Page 5 - Calauza_2004_753

Călăuza/ vuxwtră/ P a ^

cimitirul Pâre Lacharse are o inscripţie
CASA GROZA. MĂRTURII Şl DOCUMENTE INEDITE pe morrrwânt: „G e o rg e s E ne sco, M i-I a m in te sc cum a sista la
membre de* la Legipn d’IHomneur” , nimic apropierea autorităţilor locale de tatăl
meu, oameni deschişi şi inteligenţi,
PRIETEN I IA BINE ŞI IA RĂU cunoscut, prin anii '20, în casa doamnei care să amîntescă trecătorilor că a fost
Clotilda Averescu, soţia generalului, care înţelegeau frământările dramei
Io n el B ăjescu -O ardă mai târziu mareşalului. român. Enescu a fost un părinte spi­ de atunci. Chiar şi în timpul domiciliului
Ionel Băjescu-Oardă era dintr-o Un spirit viu, mereu în efervescenţă, Tot atunci tatăl meu l-a cunoscut ritual al lui B,âjescu-Oardci, după cum obligatoriu la Deva, personalităţile
mărturiseşte e l în cartea amintită. A fost
familie de ofiţeri superiori, născut la deose bit de in te lig en t şi spiritual, şi s-a apropiat de George Enescu, o aproape de ta tă l m eu mu num ai în politice ale vremii se apropiau: miniştri,
G alaţi, pe urm ele tatălui său din muzical până în măduva oaselor. De prietenie care a durat până la moartea m om ente de destindere, l-a înţeles profesori, politicieni de toate nuanţele,
garnizoană în garnizoană, pe undeva a ltfe l în c a p ito lu l ,,P rie te n ii m ei maestrului în 1955. Maestrul era la frământările în momentele dramatice unii cereau chiar funcţii în viitorul
o lte a n . A vea o a fin ita te p e n tru dispăruţi"” din cartea „D i Granda”, după Paris, dorea să vină în ţară. Dorea, ale perioadei istorice prem ergătoare guvern de după răsturnarea pe care
C ra io va în sp e cia l. M ă n ă stire a numele unei publicaţii despre teatru din prin testament, să fie înmormântat ia schimbărilor. o intuiau. Toate erau îndulcite de
Cornetu de pe Valea Oltului are drept România interbelică, are o prezentare Tescani. Situaţia politică, intrigile din A prins şi p e rio a d a activă de prezenţa m ae stru lu i, prin glum e,
ctitori o familie Băjescu din Oltenia, „D o cto ru l Petru G roza”, scrisă cu jurul lui, au împiedicat asta încercările organizare a teatrului, conservatorului cântece şi un spirit viu. Participa şi
de prin sec. XVII. L-am cunoscut di­ suflet, cu date exacte despre prietenia compozitorului Ion Dumitrescu au fost şi vieţii muzicale din jurul teatrului din Alexandru Grozuţă, popularizator al
rect ca oaspete şi prieten al tatălui şi apropierea de ta tă l meu. Este zgomotos bruiate când a participat la DeVa, devenit conservator şi teatru de cântecelor sale, pentru care îi era
meu, la Deva, în perioada 1942-1950. in te re s a n t m om e ntul c â n d s-au înmormântarea maestrului. La Paris, la revistă. recunoscător. Liviu GROZA
D u elu l „CAVALERILOR DE CALAUZA” I Dialog cu naturistul m ai recente
R Ă S P U N S U R I dlui V .B ărăcean u pentru „a ta c u l” din nr. 750/2004 | N I C O L A E M A R C U re a liză ri ale
c e rc e tă rilo r
al „C ălăuzei n o astre” Urzicile, mâncare pentru porci
I - urm are din nr.752 - m ele în do ­
Volumul-Flori de urzicuţe” Pentru aceeaşi carte Citind „F lori de urzicele’ (!) | - în cazul căror afecţiuni aţi obţinut cele m e n iu l b o ­
Cu talentu-ţi găunos lilor grave şi
Te legi des de urzicele „R um egând” prea des urzici , mai bune rezultate, prin aplicarea Metodei
Jrăncănind ca un copil Şi pornit aşa pe sfaturi Te înfrupţi mereu din eie t MARCU? socotite incu­
însă titlul cărţii mele N-aş vrea crezul să-ţi dezici Precum cei cu râtul gros! j P rin M etod a m ea se o b ţin re zu lta te rabile care se
vindecă fără
E o figură de...stil! Dar e timpul să te ...saturi! Ion MOtGRĂDEAN i formidabile în tratamentele naturale a unor re c id iv ă în
I afecţiuni cum ar fi: CANCERUL, REUMA-
j TiSMUL, OSTEOPOROZA, PSORIAZISUL, circa 75% din
D I in^ VĂCEANU LUCIAN, I DERMATITELE (DE ORICE FEL), ASTMUL cazuri.
