Page 3 - Calauza_2004_756

J.'&r' ff v$X'l t'. ^ ~’~ "“ -."r' wĂ’4,Lr’ <jjr ■%!;?
C o d o u A ^ a / K u r a a t r a / V a#. 3
am

h m h 0 COMUNITĂŢI **CfM

f # * * 40 de generaţii - Şcoala generată
*
IUBITE CITITORULE, Peştişu Mare

(fost sau actual elev, fost sau actual profesor) buze şi căldură în priviri v-au instruit şi v-au
Noi, colectivul de coordonare şi redactare a prezentei îndrumat în această şcoală.
monografii, ne-am gândrt să vă rechemăm înlr-un trecut Dumneavoastră, dragi învăţători şi
nu prea îndepărtat în care, cu siguranţă v-ar plăcea să profesori vă veţi revedea cu nostalgie în
reveniţi: în urmă cu 40 de ani. chipurile unor tineri frumoşi, iubiţi de elevi,
Atunci, la 15 septembrie 1964 a fost daţi in hotărâjj să faceţi din elevii acestei şcoli oameni
folosinţă şcoala nouă cu 8 săli de dasfl şi un laborator încrezători în forţele lor, capabili să lupte cu
de fizică-chimie, construită prin contribuţia întregului viaţa şi să învingă.
T% at. Oare au învins? Profesiile lor spun
Reîntoarcerea în timp sperăm să fie plăcută pentru căda.
toată lumea. Voi, dragi foşti elevi, acum părinţi sau chiar Acest lucru am încercat să-l
bunici, veţi reintra în trupurile plăpânde ale unor copii evidenţiem în monografia pe care vă invităm
de vârste diferite dar, uniţi prin dorinţa de a cunoaşte şi să o parcurgeţi.
a învăţa cât mai multe de la aceia care, cu zâmbetul pe Prof. Zenovia DEMETER

