  asemenea  Valentin  Csolno-
    cu  duşmanul  multisecular -  o troiţă  Cehoslovaciei.        acestei  vizite   im periale,  pe  faţa  în  interior.  3.  Tradiţia  populară  |<o s j va lua drumul spre curtea de la
    cioplită  în  piatră  de  Câmpulung  de   După  apariţia  comunism ului  în îm pădurită  a  M untelui  G ăina,  în  I vorbeşte  despre  prezenţa  lui  Gh.  Alba-lulia la curtea principelui Mihaii
    către sculptorul I.  Măţăuanu -  a fost   România,  troiţa de  pe  Găina  a fost hotarul comunei Bulzeşti, a fostaşezat  ■  Rakoczi  I  (1630-1648)  care  ar  fi  Apafy (1661-1690) şi alţii ca Samuel
    dezvelit  la  1  septem brie  1942  în  (fistrusă, rămânând doar soclul ciuntit  un mic obelisc de marmură roşie, care   dormit la castel, dar n-a putut sa se  K£ re^ tessy  (adfc|   cVistureanu).
    prezenţa  M ajestăţilo r  lo r  regele  care   folosit acum drept pristol,  de-a  lungul  vrem ii  a  fost  distrus.  |  odihnească  dm  cauza  bocetelor  Refo rm aţii  de  etnie  rom ână  din
    Ferdinand şi regina Maria, principele  cu ocazia oficierii slujbelor religioase  Rem em orând  aceste  secvenţe
    Carol şi principesa  Ileana, oaspeţi ai  de pomenire.         istorice,  îmi închipui  acum,  de  lângă  I  ^ n r l 0nră  p t ^ n l U^ f i^ i« n , , T ^   Hunedoara,  alături  de  alţii  cum  au
    curţii  regale,  printre care şi amiralul   După 1969alătun a fost construită  actualul  monument,  Muntele  Găina  |  aunvuaica  av/csio  uiocnui  oa  ne  îmnroună  a. ■  nrAtnnm .. il  A   „
                                                                                                 ‘  activitatea  acestei  biserici  să  fie
                                                                                                                                    inX
                                                                                                                                          nmt/-.rvnni m  Arr'hirîa’ci  i
    englez  Beatty  cu  soţia,  membri  ai   actuala Cruce a  tancului din  beton înconjurat  de  singurătate,  la  ceasul  ( interzisă şi astfel a fost transformată  [„P-Ţ,^T^rHaci  rTiirHăcan, .[CQtSan
    auvemului.  aiunsi aici dinsore Vidra,  armat, pentru  a rezista intemperiilor primelor zâmbete  ale  primăverii.  Ea
    guvernului,  ajunşi aici dinspre Vidra,   sumat  nsotni a  rP7Kta intemneriilnr nrimelnr  z â m b e te   a le   D rim ăverii.  Ea  I în  h ie eriră   reform ată  Fa  ară minau   l oraaşi puroaşanu;,  9 leldn
                                                                                                  în  biserică  reform ată.  Ea  eră
                                                                                                                               Herce şi Efrem din Zăicani, au tradus
                                                                                                              „ ov..,u,  .--------  h=
    călări ori în care trase de boi. Sfojba  jar orice suprafaţă de teren din jur, aşteaptă după iarna grea cu răbdare  ,   aşezată  pe  vechiul  loc  „de  pe   Palia» în româneşte  De asemenea
    de  sfinţire  a  m onum entului  a  fo st  amenajată ca un altar simbolic, a fost şi  speranţă,  coptul  cire şelo r  pe  i  m orm ânt”.   Probabil unde  este
    oficiată  de  către  m itropolitul  Miron  împrejmuită cu un  gărduleţ metalic,  dealurile de sub poalele sale. Atunci,   groapa comună  în  care  au  fost  B°9 aan reiriceicu riaşaeu,   arirma
    Cristea, asistat de episcopul Nkxtae   Trebuie menţionat şi un amănunt  la mijloc de iulie,  de pe fundul văilor  |  îngropaţi  oştenii  lui  Mihai  Viteazu  ca Pnfneie v®rs^ n in nmDa romana 1
    Ivan al Clujului. Textul încastrat între  mai puţin cunoscut în  1852, tânărul  înguste  şi  adânci,  m ărginite  de  I  în 1600 de către nobilii maghiari din  se datores? lui Viski loan (Viseanu),