I BR O N ŞIC , IN FE C ŢIILE R E S P IR A TO R II, • Să ofere
Colonel (rez-) în Direcţia Securităţii Statului, I H EPATITELE (toate tipurile), C IR O ZELE o c ă l ă u z ă
(toate) LITIA ZE LE R EN ALE, ÎM B Ă TR Â - pe ntru re g i­
fost şef a i unităţii judeţului Hunedoara I NIREA CEREBRALĂ, SCLEROZA ÎN PLĂCI, m urile natu­
I R E TA R D U L P S IH O -M O TO R , PAR C H IN - rale in d iv i­
— urmare din nr. 752 - duale în ceea
- Ce ne mal puteţi spune despre această contraspionaj mici sau mari. Cum credeţi că SONUL, M IASTEN IA GRAVIS, LUPUSUL ce p rive şte
activitate, de informator? Se ştie, la noi nu era o frumoasa Dâlila a obţinu? de >s generalul I ERITEM ATO S D ISEM IN AT (cu regim de nutriţia pentru
activitate admirată de omul obişnuit. Samson informaţiile de care aveau nevoie I crudităţi şi sucuri - 1 an) ca de altfel toate p re v e n ire a şi v in d e c a re a tu tu ro r b o lilo r
— Cititorul trebuie să ştie că majoritatea filistinii. aMel decât împletind sexul cu inteligenţa bo lile ca rd ia ce , M A LA D IA A LZ H E IM E R ,
foştilor inform atori ai securităţii rom âne au şi inveativtetea specifică femeilor ? I BOLILE MINTALE Şl MAI ALES HIV/SIDA. „incurabile”. Dialogul nostru din acest ziar este
o dovadă că sunt interesat de comunicarea cu
colaborat fiind convinşi că fac un lucru util pentru în dragoste, ca şi in răztxx. sunt permise | O dietă veg etariană com pletă, îm b u ­ oamenii, de probleme de care sunt chinuiţi, le
ţară, cum este şi cazul eroinei din prezenta carte, utSzaiea tu&vor metodelor şi procedeelor, dacă n ă tă ţe şte u im ito r re zu lta te le te ra p ie i în este chinuit corpul.