prins viaţă. SÂRBA TOARE DE SUFLET
AM FOST SI EU ACOLO... Alături de noi a fost şi domnul (Srector Petreu Cu ocazia aniversării a 40 de arii de la înfiinţarea Şcolii
Emil, dânsul susţjnându-ne întru totul.
Anii trec.. Oricât am dori să oprim timpul în La realizarea revistei am contribuit G enerale din Peştişu M are, s-a organizat o am plă
loc, nu putem, fiindcă orice început are şi un m anifestare culturală cu im plicaţie sentim entală, fiind
majoritatea cofegior. De alunei şi până când am
sfârşit. terminat gimnaziul, am simţit că suntem cu prezente cele 40 de generaţii care s-au format în acest
Povestea mea începe în 1993 când am păşit adevărat uniţi, prieteni. Dar fempti este necruţător locaş de învăţământ şi majoritatea dascălilor care, de-a
pentru prima oară ca elevă în Şcoala Generală şi am ajuns să ne despărţim, terminând în lungul vremii, au pus suflet în formarea lor ca specialişti şi
Peştişu Mare. La transformarea noastră din copii promoţia 2001, fiecare <Srăre noi. luând-o pe alt loameni. Bucuria reîntâlnirii a fost simţită de toţi participanţii,
în elevi au contribuit doamnele învăţătoare drum. lem oţia revederii simţindu-se în aerul solemn care a fost
Nan Savina şi Dobra Mihaela. Dânsele au fost Acestea ie datoritei doamnei driginte, pentru prezent de-a lungul zilei.
cele gare ne-au deschis drumul spre învăţătură că, fără ideea dânsei, nu am * simţit acest senti­ Pentru a fi mai uşor descifrată istoria celor 40 de generaţii, doamna profesoară Zenovia
.cunoaştere şi ne-auinsuflat dorinţa de a şti mai ment atât de p ra ă n l Dwneter, cu un efort deosebit şi cu multă dăruire, alături de binevoitorii sponsori, a realizat o
muR. Eu stetfez ite-o «Bă ţară acum, cu o cultură monografie intitulată 40 de generaţii.
încet, încet, timpul adecvat jocului se făcea total (ăferite. dar pot să spun că nicăieri nuecala Manifestarea a continuat prin înmânarea unor diplome de excelenţă 9< devotament pentru
tot mai mic şi în locul lui au venit temele şi învăţatuL
în anul 1997, am păşit într-o altă etapă a Peştişu Mare. fostele şi actualele cadre didactice. De asemenea, s-au înmânat
drumului nostru, înspre adolescenţă- Pe acest LemUţsnesc ' două diplome speciale pentru Promoţia de aur a generaţiei 1969-
drum, călăuzitorii noştri au fost doamna cfcngntă, domrior profesori 1970 şi pentru Promoţia viitorului a generaţiei 2003-2004.
Ana Petre, şi domni profesori. căm-au Un alt moment emoţionant a fost spectacolul oferit de interpreţii
Devotamentul domnior profesori în ceea ce ţi dansatorii grupului Haţegana, urmat de interpretarea foştilor
devin un
făceau a fost un exemplu pe care l-am urmat cu mândre de vi ai şcolii, Potopea Alexandru, prim solist al Operei din Cluj şi
mândrie şi ambiţie. Dârtşi nu s-au imitat doar ta de şcoala m |formaţia Lotus.
cerinţele programei de învăţăm ânt, ci în Pot să spun Seara minunată a lui 3 octombrie s-a încheiat prin organizarea
permanenţă au încercat să creeze o relaţie mâna pe inima că] arii absolvenţilor de către familia Gelu Călugăr. Această zi
apropiată prof esor-elev. Imemorabilă va rămâne în sufletele noastre atât prin monografia
sunt norocoasă
în anul 1999, cu ocazia Zilei Naţonale a că AM POST Şl Idedtoată sărbătorii cât şi prin paginile gândurilor fiecăruia.
României, s-a născut revista Aripi spre viitor, EU ACOLO La M ulţi Ani ŞCOALĂ!
revista clasei noastre. La început a fost doar o DianaOOARĂ,, Radactorl:
idee a doamnei dkiginte, idee ivită cin dorinţa dânsei Lka*âDUdC>tY\ Ovidiu CARPfUC - student Fac, de Inpinşrie Hunedoara
de-a ne transforma într-un grup unit. Ttom &s:
Această idee, în scurt timp, s-a materializat şi Grec» tiu .
cu ajutorul şi sub îndrumarea doamnei diriginte a Ionela ABORDIENCEI, Anca CRISTEA - Liceul „lancu de
j ”, clasa a IX-a
CONCURS VIP OCTOMBRIE
Interviuri becărei şedinţe de ia primărie, aveam grijă ptine, cursurile desfăşurându-se şi diţtă- | Atras de muzica lăutarilor, se înscrie la şcoala de muzică din
Dl1_: Suflet» meu a rămas aici. Cu ocazia
I.C ât şi cum ap muncit pentru a să menţionez şi şmafct (fin Peştişu Mare. In amiaza dfo cauza numărelu ndcat de eteri. . Câsţti, sperând sâsfiafieze acordeon». în 1959 a înregistrat primele
7. Ce mesaj le transmaep următoarelo r I
ajunge la reatzarea scopului propus? prezent. în şcoaiă. este încălzire centrală, generap? | metotM. compozfe praprl In stil folcloric, cu Orchestra Populară a
Cri «tea loan: Bineînţeles că fără ■ r pe vifor, avem in perspectivă renovarea Fam. Călugăr: Metraj» nostru pentru . n tă o d fc g itii Române. în 1966 devine (firector al Ansamblului
muncă şi persoreronţă nu se pot obţine şcofit. lucru care s-a pus deja In apficare, In această şooaBşnsmătoarete 40 de geneMp ■ Ctocârfia. având sub bagheta sa 300 de artişti: orchestra simfonică,
rezultate foarte bune. dar m-a momertei de faţă acoperiş» a fost reparat. le dorim să facă multă şcoală, să păstreze | ooqţ» de balet, orchestra populară şi sofişti.
caracterizat pe mine şi nu am tăcut rxrna 5 Vă aminăp cu tkag de profesori? Care ce am făcuşi să continue dnareă nostru. ■ în 1974 compune prima „Misă pentru pace' pentru nai, cor,