    d an telă riile   de  piatră  ale  tro iţe i,  îm părat  al  Im periului  habsburgic,  uriaşele păduri de brad,  să urce din   Hunedoara  când  i-au  ucis  în  mod  preot  roman  de  confesiune  refor-
    glăsuia:  „Inălţatu-s-a această sfântă  Franz losef, a vizitat M unţi Apuseni  nou  la  „târg”,  m oţii  şi  oaspeţii  lor.  I  bestial.  Biserica  din  Cinciş  a  fost  ™at^  'a  biserica  din  Sântăm ăria
    cruce în amintirea nemuritorului Erou  urcând la Găina pe versantul dinspre  Atunci,  cerul şl  pământul vor răsuna  i  zugrăvită  de  pietrarul  Simion  din  Orlea,  după  care  a  doua  lucrare  in
    al Munţilor - Avram lancu -  <fn prilejul  Hăbnagiu,  urmând să fie întâmpinat  cin nou de chiote şi voia bună a celor   Piteşti în  1776 iarăşi în  rit ortodox,  versuri  scrisă  in  limba  romană  i  se
    serbării centenarului  naşterii sate şi  pepiatotiafoin, decăfre AMam lancu.  ce se revăd după scurgerea unui an  I  ceea ce  dovedeşte că  a  revenit  la  datoreşte tot unui reformat respectiv
    s-a sfinţit în ziua de 1 septembrie 1929  D ar  acesta  nu  a  fo st  prezent  la  iarjocurite for vestite în toată moţimea,   1  ritul  iniţial  (ORTODOX),  fapt ce  nu  lui Grigore Sandor din Luţita care în
    în  prezenţa M.S.  Regelui  Fenfinand  întâlnire, ignorând protocolul, fapt ce  Jara Abrudului,  Jucata  de  la  Lupşa,   s-a întâmplat  la  Hunedoara,  unde  1642 a tradus o carte de cântece.
    şi a reprezentanpor Naţiuni Române  a stârnit nefinişti  în suita imperială.  învârtită,  C ăluşerii,  Ţarina  de  la  I  biserica refor-mată nu a mai revenit   Toate acestea confirmă faptul că
    întregite şi  recunos-cătoare*. Tot cu  Oare,  nu cumva era pusă lă cale o  Bulzeşti, vor da prilej multora, fie juni,  I  la ortodoxie.   în  prima  fază  a  m aghiarizării  lor,
    acest prilej, a fost eonferit numele de  nouă răzmeriţă a mopor?   fie  la  apusul  vârstelor,  să-şi  arate  în  concluzie;  faptul  că  în  rom ânii  şi-au  pierdut  credinţa
    „A vram   lancu*  bata lio nu lui  de   N edoriţă  oaspeţi  s-au  lin iş tit  măiestria.   (va urm a)   I  Hunedoara  (ţinut  şi  oraş)  se  află  ortodoxă,  apoi  lim ba  şi  num ele
    vânători de munte (fin Abrud care se  numai după ce popa Bafint efin Roşia   loanPÂRVA       I  lăcaşuri  de cult ortodoxe,  catolice  românesc.  Aşa  s-a  întâmplat  şi  cu
                                                                                                 .  şi reformate, nu înseamnă că oraşul  biserica de lângă cetate care a fost
                                                                                                 I  este multietnic. Acest lucru îl infirmă  transformată în  1600 de către Petru
        DUMNEZEU A READUS GU PICIBARE1E PE PĂMÂNT PE  CEI  MÂNDRI                                I  recensăm ântul  din  1850  când  Bethlem în biserica reforrriată, după
                                                                                                                          »4«|«w  ■ ■ t  t v ia m a ic a  i  nu  w
                                                                                                                                    vut.  ■ lanwv&jr  <  o   moi no u  pu  w
                                                                                                                 I
                                           " I M M W d f c l  n f  7 4 6   —*                     m inorităţile  în  totalitatea  lor  nu  ce Gh.  Rakoczy I a închis-o pe cea w
                                                                                                                         iv
        PSD a acţionat încrezător, mândru de ei, frumoşi, deştepţi  o  reprezentau.  Dacă. ar  fi  fost  independenţi,   reprezintă m am uft de 12% din care din  Hunedoara  din cauza  bocitoa-
     şi singuri în drept de a conduce ţara. Cum au condus-o, se  rezultatul ar fi fost altul. în ochii populaţiei de origine  I  m aghiarii  reprezintă  1,1%  iar r®j°r ca[^ _ talbyrau liniştea.