în istoria lumii niciodată proprii informaton nu acestea dau rezultatele scontate. în aceste I p ro b le m e le o n c o lo g ic e prin re d u ce re a
au fost blamaţi la grămadă, cum s-au petrecut domeni nu au fost nu sura şi nu vor fi scrupule | efectelor secundare, previne cancerul, acţio­ (va urma) Reporter de serviciu
lucrurile la noi. Au fost judecaţi numai cei care atât fcmp cât scopul scuză mijloacele nează vehement îm potriva celulelor cance-
au tră d a t. D e la to rii d e s c o p e riţi au fost - Este adevărat zvonul că Dvs. aţi coordonat I roase Cabinetul naturistului
întotdeauna înlăturaţi întrucât constituie un jw o â jfa ’ la Deva şi că *aţ împărţi! funcţiile pe I - Cititorii ne scriu şi apreciază dialogul cu NICOLAE MARCU, Deva,
balast în orice reţea inform ativă Informatorii şi o bancă in parcT Dvs Cum priviţi acest dialog cu oamenii, cu str. M ihai Viteazu, bloc 47, ap. 22, parter
spionii merituoşi au fost elogiaţi. U n i au ajuns - Unele aspecte ale evenimentelor din I pacienţii ? (lângă fosta piaţă Mihai Viteazu),
chiar şefi de state sau înalte personalităţi oofcbce decembrie 1389. necunoscute ae cetăţenii j - Dialogul de faţă are mai multe scopuri: Program: de luni până vineri de la orele 9,00
W inston C h u rc h ill, lu ri A n d ro p o v to ţi muracaxulLt Deva. vorfj pcvestrte"" cartea mea • să aducă la cunoştinţa bolnavilor cele la 18,00. Tel: 0724/43 47 93
conducătorii statului Israel. George W Bcrsri, „PLANUL ZZ- SPIONAJ ÎN A jL'N'j . ANULUI
V. Puţin etc. NOLT care urmează a ? tcâm â
- Câte informatoare ap avut in agentură. în Afirmaţia .că pe o bancă pane’ am
întreaga Dvs. activitate ? ’ împărţit fincţile em araţc' 'eve-ut e este teta" UMOR- UMOR ■ UMOR
- Multe. în raport de necesităţi Când am ridfooiă. Aţi uitat că atunc a -’cs: o .stă :a a U-. turist arac in t r a m tr - u n D a r in Franţa: Badea Gheorghe se uită
răspuns informativ de un institut de proiectări arc pentru posturi. între revouţerar ’ - sntio cazduki ihbeti kiltezab Coca Cola! insistent la găina şi spune
chimice unde 3/4 din numărul salariaţilor erau In acele momente eu şi colegii mei eram în Barmanul răspunde: oarecum încurcat:
femei, nu este greu să vă imaginaţi că agentura sediul unităţii, păziţi şi număraţi'din oră în oră - Vrei un pahar mare de cer>'>??'}? - No! Eu n-am găini aşa
m ea era form ată în m ajoritare din repre- de un grup numeros de revoluţionari şi militari *** late! ★ ★ ★
I zentantele sexului frumos. Erau de toate cate- ai armatei Române, înarmaţi pană în dinţi. Badea Gheorghe era la cosit iarba de pe
goriile: tinere şi vârstnice, desenatoare şi ingi­ - Cum ar trebui cititorul să se apropie d o 1 marginea şanţului. Deodată trece o maşină cu viteză Gigei: Când doamna
nere, românce sau de alte etnii, frumoase sau cartea ce o edităm în aceste zile ? | şi calcă o găină care mergea pe stradă. Şoferul, învăţătoare a întrebat cine ştie
urâte etc. Toate aveau însă câteva calităţi - Fără idei preconcepute şi răuvoitoare. i speriat, opreşte şi încearcă să-şi repare greşala, care este diferenţa dintre un dinozaur şi un plesiosaur,
primordiale; erau inteligente, corecte în relaţiile - Unde eraţi atunci când a „defectat” ' plătmdu-i omului găina. Ridică de jos găina moartă am ridicat imediat mâna ş i...
de colaborare şi devotate cauzei naţionale. Pacepa? | şi se duce spre badea Gheorghe, care privea Mama: Ei, şi care-i diferenţa ?
Multe fem ei dispun de calităţi deosebite - Când generalul locotenent I.M.Pacepa a . nepăsător scena, şi-i spune: Gigei: Nu ştiu, când m-am întors în clasă vorbeau
pentru o astfel de muncă. Condiţia este ca ele defectat la 25 iunie 1978, lucram ca inginer în ' - Bade, e a matale găina asta? despre altceva.
să dorească şi să le placă ceea ce fac. Dacă le cadrul serviciului de chimie al Direcţiei a II —a |
forţezi, le şantajezi, le obligi, le amăgeşti etc. de contrainformaţii economice în obiectivele de , UNIVERSUL CUNOAŞTERII DE SINE
mai devreme sau mai târziu pot trăda fără nid- chim ie din cad rul DSS. F urtuna care s-a I
un fel de remuşcare sau pot face greşeli care declanşat în acea perioadă nu m-a afectat în |
de cele mai multe ori sunt ireparabile. Am evitat nici un fel, eu neavând nici o legătură directă cu , NEVOIA DE AFECŢIUNE mai mult pe sine
în totalitate astfel de practici. Ca atare nu am activitatea lui Pacepa şi nici cu instituţia în eare • decât pe alţii.