ce mi-a plăcut afosimadeUdvs.? DJ_‘ Tradusa ar tretx» să fie urmată, ■ orgă şi orchestră. înregistrată la Bucureşti cu orchestra Radio şi
Fam. Călugăr: Pentru a apmge la C X : la i amintesc cu drag de toţi copa să fie mândri cuce au reaăzat înaintaşi | Cor» Madrigal Adună peste 90 de discuri de aur şi platină, dfotre
care două (fiscuri de aur le obţine în SUA - fapt unic pentru un artist
realizarea scopiri» propus a fast nevoe profesori, dar. In mod deosebi, de d-na lor şi ar tiebu ca modelele lor sâ fie (fin râ d » ■ european. Creează prima rapsodie şi prim» concert pentru nai şi
de foarte muta rmncă şi «rŞetegere. profesoară de m aică Mureşan, de d-na protesoritor. * orchestră pe care le înregistrează pentru PMWps cu Filarmonica
2. In ce măsiaă v-a ajutat penoada Figdi Bena şi de d-na profesoară de fizică CX: Educarea tinerelor generaţi este | din Monte Carto, iar între anii 1988 -1999 este primit de trei ori la
petrecută în această şcoaiă sărtsăăontă Rusu. viată pentru dezvoRarea normală a societăţi. • Vatican. h*nd primul muzician care a cântat în timp» misei private a
azi? Fire. Cfeugăr Da, îmi amintesc cu drag Gândurile mele sunt pline de recunoştinţă ■ Papei loan-Paul al IMea.
C i: Penoada copiăriei este perioada de profesori, iar modei» meu a fost d-nuf pentru dascălii care trudesc pentru şlefuirea | ÎNTREBĂRI:
în care îţi form ezi caracterul şi profesor Stoica şi d-na dmgintă Cârlan. şi modelarea caracterelor ■ 1) Cine este artistul în discuţie?
personafitatea. Eu mă consider norocos D .L.: îmi aduc aminte cu drag de 8. Domnule Cnstea. surorile dvs., Mana * 2) în ce an crează primul concert pentru nai şi orchestră?
că am avut dascăl de_ta care nu am profesorol de chimie, Nistor Dorin, care era şi Simona. sunt departe, la Paris, şi, în mod | Notă: A se trimite răspunsurile pe adresa: Ziarul .Călăuza
învăţat num» bazele şasţetor, o mnau un adevărat sufletist Pentru mine, chimia sigur, regretă că nu pot fi prezente la această ■ noastră", Concursul VIP, str. Horea, nr. 30, Deva. Tragerea se va
fost şi modele de vtaţă era nebuloasă şi-l tot mare sărbătoare, mai ales că au fost două ■ face la sorţi, implicând toate taloanele cu răspunsurile corecte.
Fam. Călugăr Perioada pebeculă In întrebam despre dintre elevele eminente ale | Răspunsurile noastre şi câştigătorul celor CINCI LIRE STERLINE
această şcoală sărbătorSă azi reprezintă incScL într-o zi ne­ acestei şcoli. V-au transmis ■ ale concursului lunar vor fi aflate în luna următoare. Succes tuturor
50% din viaţă. am întâlnit pe _, " n' cumva gândurile lo r9 * participanţilor!
DcmeterLadM au: Enorm. M-a for­ stradă şi, luând ‘ Maria şi Simona şi-ar fi |
mat ca om. ca tamSst şi ca nginer. un băţ a scris dorit foarte mult să fie prezente ■
3. De câte on vă amntip de copilăria cu ei în noroi ia aniversare, dar viaţa şi ! - '■Vi-') -lO .,:r
şi elevul din sufletul dvs. ? formula gazului dtstanţa au afectat prezenţa lor. I
C i: în momente de repaus, odftnă. metan, CH4, şi Gu toate acestea, Simona va I FTVE
Amintirea focuritor copiăriei mă întăresc atunci am veni în decembrie acasă. Oricum, !
şi reuşesc să-mi recapăt puterea de d e z l e g a t ele ş-au gândit la elevii de azi şi au I
muncă. mister» chimiei. dotat şcoala cu un computer I
Fam. Călugăr De copilărie şi elevul 6. Cum performant. .
din sufletul meu îmi amintesc foarte des vedeţi şcoala INTERVIEVAT1: I
şi ori de câte ori trec peste un moment de azi în Ing. loan CRISWA - direc- I
greu. comparaţie cu tor S.C. Câtor S. A. Deva .
D.L.: Tot timpul în aceşti 40 de are, şcoala tinereţii G elu ş i G abrlela I
copilul din mine a fost mereu prezent şi dvs. ? CĂLUGĂR - p atro n i J
acest lucru m-a ajutat în viaţa de toate Fam . C ălugăr: S.C . Presso Im pex \
zilele. Şcoala de azi faţă de S.R.L. I O cto m b rie
4. In ce măsură aţi reuşit într-un fel şcoala tinereţii mele este Ing. Ladislau I
sau altul să ajutaţi şi şcoala din Peştişu muR mai (Merită şi mult mai DEMETER - director ! I Numele ..... "1
Mare? lejeră. tehnic Primăria Hune- • Prenumele
C.I.: Din păcate, nu pot să mă laud că D .L.: Pe vremea doara I
aş putea să ajut fosta mea şcoală.. .Dar mea, situaţia materială a REPORTERI: , Adresa .......
viitorul este în faţă. copiilor era grea, dar Anca CRISTEA, Ionela ABORDIENCEI- •
Fam. Călugăr: Singurul lucru care totuşi nu se făceau diferenţe. învăţământul Liceul lancu de Hunedoara I I - .......
contează este să ai suflet şi dacă tu nu ai era la un nivel mai ridicat decât în prezent. Oana CIOROGAR, Cătălina GHERMAN, . |Răspuns 1
avut în copilărie să dăruieşti acum. M|- Numărul copiilor din şcoli a scăzut fiind în jur Denisa ŞERBAN, Emeşe ZUDOR •
am dorit cel mai mult să ajut şcoala din de 100, în trecut erau câte 40 de elevi prin Şcoala Generală Peştişu Mare | |Răspuns 2.
Peştişu Mare. clase, iar de pe sate veneau câte 2 autobuze

S ( % p t z * A r i < X * \ v c C l / C v u d e p o Y u d a w t : c t f L c u t v w z L u i j l y c i / ' t u t r u w c r r c y v w v v & v v v l c > r ~