    I  vede; suntem cea mai sStorH ţară, cu cei mai săraci cetăţeni,  românft, PSD,  este  pecetluit  pentru totdeauna ca  i_aceasţa_je_produce_doar jrtu n c\_Ovidiu_POPESCU-------.------ ------- j
    I  o poputaţte îngrijorată de ziua de_ mâine, trăieşte în nesiguranţă  un partid ostil românilor, care favorizează alte e tn ii.___ -
     şi în lipsuri greu de suportatele. In iunie, dl diescu a recunoscut  La lâM R  ţară, acest partid,  cred că nu  măi  are şanse de
     spunând: „Nu suntem capabiR să asigurăm şanse egale tuturor  redresare,  nici  dacă va  avea  lideri  tineri.  Este  discreditat
     cetăţenilor” . Populaţia are altă părere: nu se vrea să se asigure  definitiv. In Bucureşti şi Cluj dacă-candida la primărie lliescu   CONCURS  VIP  AUGUST
     şanse  egale.  In  timpul  celor  14  ani  de dem ocrate  nu  s-a  şi Năstase, nu câştigau alegerile. Nici alegerile prezidenţiale   Absolvă  facultatea  de  filolo gie   a  U niversităţii  din
     dovedit nimic bun  pentru  populaţie în  afară de declaraţii  şi  nu le va putea câştiga dl Năstase şi cu atât mai mult PSD. Nu  Bucureşti. Patru ani mai târziu se căsătoreşte, iar soţia sa va
     angajam ente  form ale,  de  p rostirea  p op ulaţie i  şi  a  „opoziţia” cum le place PSD-iştilor să le spună este vinovată  fi  subiectul  volumului  ”  O viziune  a  sentimentelor”,  carte
     occidentalilor.  Constituţia  obligă  la  şanse  egale  între  to ţi  şi nidpopulaţia. Aroganţa şi discreditarea pbputaţiei de către  pentru care primeşte  Premiul Uniunii Scriitorilor.
     cetăţenii şi mai spune că nimeni nu este mai  presus de lege-  Jderii* PSD şi-au dărâmat şatra pentru viitor. Ţara are nevoie   Estepropus de Academia Suedeză, de a candida alături
     Dar acestea sunt doar un scul în favoarea guvwnanţjtar in  de un partid cu oameni patrioţi care să lupte pentru binele   de EHtis, Frisch.Senghor şi Borges, pentru Premiul Nobel.