lucrat decât cu cele talentate, m otivate şi lucra el. întrucât toţi ştim că în astfej.de cazuri | Personalitatea umană poate fi împărţită în P en tru că
conştiente că în iad nu au acces îngerii. este bine să-ţi ţii gura şi să nu ai păreri, nici u n u l, trei categorii: personalitate docilă, agresivă şi viaţa sa este în­
Imi aduc aminte că pe la 29 de ani, aveam nu a comentat evenimentul. I izolată dreptată mai mult
în legătură o agentă care urma să se pensio­ Ştiu numai că după câteva luni, numărul | Tipul docil manifestă o mare nevoie de către ceilalţi nu
neze. Se trăgea dintr-o familie de foşti domnitori ofiţerilor din serviciu s-a mărit brusc cu câţiva afecţiune, drept urmare îi este foarte necesar are niciodată in­
români. în institut i se spunea „prinţesa”. înainte ingineri chimişti şi fizicieni, buni profesionişti în I un p a rte n e r- prieten, iubit, soţ sau soţie, care te re s e sau b u ­
de pensionare a cerut conducerii institutului ca multe domenii, care au fost retraşi din anumite I să îndeplinească toate speranţele de viaţă ale curii egoiste. Toa­
pe postul pe care îl părăseşte să-i angajeze fiica. posturi pe care le îndeplineau prin diferite ţă ri' acestuia. Aceasta se concretizează în jurul te ace stea, din
Era ingineră. Lucru acceptat. La ultima întâlnire străine. Ulterior s-au pensionat. i dorin ţe i de in tim itate um ană a nevoii de p ă ca te nu fa c
s-a prezentat împreună cu fiica ei. Mi-a comu­ - La ce lucraţi în prezent ? I apartenenţă. Ca urmare tipul docil va avea d e câ t să -i m ă ­
nicat foarte serios că fiica ei doreşte să-i preia - Corectez m anuscrisul volum ului i din mereu tendinţa să-şi supraevalueze afinităţile rească şi mai mult
sarcinile informative pe care le-a avut ea în cartea „PLAN U L ZZ-SPIO NAJ ÎN -A JU N U L I şi interesele pe care le are cu cei din jurul său. d e p e n d e n ţa de
institut. Eram uluit, dar şi bucuros că nu mi se ANULUI NOU”, a cărei acţiune se petrece în j Aprecierile sale greşite asupra oamenilor nu ceilalţi.
descompletează agentura. d e ce m b rie 1989 pe te rito riu l ju d e ţu lu i se d a to re a ză ig n o ra n ţe i, stu p id ită ţii sau S e n tim e n tu l
- Pe ce plan se afla sexul, momeala sexuală Hunedoara. I incapacităţii de a observa, ci ele sunt determ i­ său e ste că el
a unor informatoare, atunci când se culegeau în raport de cum va fi primit volumul i din | nate de trebuinţele sale imediate. Sentimentul mereu va fi un tip slab, neajutorat, sentimental.
informaţii? CONFESIUNILE UNEI INFORMATOARE, voi său este ca al unui copilaş înconjurat de R ecun oaşte a ce st lucru în m od de schis.