     raport cu alte organisme, nu pentru a se « (* »  gloatei.   ţă ri şi a populaţiei care te suportă cheltuielile, un partid care   In august 1981 are prima criză hepatică. în iulie ânul următor
        Prin alegerile din iunie 2004 PSD-ul a pierdut ategerite in   să fichideze hoţia, să verifice obiectiv activitatea celor plecaţi   se  căsătoreşte  cu Tudoriţa Tărâţă  şi  călătoreşte  prin
     localităţile mai informate. A câştigat tn zonele mai săraca, «w ie  şi să tragă la  răspundere cazurile  infracţionale fa  nivelul   Macedonia şi Iugoslavia, înainte să-şi fractureze piciorul -
     populaţia este mituită prin dhieree ajutoare. e fTTiJ celor doi  real al fiecărui caz In parte,  numai  aşa îşi  va  putea întări  care-1 va imobiliza în casă şase  luni.  Continuă să apară
     miniştri Geoană şi Rus, s-a  - - - - - - - - -  pe care  credU           ' lom  BUNE  Jrăştia
                                                           - -Hatea.
                                                                                  — -1EA,Oi~
                                                                                                            traduceri  ale poeziilor sale peste hotare, în mod special în
                        L ite re le  A lfa b e tu lu i (d e  la  „A ”  la   „Z ”)                           Iugoslavia -  unde va avea o criză foarte gravă, necesitând
                                                                                                            intervenţia medicilor.
        Astăzi despre Utere A (s)—                                       matar (1956-1958) ca fiică a unui picher   Pe 12 decembrie, pe la miezul nopţii durerile din zona
        Urmările hotărâri cfirecţeil                                     Căi Ferele,  s-a căsărorit cu w t tânăr   ficatului sunt îngrozitoare şi este dus la spital, unde poetul
     fost:  exm atricularea  colegul»  m                                 picher şi a decedat la prima naştere în   se stinge din viaţă la orele două şi zece minute.
     Amza. El s-a reînscris  la ficeul Cărei I,                          spital la Târgu^Jiu, atât ea câtşicoplul.  ÎNmEBĂRI:
     în ultimul an de liceu, unde a susţinui şi                            La tirc*»6anidupă decesul său, într-   1) Cine este poetul?
      „examenul de maturitate* (BAC.-uQI                                 un compartim ent de tren  pe  distanţa   2) în ce an este propus pentru premiul Nobel?
        Litera „A ” pe care o port la începuki                           M eri-Tg. Jiu.  mama sa  pe  care  ri-o   N o ti: A se trimite răspunsurile pe adresa: Ziarul „Călăuza
      numelui  meu  de familie,  mi-a a d is şi                   ajută-i  aroşteam , povestea unei fam ilii drama   noastră”, Concursul VIP, str. Horea, nr. 30, Deva. Tragerea
     dureri ale vieţii, astfel: Aurica,  (o alte,                 Bcenta  ficei sale. întrebând-o dacă este mama   se va face la sorţi, implicând toate taloanele cu răspunsurile
                                                                                                            corecte.  Răspunsurile  noastre  şi  câştigătorul  celor CINCI
      mai  mică  cu  2  ani  ca  vecina  Aurica,   „văduvia*.           Angetei, s e  uitat la mine şi mi-a spus:  LIRE STERLINE ale concursului lunar vor fi aflate în luna
     colegă  de  clasă)  era  poate  cea  mai   Drama Angelei e tristă şi destul de  „Dumneata eşti domnul Amărăzeanu?”   septembrie a.c.  Succes tuturor participanţilor!
     frum oasă  din  sat,  actualm ente  în   dureroasa. Cm oscândoca tânăr impegal    (va urma)
      Bucureşti, fostă contabilă într-o intituţie  Căi Ferate In 1956, in tim p ii stagjuhs meu   D um itru AMĂRĂZEANU
     Clubul             P R I E T E N I E I
                                                               Doamna Sidonia ne-a adus o poezie intitulată CASĂ
                  LA DEVA, şi pe ploaie,                DE PIATRĂ,  pe  care  a detfical-o membrilor Clubului şi lui
              membrii Clubului se adună...              „R I .*:  Pare atât de trist şt greu /  Singur să fii, să trăieşti/C ă
                                                        adevărata iubir& S ă n-o a i, să nu o găseştiJBa e plecată, ori
        Deşi  a  plouat din belşug în  ultima sâmbătă a fo ni iufie,  nu-i acasă/ O ri om, o ri nu o găseşti/Ai vrea s-o a i pe viaţă/Ş i
     anunţul  din  „Călăuza  noastră’  a  strâns  la  noul  restaurant  umbti să o întâlneşti. /  Greu e singur să fă/Ş i să te simţ) părăsit/
     „ROXY" destui membri ai Clubului. Membri vechi, membri noi;  In grele stări care vin /A i vrea să f i iu b it!/ Unde eşti iubirea
     Adriana a fost reţinută la serviciu, aşa că a pierdut două -  trei  mea?/Unde ai plecat, unde eşti?/ Te caut să te a m / De ce mă
     dansuri  ce  se  pregăteau.  Am  plecat de la celălalt local din  tot părăseşti?/ Poate un timp mi-a plăcut/ Să tiu aşa singuratic/
     pricina patroanei. Noul local (unde de fapt s-a mai ţinut Clubul)  Şi să iubesc ce întâlnesc/Şi să umblu zănatic/lnsă acum mă
     este chiar mult înnoit, personalul e foarte amabil şi mai ales,  sim t trist/M i-aş dori o femeie frumoasă/Să o am, să o iubesc/
     serviabil. Nu mai vorbesc de patroana localului, un tip de femeie  Să o văd cu mine în casă/însă ia-o de unde nu-i/ Se teme de
     blondă, zici că e coborâtă direct din filmele cu ţipe trăsnet ale  fals şi pierdere/N u se im plică în am or/Că nu are incredereJ
     lui John Waine.  L-am cunoscut şi  pe patron,  om  de treabă.  Iubita pe care tot o vreau/ Şi tot visez să o am /Este un veşnic
     Atmosfera a fost plăcută, şi nici preţurile sperietoare. Oamenii  turneu/Ce trece la mine la geam /Stai, stai! Adesea u strig/   I ......................
     s-au sim ţit bine,  muzica  a  fost  antrenantă, localul are staţie,  Opreşte, iubire să-m i fii! /  Te voiesc să te am / Vino, nu mă   | Prenumele
     s-a dansat nu glumă. Am văzut câţiva bărbaţi chiar obosiţi de  ocoli:/!m i aruncă un zâmbet fugar/Insă şedere nu are/Rămân
     dans.  Doamna  Sidonia  ne-a  ţinut  un  loc,  d-na  Vera  şi-a   cu sufletul amar/Casa de Piatră dispare!  I .................•••■
     recuperat nişte fotografiii, domnul Dărăştean, a umblat pe la   Ş i acum un m esaj de la un om singur, pe care l-am găsit   | Adresa
     mese să anunţe excursia de duminică la Mănăstirea Prislop.   trist la o masă: Văduv, 80 ani, de ia sat, am gospodărie, pământ
     Oamenii  erau  joviali  şi  mi  s-a  părut că întâlnirea  chiar le-a  caut o femeie pe potrivă, până la 75 de ani, cu care să-mi duc
     adus puţin mai multă bucurie. O doamnă drăguţă,  pe care o  zilele. Eu nu beau, nu fumez, nu înjur. Aş vrea ca şi ea să fie   I ........................
     ştiu mai de mult, ne-a solicitat să reluăm întâlnirile la Petroşani. aşa, serioasă, femeie de casă, să nu aibă bărbat, eu sunt om
        Pentru că o ştiu de femeie deosebit de serioasă, am rugat-  serios şi  nu-mi  trebuie balamuc.  Să-mi scrie,  cine vrea pe   IRăspuns  1
     o să caute  un  local  adecvat şi  să ne spună  pentru  a  lua  o  adresa: „MORARIU DAVID,  satul Sârbi, nr. 162, co m .ltia .’  [Răspuns


       S â p tiX M X M U J c l/  C4^dsepg#uZ&v\tr  cufLcctr  T w                                            'ttu tv w o v   crcwyve*\AĂA>r’
   1   2   3   4   5   6   7   8