- în vasta şi complexa activitate de obţinere continua publicarea notiţelor din jurnalul unei I animale ameninţătoare. De aceea acest tip Aceasta, datorită lipsei sale de agresivitate şi
a informaţiilor au fost şi situaţii în care unele foste colaboratoare, cu care am ţinut legătura i uman simte nevoia să fie plăcut, căutat, dorit, fe rm ita te ca re din p ă ca te îi d im in u e a ză
informatoare îşi foloseau sex-appelul pentru a- pe când eu învăţam munca informativă. iubit, acceptat, binevenit, apreciat, important capacităţile. Un sentim ent de inferioritate îl
şi atinge scopurile, metodă pe cât de veche pe - De cine vă pare rău că v-aţi purtat la | pentru ceilalţi oameni. în concluzie are nevoie însoţeşte peste tot. Orice respingere devine
atât de eficientă. în această privinţă atât eu cât vremea respectivă cu mănuşi şi el v-a atacat i să fie protejat, ajutat, îngrijit, călăuzit. catastrofală pentru el. Deşi adm iră în secret
şi colegii mei - ca de altfel şi toate serviciile sistematic, de câte ori a avut prilejul ? C aracterul său este~ m odelat de unele egoismul, ambiţia, lipsa de scrupule, practica
secrete din lume - nu am făcut decât să aplicăm, - Nu merită să vorbim despre comportarea | însuşiri şi atitudini cum ar fi sensibilitatea faţă puterii pentru că le consideră trăsături forte în
ceea ce încă din Biblie se cunoaşte. unor astfel de oameni. Recunoştinţa pentru ei i de nevoile altora. El încearcă să trăiască pe reuşita Unui om, el răm âne totuşi veşnicul
C itiţi în G E N E ZA prin ce „co m b in a ţie este o povară prea grea, a fost mai uşor să măsura aşteptărilor celorlalţi, adeseori pierzând generos, cu aplecare spre simpatie, iubire, al­
informativă” au fost alungaţi din rai Adam şi Eva. devină linguşitorii puternicilor zilei. Se vor | din vedere propriile sale sentimente. Devine truism , m od estie . D e pe nde nţa de ce ila lţi
V arian te îm b u n ă tă ţite sau m od ifica te ale com porta cu aceeaşi nerecunoştinţă şi cu i deci altruist, gata de orice sacrificiu, nepre­ determ ină o vulnerabilitate extremă, care în
„metodei” de atunci se folosesc şi astăzi, fără aceştia atunci când nu vor mai fi la putere. _ ' tenţios. Doar imensa iui nevoie de afecţiune repetate rânduri duce la sentimentul de neglijat,
ruşine, de toa te ag e n ţiile de spionaj sau A consemnat Valeriu BÂRGĂU | rămâne trează. Devine ascultător, generos, respins şi umilit de ceilalţi de fiecare dată când
______ „ ____ ______ _____ _ ______'________ . J foarte politicos. Dar de fapt, în adâncul inimii nu are afecţiunea necesară.
sale nu-i prea iubeşte (va urma) Dan CAUREA
S u b d e v i z a pe c e ila lţi, co n si-
d e râ n d u -i ip o criţi şi S . C . a ilIS T A I/ H I D R O T E R M S . R . L
hrăpăreţi. Docilul tinde L U l'l 31 'l\ 1 i A
să e v ite c e rtu rile , J.
competiţia, preferă să „autorizată I.S.C.I.R.
restaurantul „C O iZ V IN IA N A " (str. Constantin Bursan) din
ocupe un loc secun­ •i OFERĂ
Hunedoara, adm inistrat de D-na Ana Ţelnar, dar, lă sâ n d a lto ra prin unitea „INSTALATORUL” (Str. AVRAM IANCU, Bloc 139,
oferă zilnic luminile rampei. Va fi TEL. 714677, la cele mai avantajoase preţuri:
m âncăruri copioase - la comandă. deci împăciuitor, conci­ • montaj
Nu lipsesc băuturile diverse şi răcoritoarele. liant şi fără a avea pică •verificări
Aici SE ORqANUEAZĂ N U N ji şi MESE fESTPVE. pe cineva. La el resen­ • service la o gamă largă de centrale termice
Periodic cântă form aţia CANON. tim e n te le au via ţă • calorifere
scurtă. Se va acuza
_______Inform aţii şi rezervări la 0254/749998. Deveniţi clientul firmei si nu ve-ti reereta!
S&ptrcwiA&sVLcds cufLat: mo/ sLu/beu’tu £ vu rcn~ OiAATAe4^J2xyv~